Masura preventiva

Dosar nr. 54/244/2015/a8

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA PENALĂ

DECIZIA PENALA  Nr. 106/DC

Şedinţa publică de la 19 Iunie 2015

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui

Pe rol, se află spre soluţionare contestaţiile formulate  de inculpaţii :

-C L S,;

-C L,;

-C S C, actualmente deţinuţi în Penitenciarul Vaslui şi

-C C, , împotriva încheierii din 4.06.2015 pronunţată  de Judecătoria Huşi.

Obiectul cauzei: verificare măsuri preventive (art.207 NCPP).

…………………………………………………………..

TRIBUNALUL

Asupra contestaţiilor penale de faţă;

Prin încheierea din 4.06.2015, Judecătoria Huşi, în temeiul disp. art. 362 C.pr.pen. a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispusă faţă de inculpaţii: 

-  C L S, în prezent deţinut în Penitenciarul Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată în formă continuată, faptă prev. de art. 270 al.3 cu ref. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modif, cu aplic. art. 35 al.1 CP, art. 41 al.1 şi 3 CP şi art. 43 al.5 CP.

- C L în prezent deţinut în Penitenciarul Vaslui, pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată în formă continuată, faptă prev. de art. 270 al.3 cu ref. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modif, cu aplic. art. 35 al.1 CP., cu aplic. art. 41 al.1 şi 3 CP şi art. 43 al.5 CP.

- C S C în prezent deţinut în Penitenciarul Vaslui,  pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată în formă continuată, faptă prev. de art. 270 al.3 cu ref. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modif, cu aplic. art. 35 al.1 CP.

A menţinut măsura arestării preventive a inculpaţilor luată prin Încheierea din 05.03.2015 pronunţată de Judecătoria Huşi menţinută prin Încheierea penală nr.17CPC/24.03.2015 a Tribunalului Vaslui.

A respins cererile inculpaţilor, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu.

În temeiul disp. art. 362 C.pr.pen. coroborat cu art. 215 C.pr.penală, a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar, luată faţă de inculpaţii :  M PI,  luată prin Încheierea nr.5/CPC din 20 ian.2015 a Tribunalului Vaslui; C C, , L AI,  M LC, şi G I,  luată prin Încheierea nr.11/CPC din 11.02.2015 a Tribunalului Vaslui,  măsura preventivă urmând a fi verificată în termenul de 60 de zile.

A respins cererile inculpaţilor privind revocarea măsurii controlului judiciar.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin încheierea nr.130 C din data de 18.12.2014, pronunţată în dosarul nr.2762/244/2014, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul  Judecătoriei Huşi, a admis  propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Huşi, iar în baza art. 202 alin. (1) şi (3) din Cod pr. penală, art.223 alin.(2) din Cod pr. penală şi art.224 Cod pr.penală, a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor:

- C L S, sub aspectul comiterii infracţiunii de contrabandă calificată în formă continuată, faptă prev. de art. 270 al.3 cu ref. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modif, cu aplic. art. 35 al.1 CP, art. 41 al.1 şi 3 CP şi art. 43 al.5 CP, 

-  C L, pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată în formă continuată, faptă prev. de art. 270 al.3 cu ref. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modif, cu aplic. art. 35 al.1 CP., cu aplic. art. 41 al.1 şi 3 CP şi art. 43 al.5 CP, 

- C S C, sub aspectul comiterii infracţiunii de contrabandă calificată în formă continuată, faptă prev. de art. 270 al.3 cu ref. la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modif, cu aplic. art. 35 al.1 CP , 

La luarea acestei măsuri preventive s-a apreciat că în cauză, rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care sunt cercetaţi şi pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani, ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptelor, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acestora, se constată că privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

S-a reţinut că, din probele administrate în cauză, lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul pentru ordinea publică,  se apreciază atât în raport cu datele referitoare la fapte, adică natura şi gravitatea infracţiunilor comise, cât şi în raport cu rezonanţa socială negativă, produsă în comunitate, ca urmare a săvârşirii acestora cu atât mai mult cu cât aceştia au comis faptele in mod repetat, prin diferite mijloace, fiind constituiţi într-o adevărată reţea.

