Din interpretarea prevederilor art. 1050-1053 Cod procedură civilă, rezultă că procedura specială a uzucapiunii se aplică doar cererilor în care posesia invocată a început a fi exercitată după intrarea în vigoare a Codului civil

Decizie 444/A din 21.10.2015


Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Sighetu Marmaţiei sub nr. 2645/307/09.09.2014  reclamanta ALM  a  chemat în judecată pe pârâţii SM, RG, RJ, RP, T D, HE , OI, OM  şi Municipiului Sighetu Marmaţiei  prin Primar solicitând instanţei:

a. să constate dobândirea de către reclamantă a dreptului de proprietate prin uzucapiune, asupra imobilului în natură teren fânaţ,în suprafaţă de 1536 mp, situat în Municipiul Sighetu Marmaţiei  , înscris în CF 52180 Sighet  (provenită din conversia de pe hârtie a CF 3132Sighetu Marmaţiei ) din  nr. top 6162,cu suprafaţa de 1306 mp şi CF  58273 Sighet  (provenită din conversia de pe hârtie a CF  136 Sighetu Marmaţiei ), din nr.top. 6178/1/2/5.

b. să dispună întabularea în CF a dreptului de proprietate astfel dobândit  pe numele reclamantei.

În susţinerea acţiunii reclamanta a învederat următoarele:

Reclamanta foloseşte terenul în litigiu, în mod paşnic ,public şi sub nume de proprietar de cca. 1 an  ,când l-a primit de la părinţii săi . Aceştia au deţinut terenul în aceleaşi condiţii din anul 1991, când l-au dobândit în baza unui contract de schimb cu numiţii T I şi I, aceştia folosind terenul o perioadă de 20 de ani, dobândindu-l de la părinţi, cu titlu de zestre.

Terenul în litigiu constituie proprietatea tabulară a pârâţilor S M, RG, R J, R P, T D, HE , OI, OM, cu privire la care nu s-au obţinut date privind decesul şi eventualii moştenitori.

Instanţa, în temeiul disp.art.1051 cod procedură civilă, prin încheiere dată în camera de consiliu  la data de 12.09 2014  a dispus luarea următoarelor măsuri: - emiterea somaţiei, afişarea şi publicare ei, la imobilul în litigiu, la sediul instanţei, al Biroului teritorial de cadastru şi publicitate Imobiliară, la sediul Primăriei Sighetu Marmaţiei şi în publicaţiile Graiul Maramureş şi România Liberă, au fost stabilite cheltuielile necesare formalităţilor de publicare,în sarcina reclamanţilor.

Îndeplinirea acestor formalităţi a fost constatată conform art. 1051 al.4 cod procedură civilă prin procesul verbal încheiat la data de 11.05.2015  (fila 38).

Având în vedere  că în cauză nu s-a formulat opoziţie, instanţa a fixat primul  termen de judecată.

Pârâtul Municipiul Sighetu Marmaţiei prin Primar, legal citat, nu şi-a exprimat poziţia în cauză.

Ceilalţi pârâţi, citaţi prin afişare la uşa instanţei, nu şi-au exprimat poziţia în cauză

Din actele de la dosar prima instanţă reţine următoarele:

Cu declaraţiile martorilor audiaţi, s-a dovedit că reclamanta foloseşte imobilul în litigiu în mod public, paşnic şi sub nume de proprietar de cca.1 an, când l-a primit de la tatăl său, care l-a folosit în aceleaşi condiţii din perioada de după anul 1989 când l-a obţinut în urma unui schimb cu numitul T I. Martorii au precizat că  acesta  a folosit terenul în aceleaşi condiţii  după ce l-a moştenit de la părinţii săi,care s-au aflat în folosinţă  din perioada de după război.

Actul sub semnătură privată intitulat „contract de schimb”, datat  8 aprilie 1991, confirmă susţinerile martorilor privind dobândirea de către părinţii reclamantei a acestui teren(fila 12).

Terenul în litigiu a fost identificat prin nota de constatare întocmită în cauză de ing. Ţ Ge (filele 13-15). Acesta este situat  în  extravilanul Municipiului Sighetu Marmaţiei, între vecinii: G.P, A.I şi GI,  are o suprafaţă de 1536 mp,  fiind înscris în CF 52180 Sighetu Marmaţiei,  nr. top. 6162, în suprafaţă de 1306 mp, ce urmează a fi dezmembrată şi  CF 58273 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 6178/1/2/5, în suprafaţă de  230 mp, ce urmează a fi dezmembrată.

Proprietari tabulari ai acestui teren sunt pârâţii S M, R G, R J, R P, T D, HE, OI, OM.

Cu privire la aceşti pârâţi s-au făcut demersuri pentru  a se indica domiciliul sau eventualii moştenitori,însă nu s-au obţinut astfel de informaţii .

