Sentinta Penala

DOSAR NR. 4405/1748/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CORNETU – JUD. ILFOV

ÎNCHEIERE NR. 282

Şedinţa de cameră de consiliu de la data de 23.10.2015

INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:

Judecător de cameră preliminară: NICOLETA CONSTANTINESCU

Grefier: ADELA IONELA CHIŢĂ

Din partea Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu, a participat prim-procuror adjunct SIMION MINODORA NICOLETA.

Pe rol se află soluţionarea cauzei penale având ca obiect  plângere împotriva soluţiei de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 NCPP), formulată de petentul C.I.D., împotriva intimaţilor M.P. şi S.D..

La  apelul nominal, făcut în cameră de consiliu a lipsit petentul C.I.D., fiind reprezentat de apărător ales, avocat . cu împuternicire avocaţială la dosar (fila 28), intimatul S.D., personal, lipsă fiind intimatul M.P..

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează faptul că s-a ataşat la dosarul cauzei, dosarul civil 2344/1748/2009*, precum şi faptul că s-a depus la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură, de către intimatul S.D. întâmpinare, după care:

Judecătorul de cameră preliminară pune în vedere părţilor să precizeze dacă mai sunt cereri de formulat.

Intimatul S.D. învederează judecătorului de cameră preliminară faptul că învinuirea adusă se bazează pe o interpretare făcută de reclamant fără să respecte cerinţele legii.

Nemaifiind cereri de formulat, judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul părţilor asupra plângerii formulate.

Apărătorul ales al petentului C.I.D., având cuvântul, precizează că plângerea a fost formulată împotriva ordonanţei procurorului, trecând în parateză şi ordonanţa prim-procurorului pentru că era alambicat făcută şi solicită admiterea plângerii, a se constata că nu este prescris termenul de prescripţie al acesteia, infracţiunea de fals intelectual fiind acţiune progresivă, continuă în activitatea infracţională şi îşi produce efectele definitive în timp şi trimiterea cauzei la procuror.

În situaţia în care se trece peste aceste aspecte, solicită a se constata că a existat infracţiunea, chiar dacă este prescrisă, şi a se dispune anularea actelor întocmite prin nerespectarea legii, în dosarul civil aflat pe rol, partea adversă solicită titlurile săvârşind un fals prin acel înscris, soţia lui G I folosind un mandat întrucât G I era într-o stare precară de sănătate, existând un şir de înscrisuri săvârşite de aceleaşi persoane, cu cheltuieli pe cale separată.

Intimatul S.D., având cuvântul, arată că învinuirea adusă se bazează pe o probă indirectă, respectiv interpretarea avocatului în spiritul interesului reclamantului şi nu pe probe certe, instanţa, conform Codului de procedură penală, respectiv art. 103 alin. 2, ia decizia asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei hotărăşte motivat cu privire la toate probele evaluate. Având în vedere în cazul dat, expertiza, indiferent de natura ei, expertul o realizează pe baza obiectivelor stabilite de instanţă, obiectul dosarului fiind uzucapiune pentru o parcelă de 296 m2, dintr-un teren care era mult mai mare. În cererea de la data respectivă, G I a spus că era un teren de 514 m2, în dosar parchetul împreună cu poliţia a găsit 356 m2, pentru aceste motive solicită respingerea plângerii, parcela din afara celor 296 m2 precum şi construcţia care acum este revendicată nu erau incluse în cererea lui G I.

Apărătorul ales al petentului, în replică, arată că expertul are obligaţia de a solicita primăriei titlul de proprietate pentru a afla cine a fost proprietarul terenului, iar în momentul în care nu există titlu de proprietate, să solicite numele persoanei care a plătit impozit pentru acesta. De asemenea, în ceea ce priveşte prescripţia apreciază că a fost întrerupt termenul acesteia prin actele efectuate.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită a se constata ordonanţa procurorului 5181/P/2012 din 05.05.2015, menţinută prin ordonanţa prim-procurorului din 25.06.2015 este legală şi temeinică, se bazează pe probe administrate în cauză conform prevederilor legale, motiv pentru care solicită respingerea plângerii formulate. În ceea ce priveşte prescripţia, precizează că faptele sunt prescrise, presupusele fapte, aşa cum sunt menţionate de petent au avut loc la data de mai 2008, fiind vorba de sentinţa civilă din data de 28.05.2008, în concluzie, petentul nu poate afirma că nu a cunoscut aceste fapte. Nu îşi însuşeşte susţinerile doamnei avocat cu privire la întreruperea prescripţiei, în condiţiile în care Codul anterior prevedea clar că termenul de prescripţie se întrerupe prin orice act comunicat învinuitului sau inculpatului, în cauza de faţă neexistând învinuit sau inculpat, iar potrivit celui actual este îndeplinită prescripţia anterior, solicitând obligarea petentului la plata celtuielilor judiciare către stat.