Măsura arestului preventiv a fost dispusă în concordanţă cu dispoziţiile art.5 din CEDO, respectiv aceasta a fost luată pe baza unor motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau că există motive temeinice a crede în necesitatea de a împiedica să se săvârşească o nouă infracţiune, fiind necesară astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Huşi la data de 09. 01.2015, în dosarul nr. 1208/P/2014, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Huşi la data de 13.01.2015, sub nr. 54/244/2015, fiind dispuse măsuri conform art. 344 C.pr.pen., ce privesc parcurgerea procedurii de cameră preliminară (comunicarea rechizitorului, dreptul de a formula cereri, excepţii cu privire la nelegalitatea probelor şi a actelor de urmărire penală), iar prin Încheierea din 03.03.2015 a Judecătoriei Huşi s-a constatat legalitatea actului de sesizare al instanţei, aceasta fiind menţinută de către instanţa de control judiciar.

Prin Încheierea nr.11/CPC din 11.02.2015  s-a admis contestaţia formulată de inculpaţii C L S, C L şi C S C şi a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive, luată faţă de aceştia cu măsura preventivă a controlului judiciar pe o perioadă de 60 zile.

Potrivit art.215 al.2 C.P.P., li s-a impus tuturor inculpaţilor ca pe timpul controlului judiciar să respecte următoarele obligaţii:

 a) să nu depăşească teritoriul României decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată;

b) să nu se apropie şi să nu comunice, pe nici o cale, direct sau indirect, cu ceilalţi inculpaţi şi cu mai mulţi martori, printre care şi L M;

c) să comunice periodic informaţiile relevante despre mijloacele lor de existenţă;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

 Din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că inculpaţii au încălcat cu rea credinţă dispoziţiile măsurii controlului judiciar, prev.de art.215 al.2 lit.b C.P.P., respectiv ca inculpaţii să nu se apropie şi să nu comunice, pe nici o cale, direct sau indirect, cu ceilalţi inculpaţi din cauză şi cu martorii, inclusiv martorul L M. Astfel, aceştia s-au întâlnit pe timp de noapte de mai multe ori, într-un bar, au purtat discuţii între ei şi au discutat cu martorul LM. Caracterul repetat, locul întâlnirii, ora la care se întâlneau, demonstrează că aceştia nu se întâlneau întâmplător, ci ca urmare a unor discuţii unde erau planificate aceste întâlniri, fapte care dovedesc fără echivoc reaua credinţă a inculpaţilor care au ignorat astfel, cu bună ştiinţă, obligaţiile dispuse de către instanţă.

Astfel prin Încheierea penală nr.17/CPC/24.03.2015 a Tribunalului Vaslui, s-au respins ca nefondate contestaţiile formulate de inculpaţi împotriva Încheierii din 05.03.2015 a Judecătoriei Huşi, menţinându-se dispoziţiile instanţei, în consecinţă la aceeaşi dată au fost emise mandatele preventive  privind pe inculpaţi.

Analizând măsura preventivă luată faţă de inculpaţi în raport cu actele şi lucrările dosarului, dar şi cu dispoziţiile legale menţionate, instanţa a apreciat că aceasta este legală şi temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a inculpaţilor se menţin, nu s-au modificat până la acest moment procesual, şi impun în continuare măsura privativă de libertate menţionată.

Astfel, din materialul probator administrat până la acest moment procesual, s-a reţinut că rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, de asemenea că inculpaţii au încălcat cu rea credinţă dispoziţiile măsurii controlului judiciar, prev.de art.215 al.2 lit.b C.P.P.

De asemenea, s-a constatat că menţinerea  măsurii  preventive este necesară în vederea bunei desfăşurări a procesului penal, în condiţiile în care inculpaţii au încercat să influenţeze desfăşurarea acestuia.

În raport cu art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 23 din Constituţie, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârşirii unei noi infracţiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal. 