Astfel, Statul Român, prin unitatea administrativ teritorială  are calitate procesuală pasivă în cauză, fiind  singurul care ar putea emite pretenţii asupra acestui teren, în lipsa moştenitorilor.

Potrivit adeverinţei nr. 10949/12.08.2014 emisă de pârâtul Municipiul Sighetu Marmaţiei prin Primar, terenul în litigiu nu face parte din domeniul public al statului şi nu a fost revendicat la legile fondului funciar de către reclamantă sau tatăl său (fila ).

Analizând condiţiile uzucapiunii, instanţa constată că acestea sunt îndeplinite  reclamanta exercitând o posesie utilă asupra imobilului în litigiu şi raportat la disp. art. 1846, 1847, 1860, 1890 C. civ.şi art.24 al.3 din Legea 7/1996  va admite acţiunea acesteia  potrivit dispozitivului sentinţei.

Prin sentinţa civilă nr. 1179/2015, Judecătoria Sighetu Marmaţiei a a dmis cererea pentru considerentele mai sus expuse.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel numitul T I solicitând casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea apelului, s-a învederat că terenul în litigiu aparţine pârâţilor proprietari tabulari prin care se numără şi tatăl său, T P care a decedat la data de 06.02.1961, acesta neavând capacitate de folosinţă la data introducerii acţiunii. Totodată, pârâţii S M, RG, RI şi RP sunt prezumaţi decedaţi, raportat la anul în care şi-ai înscris dreptul în cf, împrejurare ce trebuia invocată din oficiu de către instanţă. În acest context, se apreciază că hotărârea este nulă prin pronunţarea în contradictoriu cu persoane decedate şi se învederează că terenul a fost cooperativizat, s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, însă nu s-a putut încuviinţa această solicitare. Apelantul a mai învederat că, contractul de schimb invocat de reclamantă şi-a pierdut valabilitatea, iar proprietarul tabular Oros Iuliana are trei moştenitoare domiciliate în Sighetu Marmaţiei, iar reclamanta şi autorii săi nu au folosit acest teren în perioada cooperativizării, nefiind aferent construcţiilor deţinute.

În probaţiune, apelantul a depus înscrisuri-acte de stare civilă, cerere către CAP Iza din Sighetu Marmaţiei, încheieri de cf.

Cererea de apel a fost legal timbrată cu suma de 175,94 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

Intimata ALM a formulat întâmpinare faţă de cererea de apel prin care a solicitat respingerea lui ca inadmisibil şi nefundat întrucât apelantul nu are calitatea de parte, încadrarea juridică efectuată de către acesta nu este incidentă cauzei deduse judecăţii, în cf nu există înscris proprietar tabular cu numele apelantului, iar acesta nu a dovedit calitatea de succesor a lui T P.

Apelantul a formulat răspuns la întâmpinare şi a anexat certificat de moştenitor, arbore genealogic, iar ulterior a depus note de şedinţă ce au fost susţinute ca fiind concluzii scrise.

În şedinţa publică din data de 07.10.2015, instanţa a pus în discuţie dispoziţiile Deciziei nr. 12/2015 a ÎCCJ pronunţată în recurs în interesul legii cu referire la procedura uzucapiunii din Noul Cod de procedură civilă, utilizată de către prima instanţă.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate de părţi, respectiv a motivelor de ordine publică invocate de către instanţa de apel, Tribunalul reţine că acesta este întemeiat.

Cererea introductivă de instanţă formulată de către reclamanta ALM a vizat pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună constatarea dobândirii dreptului de proprietate în privinţa imobilului teren extravilan în suprafaţă totală de 1536 mp înscris în CF 52180  şi 58273 Sighetu Marmaţiei înscris în cartea funciară în favoarea numiţilor S M, RG, RJ, RP, TP (iar nu D, astfel cum s-a indicat în cerere), HE, OI, OM.

Prima instanţă a aplicat dispoziţiile art. 1051 şi urm. Cod procedură civilă privind uzucapiunea, constatând faptul că autorii reclamantei, respectiv aceasta din urmă, au folosit terenul dobândit în urma unui contract de schimb încheiat cu numitul T I, începând cu anul 1989 şi că acesta din urmă a utilizat imobilul moştenit de la părinţii săi care au deţinut folosinţa bunului imediat după război. S-a mai reţinut că, în privinţa proprietarilor tabulari au fost efectuate demersuri pentru aflarea domiciliului sau a eventualilor moştenitori, însă nu au fost obţinute astfel de informaţii, motiv pentru care Statul Român prin Mun. Sighetu Marmaţiei are calitate procesuală în cauză, această entitate fiind singura care ar putea emite pretenţii faţă de imobil, în lipsa moştenitorilor. S-a mai reţinut că terenul nu a făcut obiectul legilor fondului funciar în sensul că nu a fost solicitat de către reclamantă sau de tatăl său şi că cererea îndeplineşte dispoziţiile art. 1846 şi urm. Cod civil pentru admiterea acţiunii.