Judecătorul de cameră preliminară reţine cauza spre soluţionare şi dispune dezataşarea dosarului civil 2344/1748/2009* după pronunţare.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

La data de 03.08.2015, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu, sub nr. 4405/1748/2015, plângerea formulată de petentul C.I.D. împotriva ordonanţei nr. 5181/P/2012 din 05.05.2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, menţinută prin ordonanţa nr. 100/II-2/2015 din data de 25.06.2015 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, prin care s-a dispus clasarea cauzei faţă de intimaţii M.P. şi S.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 C.pen. şi fals intelectual, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal.

Petentul solicită admiterea plângerii, considerând că este o soluţie nelegală şi netemeinică, întrucât din actele de urmărire penală efectuate reiese că intimaţii se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor sesizate. 

La prezenta cauză, a fost ataşat dosarul de urmărire penală  nr. 5181/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin ordonanţa nr. 5181/P/2012 din 05.05.2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, s-a dispus clasarea cauzei privind plângerea formulată de către C.I.D. faţă de intimaţii M.P. şi S.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 C.pen. şi fals intelectual, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal, în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b) C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a) şi b) Cod procedură penală.

 Pentru a pronunţa această soluţie procurorul, însuşindu-şi referatul cu propunere de neîncepere a urmăririi penale, a reţinut că, la data de 11.10.2012, petentul C.I.D. a sesizat organele de poliţie solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. 1 noul Cod penal de către intimatul M.P., audiat ca martor într-o cauză civilă soluţionată de Judecătoria Cornetu ocazie cu care acesta a făcut afirmaţii necorespunzătoare cu realitatea. De asemenea a mai solicitat efectuarea de cercetări faţă de intimatul S.D. – expert tehnic ce a efectuat o expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie în acelaşi dosar civil sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals intelectual constând în aceea că a întocmit raportul de expertiză atestând în mod fals situaţia din teren prin omiterea cu ştiinţă a consemnării unor împrejurări, respectiv acelea că pe terenul uzucapat de către reclamantul G I (în prezent decedat) existau alte două locuinţe, una dintre acestea fiind proprietatea petentului. 

Din actele de urmărire penală administrate la dosarul cauzei, organele de poliţie au reţinut că în ceea ce priveşte fapta de mărturie mincinoasă bănuit a fi fost comisă de către intimatul M.P. este incident cazul de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzut de art. 16 lit. b) C.pr.pen. în sensul că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, întrucât nu a făcut afirmaţii mincinoase cu privire la împrejurările esenţiale ale cauzei, iar în ceea ce priveşte fapta de fals intelectual pentru care a fost cercetat intimatul S.D. s-a reţinut că este aplicabilă situaţia prev. de art. 16 lit. a) C.pr.pen. – fapta nu există, întrucât construcţia despre care face referire petentul şi care a fost omisă din raportul de expertiză se află în afara suprafeţei de 296 mp. ce a făcut obiectul acţiunii civile de uzucapiune.

Prin ordonanţa nr. 100/II-2/2015, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, a respins plângerea formulată de petentul C.I.D. împotriva ordonanţei nr. 5181/P/2012 din 05.05.2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, ca neîntemeiată.

La dosarul cauzei au fost anexate provizoriu dosarele civile nr. 2344/1748/2009* şi 2898/1748/2007 ale Judecătoriei Cornetu.

Analizând ordonanţa procurorului, prin prisma criticilor formulate de petent şi în limitele prevăzute de art. 341 alin. 5 C.pr.pen. judecătorul reţine că soluţia dispusă în cauză este nelegală şi netemeinică pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

 La data de 11.10.2012, petentul C.I.D. a sesizat organele de poliţie solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 alin. 1 noul Cod penal de către intimatul M.P., audiat ca martor într-o cauză civilă soluţionată de Judecătoria Cornetu ocazie cu care acesta a făcut afirmaţii necorespunzătoare cu realitatea. De asemenea a mai solicitat efectuarea de cercetări faţă de intimatul S.D. – expert tehnic ce a efectuat o expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie în acelaşi dosar civil sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals intelectual constând în aceea că a întocmit raportul de expertiză atestând în mod fals situaţia din teren prin omiterea cu ştiinţă a consemnării unor împrejurări, respectiv acelea că pe terenul uzucapat de către reclamantul Grigore Ion (în prezent decedat) existau alte două locuinţe, una dintre acestea fiind proprietatea petentului (f. 6, 7, d.u.p).