Asupra cererilor formulate de  inculpaţi  de  înlocuire  a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar ori măsura arestului la domiciliu, pentru motivele anterior menţionate, instanţa a respins ca neîntemeiate aceste cereri, raportat la atitudinea inculpaţilor de sfidare a organelor de cercetare penală şi judecătorească, care au dat dovadă de clemenţă şi au înlocuit măsura arestului preventiv cu cea a controlului judiciar, dar ale căror dispoziţii nu au fost respectate.

Aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa CEDO, măsura arestării preventive este o măsură excepţională, astfel că luarea, ca şi menţinerea ei trebuie dispuse doar în cazuri temeinic justificate. Prezervarea ordinii publice este apreciată însă ca un element pertinent şi suficient pentru privarea de libertate a unei persoane, dacă se bazează pe fapte de natură să arate că eliberarea persoanei respective ar tulbura în mod real ordinea publică.

S-a apreciat astfel, că măsura preventivă a arestării preventive dispusă faţă de inculpaţi,  este legală si temeinică, precum şi verificând subzistenţa temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar şi proporţional al acesteia cu gravitatea acuzaţiei şi scopul urmărit, astfel că instanţa va menţine această măsură preventivă, urmând a respinge cererile de înlocuire a acestei măsuri cu măsura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu.

Procedând la verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpaţii, instanţa a constatat următoarele:

Prin Încheierea nr.5/CPC din 20 ian.2015 a Tribunalului Vaslui, s-a luat faţă de inculpatul M P I, măsura preventivă a controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile, măsură care a fost verificată periodic de către instanţa de fond.

În baza art. 215 al.1 C.pr.pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatului M P I i s-a impus să respecte următoarele obligaţii:

a). să se prezinte la  organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b). să informeze, de îndată, organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c). să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

În temeiul art. 215 alin. 2 Cod. proc. pen., instanţa va impune inculpatului M P I, ca pe timpul controlului judiciar, să respecte următoarele obligaţii:

a). să nu depăşească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată.

b). să nu se apropie şi să nu comunice, pe nicio cale, direct sau indirect cu ceilalţi inculpaţi din cauză;

c). să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

În temeiul art. 215 alin. 3 Cod proc. pen. , s-a atras atenţia inculpatului M P I că, în caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor care-i revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliului sau cu măsura arestării preventive.

 Astfel instanţa de control judiciar a constatat că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.242 alin.2 C.P.P. pentru a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar, această măsura preventivă mai uşoară fiind suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1), fiind întrunite condiţiile prevăzute de art.211 C.P.P. pentru luarea măsurii controlului judiciar, reţinându-se o serie de imprejurări care justifică aprecierea că buna desfăşurare a procesului penal nu va fi afectată dacă inculpatul M P I va fi judecat in stare de libertate, astfel;

- inculpatul M P I nu are antecedente penale şi este cunoscut ca o persoană cu o conduită corespunzătoare in societate;

- a făcut demersuri in vederea recuperării prejudiciului stabilit in cauză (in faza de urmărire penală), achitând o parte din acest prejudiciu (aspect dovedit cu chitanţa depusă la dosar la termenul in care s-a dezbătut prezenta contestaţie);

- din probele aflate la dosarul cauzei rezultă că acest inculpat a avut o contribuţie mai redusă decât ceilalţi inculpaţi la activitatea infracţională şi nu sunt date că ar fi fost angrenat in activitatea infracţională impreună cu ceilalţi inculpaţi, cu excepţia inculpatului M L C, vărul său;

Prin Încheierea 130 C din 18.12.2014 pronunţată în dosarul nr.2762/244/2014 al Judecătoriei Huşi, menţinută prin Încheierea nr. 11/CPC din 11.02.2015, s-a luat faţă de inculpaţii C C, L A I, M L C şi G I, măsura preventivă a controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile.

