Legitimitatea formulării plângerii împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală.

Legitimitatea formulării plângerii împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală.

Calitatea de persoană vătămată în înţelesul dispoziţiilor art.336 alin.1 Cod procedură penală  atrage legitimitatea formulării plângerii împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală, conform art.340 alin1 Cod procedură penală.

Secţia penală şi pentru cauze cu minori - Încheierea penală nr.92/ 30 septembrie 2015

I. Constată că prin plângerea formulată de petentul B.L., înregistrată la această instanță sub nr…/57/2015 , a fost atacată rezoluţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia cu nr…/…/2014, menţinută prin rezoluţia procurorului general al aceluiaşi Parchet cu nr.../…/…/2014 .

În expunerea motivelor petentul susţine instituţiile statului ,,înşală’’ şi ,,păcălesc’’ cetăţenii acestei ţări promiţându-le locuri de muncă în străinătate, că numitul  M.D., în calitate de comisar  şef de poliţie din L.  i-a agresat fiica , persoana  vătămată  B.M.  şi a injuriat-o , iar  martorii au dat declaraţii mincinoase de frica intimatului.

Potrivit art. 341 alin. 2 Cod procedură penală , la dosar s-a înaintat  de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia , notele scrise întocmite în temeiul art.341 alin. 2 Cod procedură penală , anexându-se  dosarul nr…/…/2014 şi lucrarea nr…/…/…/… ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

La termenul de judecată din 9 septembrie 2015 petentul B.L. a depus la dosar  plângerea  formulată  de  persoana  vătămată  B.M. , susţinând, în esenţă, că organele judiciare nu i-au ,,făcut dreptate’’, nici chiar  Curtea de Apel Alba Iulia, că a  fost bătută  şi injuriată de către făptuitorul M.D., pe considerentul că a parcat neregulamentar, că avocatul angajat nu a făcut demersurile necesare pentru a o apăra  şi că se constituie parte civilă faţă de făptuitor cu suma de 700 euro daune morale, pentru suferinţele încercate şi că în situaţia în care făptuitorul achită această  sumă  de bani tatălui său, B.L., ea îşi retrage plângerea de faţă.

II. Din actele şi lucrările existente la dosar, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia reţine următoarele:

1. Prin ordonanţa nr…/…/2014 din 19.11.2014 , Parchetul  de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia a dispus în temeiul art. 314 alin. 1  lit. a) Cod  procedură penală , art. 315 alin. 1 lit. a)  şi art. 16 alin. 1 lit. b) şi i ) Cod procedură penală,  clasarea cauzei privind comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu prevăzută  de art. 297 alin. 1 Cod  penal  şi purtare abuzivă prevăzută  de art. 296 alin. 1 Cod penal ( art. 250 alin. 1 şi 3 Cod penal  din 1969)  reclamante  de persoana vătămată  B.M. domiciliată în L., Jud. H .

În motivarea ordonanţei procurorul anchetator a reţinut,  că persoana vătămată  B.M.  a formulat o sesizare cu privire la faptul că în urma formulării unei plângeri penale faţă de  comisarul  şef de poliţie M.D. – comandantul Politiei L., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev.180 alin. 2 Cod  penal  şi art.250 al.1 şi 3 Cod penal, dosarul a fost soluţionat prin netrimiterea acestuia în judecată , soluţie menţinută  pin rezoluţia procurorului general , precum şi prin încheierea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia.

Din actele de urmărire penală  efectuate în cauză  s-a reţinut,  că în urma plângerii formulate de către B.M. , s-au efectuate acte de cercetare penală faţă de comisarul şef M.D. , comandantul Politiei L., ofiţer de poliţiei judiciară , pentru comiterea infracţiunea  prevăzută  de art. 250 alin. 1 şi 3 Cod penal  în dosarul nr. …/…/20014 al Parchetului  de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia .

În urma actelor efectuate în cauză s-a dispus o soluţie de neîncepere a urmăririi penale prin rezoluţia nr…/…/2013, soluţie menţinută prin rezoluţia nr…/…/…/2013 al procurorului general al Parchetului  de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia .

În urma plângerii formulate împotriva soluţiei de netrimitere în judecată de către  B.L.,  prin sentinţa penală nr…/15.10.2013 , în dosar nr. …/57/2013 al Curţii de Apel Alba Iulia, instanţa de judecată a respins ca inadmisibilă plângerea pe considerentul că a fost formulată de către o persoană căreia nu i-au fost vătămate interesele legitime, menţinând soluţia şi obligând petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat  în cuantum de 100 lei.