Fiind audiat petentul a declarat că la 13.02.2007 a fost emis pe numele său, al defunctului G I şi al numitului PC Ordinul Prefectului nr. 170/13.02.2007 prin care s-a constatat dreptul lor de proprietate asupra unei suprafeţe de 354,60 mp. teren intravilan situat în …în condiţiile art. 23 din Legea nr. 18/1991 republicată (f. 21, d.u.p). Anterior emiterii acestui ordin numitul G I a promovat pe rolul Judecătoriei Cornetu o acţiune în contradictoriu cu G T prin care a solicitat instanţei să constate că a dobândit prin efectul prescripţiei achizitive (uzucapiune) dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 296 mp. situat la aceeaşi adresă precum şi asupra construcţiei edificată pe acesta, acţiune ce a format obiectul dosarului 2898/1748/2007 anexat prezentului dosar. 

Cu ocazia soluţionării dosarului civil a fost audiat intimatul M.P. care, susţine petentul a afirmat în faţa instanţei, că pe terenul în cauză nu mai sunt alte construcţii şi alţi proprietari, cu toate că avea cunoştinţă că se aflau alte două imobile – case de locuit care nu aparţineau reclamantului GI Referitor la acest aspect, judecătorul de cameră preliminară constată că, într-adevăr intimatul M.P. a fost audiat în calitate de martor în şedinţa publică din data de 30.01.2008 (f. 35, dosar civil), însă acesta a declarat că „ştie că acel teren pe care este construită casa a fost moştenit de mama reclamantului de la părinţii acestuia”. Judecătorul constată că nu se poate reţine în sarcina intimatului omisiunea acestuia de a spune tot ce ştie cu privire la împrejurarea că pe acel teren existau şi alte construcţii aparţinând unor alte persoane (împrejurare esenţială în soluţionarea unui dosar civil având ca obiect uzucapiune), deoarece nu a fost întrebat de instanţă în legătură cu acest aspect, astfel că fapta acestuia nu a fost comisă cu intenţie, iar soluţia corectă ar fi fost cea propusă de organele de poliţie în referat, clasarea cauzei în temeiul art. 126 lit. b) C.pr.pen. (ci nu art. 16 lit. a) şi b) C.pr.pen. cum a dispus procurorul, lăsând părţile implicate să aleagă temeiul juridic al soluţiei de netrimitere în judecată aleatoriu, câte unul pentru fiecare faptă sau ambele pentru câte o faptă).

Alta este soluţia în cazul expertului S.D. care prin încheierea de şedinţă din data de 30.01.2008 (f. 37, dosar civil) a fost desemnat în cauză pentru efectuarea unei expertize tehnice specialitatea construcţii, având următoarele obiective: „identificare construcţie şi teren în suprafaţă de 286 mp. situat în com. …, evaluare teren, individualizare în schiţă terenul cu vecinătăţi, individualizare construcţie ce se află pe teren şi evaluare construcţie”. Acesta a întocmit şi depus la dosarul cauzei raportul de expertiză nr. 3274/03.04.2008 (f. 14-18, d.u.p) ale cărui concluzii au stabilit că pe acest teren în suprafaţă de 296 mp. situat în …. se află „construcţia cu rol de locuinţă, cu regim de înălţime parter şi având patru camere de locuit şi o marchiză în suprafaţă utilă de 58,88 mp. (suprafaţa construită de 71,34 mp.)...”.