În baza art. 215 al.1 Cod.proc.pen., pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul C C, a fost obligat să respecte următoarele obligaţii:

 a). să se prezinte la  organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b). să informeze, de îndată, organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c). să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

În temeiul art. 215 alin. 2 Cod. proc. pen.s-a impus inculpatului CC, ca pe timpul controlului judiciar, să respecte următoarele obligaţii:

a). să nu depăşească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată;

b). să nu se apropie şi să nu comunice, pe nicio cale, direct sau indirect cu ceilalţi inculpaţi din cauză şi cu martorii;

c) să comunice, periodic, informaţiile relevante despre mijloacele sale de existenţă;

d). să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

În baza art. 215 al.1 Cod.proc.pen., pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul L A I a fost obligat să respecte următoarele obligaţii:

a). să se prezinte la  organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b). să informeze, de îndată, organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c). să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

În temeiul art. 215 alin. 2 Cod. proc. pen. s-a impus inculpatului L A I , ca pe timpul controlului judiciar, să respecte următoarele obligaţii:

a). să nu depăşească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată;

b). să nu se apropie şi să nu comunice, pe nicio cale, direct sau indirect cu ceilalţi inculpaţi din cauză şi cu martorii;

c) să comunice, periodic, informaţiile relevante despre mijloacele sale de existenţă;

d). să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

În baza art. 215 al.1 Cod.proc.pen., pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul M L-C, a fost obligat să respecte următoarele obligaţii:

a). să se prezinte la  organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b). să informeze, de îndată, organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c). să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

În temeiul art. 215 alin. 2 Cod. proc. pen.s-a  impus inculpatului ML-C, ca pe timpul controlului judiciar, să respecte următoarele obligaţii:

a). să nu depăşească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată;

b). să nu se apropie şi să nu comunice, pe nicio cale, direct sau indirect cu ceilalţi inculpaţi din cauză şi cu martorii:;

c) să comunice, periodic, informaţiile relevante despre mijloacele sale de existenţă;

d). să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

În baza art. 215 al.1 Cod.proc.pen., pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul L A I a fost obligat să respecte următoarele obligaţii:

a). să se prezinte la  organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b). să informeze, de îndată, organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c). să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

În temeiul art. 215 alin. 2 Cod. proc. pen. s-a impus inculpatului L A I , ca pe timpul controlului judiciar, să respecte următoarele obligaţii:

a). să nu depăşească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată;

b). să nu se apropie şi să nu comunice, pe nicio cale, direct sau indirect cu ceilalţi inculpaţi din cauză şi cu martorii:;

c) să comunice, periodic, informaţiile relevante despre mijloacele sale de existenţă;

d). să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

În baza art. 215 al.1 Cod.proc.pen., pe timpul cât se află sub control judiciar inculpatul G I,  a fost obligat să respecte următoarele obligaţii:

a). să se prezinte la  organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b). să informeze, de îndată, organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c). să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

În temeiul art. 215 alin. 2 Cod. proc. pen.s-a  impus inculpatului G I, ca pe timpul controlului judiciar, să respecte următoarele obligaţii:

a). să nu depăşească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată;

b). să nu se apropie şi să nu comunice, pe nicio cale, direct sau indirect cu ceilalţi inculpaţi din cauză şi cu martorii:;

c) să comunice, periodic, informaţiile relevante despre mijloacele sale de existenţă;

d). să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

În temeiul art. 215 alin. 3 Cod proc. pen. s-a atras atenţia inculpaţilor  că, în caz de încălcare cu rea credinţă a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliului sau cu măsura arestării preventive.

În baza art. 215 alin. 4 Cod proc. pen., s-a desemnat Poliţia mun. Huşi – Serviciul Investigaţii Criminale, jud. Vaslui, ca organ desemnat cu supravegherea respectării de către toţi inculpaţii a obligaţiilor care le revin pe durata controlului judiciar.

Astfel instanţa de control judiciar a constatat că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art.242 alin.2 C.P.P. pentru a se dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar, această măsura preventivă mai uşoară fiind suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1), fiind întrunite condiţiile prevăzute de art.211 C.P.P. pentru luarea măsurii controlului judiciar, existând probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit infracţiunile de care sunt acuzaţi, iar măsura preventivă este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.”

