Soluţii ce pot fi pronunţate de instanţă conform art. 278/1 alin.8 Cod proc. penală.

 10. Soluţii ce pot fi pronunţate de instanţă conform art. 278/1 alin.8 Cod proc. penală.

 Constată că, prin sentinţa penală nr. 541/12.10.2006 a Tribunalului Braşov, în baza art. 278/1 alin.1 Cod procedură penală cu aplicarea art. 278 alin.1 Cod procedură penală, a admis plângerea formulată de petentul P.D. împotriva rezoluţiei nr. 1174/P/2005 din 13 octombrie 2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov şi a dispus trimiterea cauzei prim-procurorului respectivului parchet pentru a se pronunţa pe fondul plângerii

 Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

 Împotriva rezoluţiei nr. 1174/P/83/13.10.2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov – actualmente contestată în sensul art. 278/1 C. pr.pen. – petentul P.D. a formulat plângere, conform art. 278 alin.1 C.pr.pen. la prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov care a omis însă a examina în fond respectiva plângere şi s-a rezumat a reţine că P.D.  nu are calitate de reprezentant al SC „C.” SA şi SC „B.” SRL.

 Art. 275 alin.1 Cod procedură penală arată că „orice persoană poate face plângere… dacă prin aceasta s-a adus o vătămare intereselor sale legitime”, o dispoziţie similară  fiind inserată şi în art.278/1 alin.1 Cod procedură penală care urmează o sferă extinsă a persoanelor ce pot contesta – în sensul textului procesual indicat – rezoluţiile sau ordonanţele de netrimitere în judecată.

 În sensul celor expuse tribunalul a reţinut că intenţia legiuitorului –astfel cum apare materializată în art. 275 Cod procedură penală sau art.278/1 alin.1 Cod procedură penală – ţine şi de crearea unui cerc extins de persoane ce ar putea contesta actele de urmărire penală ce le-ar putea vătăma „interesele legitime”.

 Faţă de cele expuse tribunalul nu a putut reţine că petentul P.D. – fost director general sau gestionat al SC „C.” SA şi SC „B.” SRL , societăţi relativ la care actualmente s-a declanşat procedura vizată de legea nr. 64/1995 – nu are nici un interes a contesta, în înţelesul art. 275 şi următoarele din Codul de procedură civilă, rezoluţia nr. 1174/P/83/2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov cu atât mai mult cu cât intimata M.V., ca lichidator al SC „B.” SRL, poate şi chiar este obligată a constata anumite nereguli de care ar fi răspunzător tocmai petentul P.D., fost director general şi gestionar al respectivei societăţi.

 Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei la Tribunalul Braşov, pentru soluţionarea pe fond a plângerii contra soluţiei.

 De asemenea, a mai declarat recurs S.C. ID SRL, în calitate de lichidator judiciar al SC „B.” SRL, solicitând casarea sentinţei atacate şi menţinerea rezoluţiei din data de 13.10.2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, pronunţată în dosarul nr. 1174/P/83/2005.

 Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov sub nr. 2153/62/2006.

 Prin sentinţa penală nr. 474/29.08.2006 a Tribunalului Braşov, în baza art. 278/1 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 278 Cod procedură penală a admis plângerea formulată de petentul P.D. împotriva rezoluţiei nr. 1174/P/83/2005 din data de 13 octombrie 2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov şi a trimis cauza prim procurorului acestei unităţi de parchet pentru a se pronunţa pe fondul plângerii

 Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarele:

 Motivarea respingerii plângerii nu a vizat fondul, prim procurorul apreciind că petentul, o dată  cu intrarea în faliment a societăţii „C.” SA şi numirea lichidatorilor judiciară, nu mai are nici un  interes legitim, nejustificând astfel nici o vătămare a intereselor sale legitime ca persoană fizică.

 Aceste argumente nu rezistă criticii pentru următoarele considerente:

 - una din societăţile comerciale numite în calitate de lichidator judiciar al SC „C.” SA şi SC „B.” SRL este SC „ID” SRL Braşov, unde făptuitoarea M.V. are calitatea de administrator ( a se vedea copia încheierii judecătorului sindic din 26 ianuarie 2004 a Tribunalului Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ şi înscrisul intitulat „întâmpinare” de la fila 33 dosar instanţă depus de lichidatorul judiciar);

 - prin numirea lichidatorului judiciar, puterile fostului director general, petentul P.D., a încetat;

 - petentul invocă în plângerea sa că făptuitoarea M.V., în calitate de administrator a societăţii SC „ID” SRL Braşov, nu a respectat anumite dispoziţii exprese din material lichidării şi falimentului societăţilor comerciale prevăzute de Legea nr. 31/1990, Legea nr. 64/1995  şi legea nr. 82/1991;

 - în aceste condiţii, în care petentul invoca aceste aspecte pretins a fi săvârşite de făptuitoare, nu se poate susţine că acesta nu are interes în formularea plângerii. Astfel, câtă vreme  se pot reţine în procedura falimentului anumite nereguli, chiar de ordin patrimonial, de care ar putea fi răspunzător petentul în calitatea sa de fost director general, nereguli ce ar fi constatate de făptuitoare, dar în privinţa căreia şi în directă legătură, petentul susţine că nu a luat măsurile legale enumerate de acesta în plângerile depuse, cele reţinute de prim procuror nu îşi au fundament. Cu titlu de exemplu, pentru a ne da seama că petentul este direct interesat, menţionăm că în Legea nr. 31/1990, sunt prevăzute infracţiuni pe care le pot săvârşi doar cei care au calitatea pe care petentul a avut-o în cele două societăţi.

 Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi SC INFO-DIP SRL, în calitatea de lichidator judiciar al SC „B.” SRL.

 Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Braşov, raportat la nepronunţarea unei soluţii cu privire la plângerea formulată de către SC B SRL şi SC „C.” SA, iar SC ID SRL a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi menţinerea rezoluţiei din data de 2.05.2006, pronunţată în dosarul penal nr. 421/II/2/2006.

 Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov sub nr. 715/64/2006.

 În şedinţa publică din data de 10.01.2007 cele două cauze aflate pe rolul Curţii de Apel au fost reunite, fiind îndeplinit cazul de conexitatea prevăzut de art. 34 lit. d Cod procedură penală.

 Examinând sentinţele recurate în raport de actele şi lucrările dosarului, cât şi prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursurile sunt fondate, pentru următoarele motive:

 Prin rezoluţia din data de 13.10.2005, a Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov în dosarul penal nr. 1174/P/83/2005, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de M.V. sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzută de art. 257 alin. 1 Cod penal, disjungerea şi trimiterea cauzei la I.P.J. Braşov, în vederea completării cercetărilor sub aspectul infracţiunilor reclamate. În motivarea rezoluţiei se arată că faptele reclamate de P.D. nu se  circumscriu conţinutului constitutiv al infracţiunii prevăzută de art. 257 alin. 1 Cod penal.

 Prin rezoluţia din data de 2.05.2006 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov, în dosarul nr. 421/II/2/2006 a s-a dispus respingerea plângerii formulate de SC „C.” SA şi SC „C.” SRL, prin reprezentantul lor P.D.

 În motivarea plângerii se arată că plângerea a fost exercitată de P.D. în calitatea de reprezentant al celor două societăţi, deşi nu mai avea această calitate, apreciindu-se că P.D. nu ar avea nici un interes legitim, raportat la art. 275-278 Cod procedură penală, de a promova prezenta plângere.

 Împotriva acestei rezoluţii a formulat plângeri P.D., „în nume propriu, cât şi ca reprezentant legal al SC B SRL şi administrator-gestionar al SC „C” SA, plângere ce a făcut obiectul dosarului nr. 1208/2006 al Tribunalului Braşov, dar şi SC „C.” SA, reprezentată legal prin Director General P.D., având calitatea şi de Gestionar al SC „C.” SRL”, plângere ce a făcut obiectul dosarului penal nr. 2153/62/2006 al Tribunalului Braşov.

 Potrivit art. 278/1 Cod procedură penală, plângerea în faţa judecătorului se face împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Astfel cum se arată în art. 278/1 alin. 1 Cod procedură penală, după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 Cod procedură penală, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii să soluţioneze cauza în fond.

 În speţă obiectul fiecărei plângeri în parte îl constituie rezoluţia procurorului din data de 13.10.2005, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de M.V., rezoluţie care a fost menţinută, confirmată  prin rezoluţia din data de 2.05.2006 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov. Este nerelevantă motivarea pentru care s-a dispus de către prim procuror respingerea plângerii formulată împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, plângerea formulată la judecător vizând de fapt soluţia de neîncepere a urmăririi penale.

 Or, tribunalul, în ambele sentinţe recurate a examinat doar rezoluţia prim procurorului, nu şi rezoluţia iniţială, prin care se dispusese neînceperea urmăririi penale faţă de M.V., argumentând, în considerentele hotărârilor, că prim procurorul nu a examinat în fond plângerea. Tribunalul a omis însă faptul că plângerea cu care a fost investit viza de fapt soluţia iniţială de neîncepere a urmăririi penale şi nu a analizat cauza în fond.

 De altfel, soluţia pronunţată de tribunal excede celor prevăzute în mod limitativ de art. 278/1 alin.8 Cod procedură penală, în cazul admiterii plângerii instanţa neputând dispune decât desfiinţarea rezoluţiei sau ordonanţei atacate şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, nicidecum trimiterea cauzei la prim procurorul parchetului în vederea pronunţării pe fondul plângerii, aşa cum a hotărât tribunalul.

 Faţă de aceste considerente, curtea apreciază că tribunalul, în ambele sentinţe recurate nu s-a pronunţat asupra plângerilor formulate de petentul P.D., cu privire la rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale, împotriva făptuitoarei M.V., fiind aplicabil cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 10 Cod procedură penală.

 Pe cale de consecinţă, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, curtea a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi partea interesată S.C. B S.R.L., prin lichidatorul judiciar S.C. ID S.R.L., împotriva sentinţei penale nr. 474/29.08.2006 a Tribunalului Braşov, precum şi împotriva sentinţei penale nr. 541/12.10.2006 a Tribunalului Braşov, care au fost casate şi a trimis cauza Tribunalului Braşov, pentru judecarea plângerilor formulate împotriva făptuitoarei M.V.

 Decizia penală nr. 36/R din  17 ianuarie 2007

Domenii speta

Spete similare