Cu toate că însăşi martora I O audiată alături de M.P. în dosarul civil (f. 34) a arătat că ştie că în curte mai există încă o familie, care locuieşte în cealaltă casă familie cu care este rudă reclamantul G I, expertul S.D. a întocmit raportul de expertiză dispus în cauză atestând o situaţie neconformă cu realitatea, respectiv aceea că pe terenul în suprafaţă de 296 mp. se află o singură construcţie realizată în anul 1966 în care locuieşte reclamantul din acel dosar, G I. Intimatul S.D., fiind audiat a arătat în apărarea sa că a procedat astfel, deoarece prin obiectivele stabilite de către instanţa de judecată i s-a solicitat să identifice, să individualizeze şi să evalueze construcţia, ci nu construcţiile aflate pe acel teren, aşa încât a procedat în sensul celor dispuse de instanţă. Apărarea intimatului este, în opinia judecătorului de cameră preliminară, lipsită de orice suport probatoriu şi chiar, s-ar putea spune lipsită de sens. Este evident că judecătorul dosarului civil a solicitat individualizarea construcţiei atâta timp cât nu avea nicio posibilitate obiectivă de a bănui că ar putea exista mai multe imobile pe acel teren, Ordinul Prefectului nr. 170/13.02.2007 prin care s-a constatat dreptul lor de proprietate asupra unei suprafeţe de 354,60 mp. teren intravilan situat în oraşul …. în condiţiile art. 23 din Legea nr. 18/1991 republicată nu fusese depus la dosarul cauzei, petentul C.I.D. nu era parte în dosar, astfel încât singurul care s-a deplasat pe terenul în litigiu şi care era obligat să consemneze în expertiza întocmită ceea ce a găsit la faţa locului era intimatul S.D., însă acesta, se pare că a întocmit raportul de expertiză tehnică judiciară atestând necorespunzător adevărului împrejurarea că pe terenul de 296 mp. situat în …..există o singură construcţie – casă de locuit, cea a defunctului G I, în condiţiile în care se mai afla pe acel teren cel puţin o proprietate cea a petentului C.I.D..

Cu toate acestea, aplicând obligatoriu principiul legii penale mai favorabile, prevăzut de art. 5 noul C.pen. (art. 13 Cod penal de la 1969), judecătorul constată că deşi există suspiciuni cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual de către intimatul S.D., s-a împlinit la data de 08.04.2013, termenul de prescripţie a răspunderii penale prev. de art. 122 alin. 1 lit. d) Cod penal de la 1969 (mai favorabil în speţa de faţă), motiv pentru care este incident cazul de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prev. de art. 16 lit. f) C.pr.pen. ci nu art. 16 lit. a) şi b) C.pr.pen. cum greşit a reţinut procurorul.

Ca urmare, în baza baza art. 341 alin. 6 lit. c) C.pr.pen. va admite în parte plângerea formulată de  petentul C.I.D. împotriva ordonanţei nr. 5181/P/2012 din data de 05.05.2015 emisă de Parchetul de pe langa Judecatoria Cornetu menţinută prin ordonanţa nr. 100/II-2/2015 din data de 25.06.2015 a prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Cornetu prin care s-a dispus clasarea cauzei privind săvârşirea de către intimatul M.P. a infracţiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. precum şi privind săvârşirea de către intimatul S.D. a infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.

Va schimba temeiul de drept al soluţiei de clasare privind pe intimatul M.P. din art. 16 alin. 1 lit. a) şi b) C.pr.pen. în art. 16 alin. 1 lit. b) C.pr.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.

Va schimba temeiul de drept al soluţiei de clasare privind pe intimatul S.D. din art. 16 alin. 1 lit. a) şi b) C.pr.pen. în art. 16 alin. 1 lit. f) C.pr.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.

Va menţine celelalte dispoziţii ale ordonanţei atacate.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

In baza art. 341 alin. 6 lit. c) C.pr.pen. admite în parte plângerea formulată de  petentul C.I.D. împotriva ordonanţei nr. 5181/P/2012 din data de 05.05.2015 emisă de Parchetul de pe langa Judecatoria Cornetu menţinută prin ordonanţa nr. 100/II-2/2015 din data de 25.06.2015 a prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Cornetu prin care s-a dispus clasarea cauzei privind săvârşirea de către intimatul M.P. a infracţiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. precum şi privind săvârşirea de către intimatul S.D. a infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.

Schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare privind pe intimatul M.P. din art. 16 alin. 1 lit. a) şi b) C.pr.pen. în art. 16 alin. 1 lit. b) C.pr.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 273 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.

Schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare privind pe intimatul S.D. din art. 16 alin. 1 lit. a) şi b) C.pr.pen. în art. 16 alin. 1 lit. f) C.pr.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale ordonanţei atacate.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronuntata în camera de consiliu, azi 23.10.2015.

Judecător de cameră preliminară, Grefier,

Nicoleta CONSTANTINESCUAdela Ionela CHIŢĂ

Red. N.C. / Tehn. A.C.

28.10.2015 / 2 ex

Domenii speta

Spete similare