De asemenea, s-a considerat că măsura preventivă a controlului judiciar este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Au mai fost reţinute o serie de împrejurări care justifică aprecierea că  nu există motive rezonabile şi suficiente pentru a considera că, lăsaţi în libertate, inculpaţii vor comite alte fapte prevăzute de legea penală.

Toate aceste împrejurări, alături de obligaţiile ce le-au fi impuse de instanţă, constituie garanţii că inculpaţii, odată puşi in libertate, nu vor împiedica buna desfăşurare a procesului penal şi nu se vor implica in alte fapte penale.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanţa a apreciat că, la dosarul cauzei există probe că inculpaţii pentru care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar, se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi, iar raportat la modalitatea de comitere a faptei, urmarea produsă,  instanţa a apreciat ca fiind real şi efectiv pericolul pe care îl prezintă pentru ordinea publică.

Aprecierea pericolului public se face luându-se în considerare circumstanţele concrete ale fiecărui caz pentru a se stabili în ce măsură “există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate” (jurisprudenţa CEDO).

Aplicând criteriile impuse de jurisprudenţa CEDO la cauza ce formează obiectul prezentului dosar, instanţa reţine că menţinerea unui just echilibru între interesul general al societăţii în desfăşurarea procesului penal şi interesele inculpaţilor  impune menţinerea în continuare a acestei măsuri, inculpaţii având posibilitatea de a-şi proba nevinovăţia în faza de judecată, unde probele sunt supuse dezbaterii contradictorii orale a părţilor. De asemenea, doar în această fază atât inculpaţii cât şi părţile ori alţi participanţi procesuali pot propune administrarea oricăror alte probe care să demonstreze orice aspecte, împrejurări ori fapte apreciate ca fiind în sprijinul intereselor lor.

În aceste condiţii instanţa a apreciat că ridicarea măsurii controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii M P-I, C C, L A I, ML C şi G I,  ar prezenta un pericol pentru ordinea publică şi ar genera o oarecare stare de insecuritate socială.

De asemenea s-a constatat că prin Încheierea din 03.03.2015 a Judecătoriei Huşi s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 1208/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Huşi, privind pe inculpaţi, menţinută prin Încheierea nr.38/27.05.2015 a Tribunalului Vaslui, iar în cauză urmează a se proceda la cercetarea judecătorească.

Potrivit art.362 al (2) C.pr.pen., “ În cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanţa este datoare să verifice, în cursul judecăţii, în şedinţă publică, legalitatea şi temeinicia măsurii preventive,procedând potrivit dispoziţiilor art.208”.

Faţă de considerentele expuse, apreciind că măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii M P-I, C C, L A I, M L C şi G I,  este legală şi temeinică, precum şi verificând subzistenţa elementelor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar şi proporţional al acesteia cu gravitatea acuzaţiei şi scopul urmărit, a menţinut această măsură, urmând a fi verificată în termenul de 60 de zile şi de asemenea să respingă cererea de revocare a  acestei măsuri, solicitată de inculpaţi prin apărători.

Având în vedere că la dosarul cauzei a fost depus din oficiu extras al portalului instanţelor de judecată din care rezultă că prin Încheierea nr.38 din 27.05.2015 a Tribunalului Vaslui sa menţinut Încheierea din 03.03.2015 a Judecătoriei Huşi prin care s-a constatat legalitatea actului de sesizare al instanţei şi s-a dispus începerea judecăţii, instanţa a fixa termen de judecată în cauză pentru cercetarea judecătorească.

Împotriva acestei încheieri, în termenul prevăzut de lege au formulat contestaţii inculpaţii C C, C L S, C L şi C S C, criticând-o pentru nelegalitate.

Inculpaţii au invocat că li s-a încălcat dreptul la apărare deoarece, având apărător ales, iar acesta neputându-se prezenta dintr-o cauză fortuită, instanţa a desemnat apărători din oficiu însă nu a acordat un termen scurt pentru ca aceştia să-şi poată pregăti apărarea în mod temeinic.