Ulterior,  la data de 25 octombrie 2013 pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia a fost înregistrată contestaţia formulată de contestatorul B.L., prin care a solicitat exonerarea sa de la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 100 lei la care a fost obligat prin sentinţa penală nr…/15 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. …/57/2013 . Prin sentinţa penală nr…/2013 în dosar nr…/57/2013  s-a respins ca nefondată contestaţia la executare formulată de contestatorul B.L. împotriva sentinţei penale nr…/15 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr…/57/2013.

Prin plângerea penală înregistrată sub dosar nr. …/…/2014 petenta B.M. reiterează în esenţă aceleiaşi  critici aduse soluţiei de netrimiterea în judecată a  comisarul şef M.D., comandantul Politiei L., făcând totodată referire şi la activitatea procurorilor şi judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia care au instrumentat dosarul penal  nr…/P/2013 , activitate pe care o consideră defectuoasă.

Soluţia dispusă în dosarul penal  nr..../…/2013 a fost menţinută prin sentinţa penală nr…/15 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr. …/57/2013 , motiv pentru care aceasta se bucură de autoritate de lucru judecat şi nu mai poate face obiectul unei reexaminări în cadrul unui alt proces penal – art.  6 Cod procedură penală. Criticile aduse soluţiei puteau fi valorificate prin intermediul unei plângeri penale contra soluţiei procurorului în termenul prevăzut de lege , plângerea fiind formulată de către o persoană lipsită de interes, respectiv tatăl acesteia , fiind respinsă ca atare de instanţa de judecată.

În cea ce priveşte activitate procurorilor şi judecătorilor care au instrumentat cauza, argumentele logico-juridice pe care aceştia şi-au fundamentat soluţiile nu pot forma obiectul unei anchete penale, aceştia bucurându-se de independenţă în soluţionarea cauzelor cu care au fost învestiţi.

2.  Împotriva soluţiei din dosarul nr…/…/2014 a depus plângere petiţionarul B.M.  care o critică drept netemeinică şi nelegală, susţinând  în esenţă, că s-au săvârşit infracţiunile descrise în sesizare.

3. Prin ordonanţa nr…/…/…/2014 din 19.12.2014 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia plângerea petiţionarului  B.M. a fost respinsă ca neîntemeiată.

S-a reţinut de către procurorul general, pe baza  lucrărilor dosarului că soluţia a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale care garantează drepturile persoanei vătămate, astfel încât ordonanţa este temeinică şi legală.

În mod întemeiat procurorul a reţinut că acţiunea penală nu poate fi exercitată împotriva comisarului şef M.G.D. deoarece o sesizare similară a fost soluţionată de procuror prin ordonanţa nr…/…/2013  din 28.06.2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia; soluţia de netrimitere în judecată a fost menţinută de judecător prin sentinţa penală nr…15. 10. 2013 a Curţii de Apel Alba Iulia care are autoritate de lucru judecat in raport de noua sesizare.

Prin formularea unei plângeri penale nu pot fi cenzurate soluţiile dispuse de magistraţi în cauzele instrumentate de ei, indiferent care ar fi natura lor. Cenzurarea unei soluţii dispuse de aceştia se poate realiza numai prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. în caz contrar, se încalcă principiul independenţei puterii judecătoreşti.

În lipsa unor dovezi de interferenţă exterioară actului de deliberare propriu-zis, un procuror - în cursul unei anchete - nu este îndreptăţit să facă aprecieri în legătură cu justeţea unor hotărâri judecătoreşti.

Deci, în mod justificat s-a reţinut că magistraţii care s-au pronunţat în cauzele în care persoana vătămată a avut interes nu au săvârşit nici o faptă de natură penală.

Prin urmare, în mod legal s-a reţinut că, în cauză, nu poate fi exercitată acţiunea  penală  împotriva  comisarului  şef M.G.D., despre care s-a afirmat că a comis infracţiunile de lovire  prev. de art. 180 al.2 Cod  penal 1969 ( art. 193 Cod penal) şi purtare abuzivă prev.  de  art.250 Cod  penal 1969 ( art.296 Cod  penal ), deoarece există un impediment la punerea în mişcare a acţiunii penale - cel prevăzut de art. 16. al. 1 lit. ) din Codul de procedură penală: în legătură cu o sesizare similară judecătorul s-a mai pronunţat în sensul că ofiţerul de poliţie nu a comis infracţiunile descrise de persoana vătămată; acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare nici împotriva magistraţilor care au soluţionat cauzele în care persoana vătămată avea interes despre care s-a afirmat că au comis infracţiunea de abuz în serviciu prev. de art.246 Cod  penal 1969 ( art.297 din Cod  penal ), deoarece există impedimentul prevăzut de art. 16. al. I lit. b din Codul de procedură penală: magistraţii şi-au îndeplinit corespunzător sarcinile de serviciu.