Apelul este întemeiat.

Se reţine că reclamanta a invocat joncţiunea posesiei exercitată de aceasta timp de aproximativ 1 an cu cea exercitată de părinţii săi (nechemaţi în judecată), respectiv cu cea a numitului T I cu care a fost încheiat contractul de schimb în anul 1991 şi cu a părinţilor acestuia ce au început a exercita posesia asupra imobilului în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, prima instanţă, apelează la procedura prevăzută de art. 1051 şi urm. Cod procedură civilă în materia uzucapiunii, respectiv la dispoziţiile art. 1846 şi urm. Cod civil de la 1864 în privinţa calităţilor posesiei. Din interpretarea prevederilor art. 1050-1053 Cod procedură civilă, rezultă că procedura specială a uzucapiunii se aplică doar cererilor în care posesia invocată a început a fi exercitată după intrarea în vigoare a Codului civil. În acelaşi sens s-a pronunţat ÎCCJ prin Decizia nr. 19/05.10.2015, pronunţată în recurs în interesul legii în dosar nr. 12/2015, respectiv a admis  recursul în interesul legii exercitat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă şi art. 56, art.76 şi art. 82 din Legea nr. 71/2011, stabileşte că procedura specială reglementată de prevederile art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privinţa posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.

 Totodată, prima instanţă a pronunţat hotărârea în contradictoriu cu persoane fără capacitate de folosinţă, împrejurare ce atrage sancţiunea nulităţii hotărârii. Astfel, proprietarul de carte funciară, T P (iar nu D, astfel cum s-a indicat în cerere dar şi în sentinţă), a decedat la data de 05.02.1961, conform certificatului de moarte seria Mc nr. 189832 depus în apel, moştenitorul acestuia fiind T I alături de persoanele menţionate în arborele genealogic de la fila 50 apel. Totodată, proprietarul de carte funciară OMDM,  a decedat la data de 19.05.2000, moştenitorii acesteia fiind persoanele indicate în certificatul de moştenitor nr. 115/2003 emis de BNP Bledea Steluţa în dosar succesoral nr. 187/2003. La fila 48 dosar apel, s-a depus totodată arbore genealogic privind restul proprietarilor tabulari.

Soluţionând cauza în contradictoriu cu persoane decedate anterior introducerii acţiunii, au fost încălcate dispoziţiile art. 32 alin. 1 lit. a şi alin. 2 Cod procedură civilă, iar hotărârea astfel pronunţată este afectată de sancţiunea nulităţii, necondiţionată de existenţa unei vătămări, conform art. 176 pct. 1 Cod procedură civilă.

Sunt însă nefondate apărările apelantului vizând prezumţia de moarte a restului proprietarilor tabulari, raportat la data înscrierii dreptului lor în cartea funciară. Decesul persoanei fizice poate fi dovedit doar în condiţiile instituite de dispoziţiile art. 99 Noul Cod civil-act de stare civilă sau hotărâre judecătorească declarativă de moarte, respectiv cu excepţiile instituite limitativ prin act 103 Noul Cod civil, prezumţiile în această materie nefiind admisibile.

Tribunalul apreciază în acest context că, în cauza dedusă judecăţii, sunt incidente prevederile art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, prima instanţă pronunţând o hotărâre nulă, cu încălcarea normelor de procedură, impunându-se anularea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Sunt aşadar nefondate apărările intimatei A L privind inadmisibilitatea apelului declarat în cauză de către T I, acesta, deşi nu a fost chemat în judecată la prima instanţă, a făcut dovada împrejurării că este descendent al pârâtului T P, menţionat în cartea funciară, decedat anterior introducerii acţiunii, împrejurare ce justifică demersul său procesual de faţă.

În rejudecare, prima instanţă urmează a verifica îndeplinirea dispoziţiilor art. 32 Cod procedură civilă în privinţa cererii introductive, a împrejurării dacă pârâţii chemaţi în judecată au capacitate de folosinţă. Totodată, în acest context, se va verifica calitatea procesuală pasivă a pârâtului Statul Român-Municipiul Sighetu Marmaţiei, respectiv apărările formulate de T Ioan în sensul că bunul imobil ce face obiectul litigiului ar fi fost cooperativizat şi dacă în acest context posesia exercitată îndeplineşte calităţile necesare admiterii acţiunii, urmând a se determina legea aplicabilă cererii introductive prin raportare la momentul iniţial al posesiei astfel cum fost invocată, conform Deciziei ÎCCJ nr.  LXXXVI (86) din 10 decembrie 2007 a Secţiilor Unite-recurs în interesul legii.