În contestaţia înaintată Tribunalului Vaslui, o altă critică privind nelegalitatea incheierii atacate este si aceea că toţi inculpaţii au avut cereri de înlocuire a măsurilor preventive. Potrivit art. 242 Cod procedură penală, acestea se soluţionează cu audierile inculpaţilor privind motivele pentru care solicita înlocuirea. Instanţa de fond nu a procedat la audierea inculpaţilor si, in atare situaţie, le-a încălcat si in acest mod dreptul la apărare pentru ca fiecare inculpat are dreptul sa-si motiveze in şedinţa publica cererea formulata.

De asemenea se invocă şi faptul că nu le-a fost acordat inculpaţilor ultimul cuvânt.

Pentru a se clarifica modalitatea în care s-a făcut desemnarea apărătorilor din oficiu şi pentru a se vedea dacă, în şedinţă publică, judecătorul s-a pronunţat mai întâi pe cererea de amânare formulată de către avocat respingând-o şi apoi a trecut la desemnarea apărătorilor din oficiu acordându-le acestora un timp rezonabil să studieze cauza complexă aflată pe rolul instanţei de fond, Tribunalul a solicitat Judecătoriei Huşi înregistrarea şedinţei de judecată din data de 04.06.2015.

Procedând la audierea acestei înregistrări, Tribunalul a constatat în şedinţa din data de 16.06.2015, că din motive tehnice nu a fost nimic înregistrat la data de 04.06.2015 când au fost verificate măsurile preventive din prezenta cauză.

După ce s-au solicitat şi notele grefierului de şedinţă din data de 04.06.2015, Tribunalul  a constatat că deşi apare că în şedinţă publică s-a dispus desemnarea apărătorilor din oficiu, în încheierea de şedinţă contestată apare că la strigarea cauzei apărătorii desemnaţi din oficiu erau deja prezenţi şi ulterior a fost respinsă cererea de amânare formulată de apărătorul ales.

 De asemenea, în notele grefierului apare că nu li s-a dat ultimul cuvânt decât la trei dintre inculpaţi, ceilalţi nefiind consemnaţi că ar fi avut ultimul cuvânt.

Nu rezultă nici faptul că inculpaţii ar fi fost audiaţi cu privire la cererile formulate de înlocuire a măsurii arestării preventive.

Tribunalul, văzând înscrisurile depuse de apărătorul ales la dosarul aflat în contestaţie, constată că apărătorul a lipsit justificat, depunând acte în sensul dovedirii că a avut o problemă cu maşina în timp ce se afla în trafic, în dimineaţa zilei de 04.06.2015 pe raza localităţii Focşani.

Deşi a trimis prin e-mail o cerere de amânare la ora 07,39, în ziua de 04.06.2015, precizând că va face dovada întârzierii sau lipsei de la instanţă, ulterior, solicitând eventual amânarea cauzei pentru a doua zi, respectiv 05.06.2015, instanţa a trecut la desemnarea apărătorilor din oficiu fără a acorda un timp scurt dar rezonabil pe de o parte, apărătorului ales pentru a-şi justifica lipsa, iar pe de altă parte apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru a studia cauza şi pentru a putea face o apărare efectivă inculpaţilor.

Rezultă din actele aflate la dosar rezultă că în data de 04.06.2015, dosarul privindu-i pe contestatori a fost singurul din lista de şedinţă.

Tribunalul reţine că dispoziţiile Codului de procedură penală îndreptăţeşte instanţa să desemneze apărători din oficiu, doar in situaţia in care apărătorul ales lipseşte nejustificat dând dovadă de rea credinţă.

Având în vedere că dosarul cauzei este unul complex, Tribunalul consideră că in situaţia desemnării unor apărători din oficiu, instanţa de fond trebuia să pună la dispoziţia acestora timpul necesar pentru a studia dosarul si pentru a putea pregăti o apărare eficientă inculpaţilor.

Se observă din încheierea de şedinţă contestată că apărătorii desemnaţi din oficiu au pus concluzii în mod formal, solicitând în mod identic, doar revocarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor, nepunând concluzii şi cu privire la cererile formulate de inculpaţi de înlocuire a măsurii arestării preventive.

Toţi inculpaţii au avut cereri de înlocuire a masurilor preventive. Potrivit art. 242 Cod procedură penală, acestea se soluţionează cu audierile inculpaţilor privind motivele pentru care solicita înlocuirea. Instanţa de fond nu a procedat la audierea inculpaţilor si, in atare situaţie, le-a încălcat si in acest mod dreptul la apărare pentru ca fiecare inculpat are dreptul să-si motiveze in şedinţă publică cererile formulate.

Apărătorii din oficiu nici nu au solicitat acest lucru. Acest aspect duce la concluzia că apărătorii desemnaţi din oficiu nici nu au avut cunoştinţă de acele cereri de înlocuire formulate de către inculpaţi.

Tribunalul reţine că judecata a fost făcută cu incălcarea normelor procedurale si cu încălcarea dreptului la apărare care este un motiv de nulitate si nu poate fi îndreptată decât prin desfiinţarea încheierii contestate.

Tribunalul nu poate primi concluziile reprezentantului Parchetului şi anume că nu ar fi o încălcarea a dreptului la apărare deoarece era vorba doar de menţinerea unei măsuri preventive, caz în care nu se aplică regulile generale cu privire la drepturile la apărare.

Dreptul la apărare este un drept fundamental care trebuie respectat pe tot parcursul judecării cauzei.

Dispoziţiile art. 10 C.pr. pen.care reglementează dreptul la apărare, prevăd la alin. 5 că organele judiciare au obligaţia de a asigura exercitarea deplină şi efectivă a dreptului la apărare….în tot cursul procesului penal.

Faptul că în cazul arestărilor si a altor măsuri preventive, judecătorul trebuie să se pronunte intr-un timp foarte scurt, nu este un motiv pentru a nu se asigura inculpaţilor o apărare în mod legal şi eficient.

Motivarea că apărătorii desemnaţi din oficiu ar fi avut o oră la dispoziţie pentru a studia dosarul nu este consemnată în încheierea de şedinţă contestată şi nici nu apare ca fiind un timp rezonabil, în măsura în care, dacă după respingerea cererii de amânare formulată de avocatul ales şi după desemnarea apărătorilor li s-ar fi acordat acest timp pentru studierea dosarului şi pentru a lua legătura cu inculpaţii arestaţi.

Nu se poate primi nici justificarea din concluziile reprezentantului parchetului referitoare la neaudierea inculpaţilor cu privire la cererile de înlocuire a măsurii arestării.

Nu inculpaţii sunt cei care solicită să fie sau nu audiaţi de către instanţă, ci textul art. 242 alin. 8 C.pr. pen. arată în mod expres că soluţionarea cererii de revocare sau înlocuire  a măsurii arestării preventive se face numai după ascultarea inculpatului asupra tuturor motivelor pe care se întemeiază cererea.

Tribunalul reţine că şi faptul că potrivit art. 89 alin. 1 Cod procedură penală, suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de apărător în tot cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară si al judecătii, iar organele judiciare penale sunt obligate să-i aducă la cunostinţă acest drept.

În situatia în care asistenta juridică este obligatorie, cum este cazul de faţă, fiind vorba de inculpaţi arestaţi, daca aceştia nu si-au ales un apărător, se iau masuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu.

Ori în cazul de faţă, inculpaţii aveau apărător ales, însă acesta a fost împiedicat justificat, să se prezinte la ora anunţată pentru judecarea cauzei.

În atare situaţie, când instanţa a fost înştiinţată de acest aspect, putea amâna cauza a doua zi sau putea suspenda şi relua cauza mai târziu, pentru ca apărătorul ales care a solicitat amânarea să-şi poată justifica lipsa şi eventual să-şi asigure substituirea, ori în caz contrar,  apărătorii desemnaţi din oficiu să poată studia în condiţii optime dosarul cauzei.

Tribunalul are în vedere şi jurisprudenţa europeană în materie de asistenţă juridică, observând că din această perspectivă, asistenţa juridică trebuie să fie efectivă. Simpla desemnare a unui avocat din oficiu nu este suficientă pentru a garanta o apărare concretă si efectivă si, chiar dacă nu i se poate imputa statului răspunderea pentru toate lipsurile avocatului din oficiu, autoritătilor judecătoresti le revine totusi, obligatia de a nu ramâne pasive si de a-i asigura persoanei în cauză beneficierea efectivă de dreptul garantat (cauza Czekalla contra Portugalia, 10 octombrie 2002, cauza Dand contra Portugalia, 21 aprilie 1998).

Examinând actele si lucrările dosarului, se constată de către Tribunal că inculpatii nu au beneficiat de o apărare efectivă si adecvată.

Instanţa de fond nu a luat în considerare posibilitatea amânării cauzei sau a suspendării pentru a se asigura o apărare corespunzătoare cauzei complexe deduse judecăţii.

Tribunalul consideră că nici analizarea cererilor de înlocuire formulate de inculpaţi nu au fost analizate procedural.

Apărătorii desemnaţi din oficiu nu au făcut nicio referire la aceste cereri, ceea ce duce la concluzia că nu au avut timp să studieze dosarul în mod temeinic.

Concluzionând, Tribunalul reţine că inculpatii nu au beneficiat de o respectare deplină a dreptului la apărare, prin aceea că apărătorii desemnaţi din oficiu  nu au avut timpul necesar studierii dosarului.

 Apreciind că încheierea instantei de fond este lovită de nulitate absolută, tribunalul va admite contestaţiile formulate de inculpaţii :-C L S, -C L, -C S C, şi -C C, împotriva încheierii din 4.06.2015 pronunţată  de Judecătoria Huşi, pe care o desfiinţează în parte cu privire la aceşti inculpaţi.

Soluţionând cauza, va revoca măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpaţii C L S, C L şi C S C şi măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul C C.

Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor, dacă nu sunt reţinuţi sau arestaţi în altă cauză

-C L S,  de sub puterea Mandatului de Arestare nr. 1/CP emis la data de 24.03.2015, 

-C L de sub puterea Mandatului de Arestare nr. 3/CP emis la data de 24.03.2015;

-C S C de sub puterea Mandatului de Arestare nr. 2/CP emis la data de 24.03.2015.

Tribunalul va respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii, cu o altă măsură preventivă mai uşoară, ca rămase fără obiect.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii din încheierea din 4.06.2015 a Judecătoriei Huşi care nu contravin prezentei.

Se va constata că inculpaţii C L S, C L şi C C au fost asistaţi de apărător ales.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură  penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar suma de 130 de lei, reprezentând  onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul C S C se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul dispoziţiilor art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 2 lit. a  raportat la art. 242 alin. 1 Cod procedură penală, admite contestaţiile formulate  de inculpaţii :

-C L S,;

-C L,;

-C S C, actualmente deţinuţi în Penitenciarul Vaslui şi

-C C, , împotriva încheierii din 4.06.2015 pronunţată  de Judecătoria Huşi, pe care o desfiinţează în parte cu privire la aceşti inculpaţi.

Soluţionând cauza, revocă măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpaţii C L S, C L şi C S C şi măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul C C.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor, dacă nu sunt reţinuţi sau arestaţi în altă cauză

-C L S,  de sub puterea Mandatului de Arestare nr. 1/CP emis la data de 24.03.2015, 

-C L de sub puterea Mandatului de Arestare nr. 3/CP emis la data de 24.03.2015;

-C S C de sub puterea Mandatului de Arestare nr. 2/CP emis la data de 24.03.2015.

Respinge cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii C L S, C L şi C S C, cu o altă măsură preventivă mai uşoară, ca rămase fără obiect.

Menţine celelalte dispoziţii din încheierea din 4.06.2015 a Judecătoriei Huşi care nu contravin prezentei.

Constată că inculpaţii C L S, C L şi C C au fost asistaţi de apărător ales.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură  penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar suma de 130 de lei, reprezentând  onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul C S C se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 19 iunie 2015, ora 13:30

Domenii speta

Spete similare