III. Împotriva acestei ordonanţe a procurorului general,  în temeiul art.341 din Codul de procedură penală,  petenţii  B.L.V.  şi B.M. au formulat plângerile  penale dedusă prezentei judecăţi .

Prealabil analizării pe fond a motivelor invocate în plângerile  penale de către petenţii  B.L.V.  şi B.M., judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii de apel  va analiza cu prioritate excepţia inadmisibilităţii plângerii petentului B.L.V.  şi , respectiv  excepţia tardivităţii plângerii petentei  B.M. , excepţii invocate de Ministerul Public, raportat  la  dispoziţiile art. 340 Cod procedură  penală.

1.În ce priveşte plângerea petentului B.L.V. , judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii de apel  a reţinut  următoarele :

Potrivit  art. 336 alin. 1 Cod procedură penală ,, Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.’’

Conform  art.340 alin. 1 Cod procedură penală  ,, (1) Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.’’

Din economia acestor dispoziţii legale rezultă că legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca, orice persoană nemulţumită de actele şi măsurile de urmărire penală să facă plângere împotriva acestora, ca o garanţie a respectării legalităţii în procesul penal.

În concepţia legiuitorului, poate face o astfel de plângere orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-un act sau printr-o măsură procesuală, fără însă a se aduce atingere autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri definitive. Accesul liber la justiţie este reglementat de legiuitor, iar cel nemulţumit de soluţia dispusă se poate adresa judecătorului de la instanţa căreia i-ar reveni potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Curtea  a  constatat, pe de o parte, că în cauza ce  formează obiectul dosarului nr…/…/2014  , calitatea de persoană vătămată o deţine B.M., care a formulat în cauză plângere. În plângere se arată, în esenţă,  că la data de 5.01.2013  B.M.  a fost lovită şi ameninţată de comisarul de poliţie M.G.D. şi că plângerea  penală faţă de  comisarul  şef de poliţie M.D. – comandantul Politiei L., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev.180 alin. 2 Cod penal  şi art.250 al.1 şi 3 Cod penal, a fost soluţionat prin netrimiterea acestuia în judecată, soluţie menţinută  pin rezoluţia procurorului general , precum şi prin încheierea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, activitatea care în opinia petentei este defectuoasă.

Petentul  B.L.  nu este persoana vătămată în cauză şi prin rezoluţia atacată nu i-au fost vătămate interesele legitime.

Acesta este tatăl persoanei vătămate, însă a formulat plângerea în nume propriu fără a avea vreo împuternicire de la persoana vătămată.

În aceste condiţii, plângerea petentului  B.L.V.  apare ca fiind formulată de o persoană fără calitate, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă, în conformitate cu art.  341 alin.6 lit.a) Cod procedură penală.

Fiind în culpă  procesuală, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat petentul să plătească în favoarea statului suma de  50 lei cheltuieli judiciare.

2. În ce priveşte plângerea petentului B.M. , judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii de apel  a reţinut următoarele :

Din economia dispoziţiilor art. 340 alin. 1 Cod procedură penală rezultă că plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire penală sau netrimitere în judecată se formulează în termen de 20 de zile  de la comunicare. Acesta este un termen procedural, iar neexercitarea dreptului în termenul prevăzut de lege atrage  decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen. 

În cauză,  potrivit procesului-verbal de comunicare existent la fila … dosar nr…/…/…/2014 , petiţionarei  B.M.  i s-a comunicat la data de 09.01.2015 ordonanţa nr…./…/…/2014 din 19.12.2014 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia prin care plângerea petiţionarului B.M. împotriva ordonanţei nr… /…/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost respinsă ca neîntemeiată, cu menţinerea ordonanţei atacate.

Petiţionara a depus plângere la judecătorul de cameră preliminară din cadrul curţii de apel ,  la data de 9 septembrie 2015,  prin intermediul tatălui său, petentul B.L.V. , cu mult peste termenul prevăzut de art. 340 alin. 1 Cod procedură penală şi calculat potrivit art. 269 Cod procedură penală. Ori, în acest context, plângerea petiţionarei  B.M. împotriva Ordonanţei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia dată în dosar nr…/…/2014 la data de 19.11.2014, menţinută prin ordonanţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia cu nr…/…/…/2014 din 19.12.2014 se priveşte ca fiind tardivă, urmând a fi respinsă ca atare potrivit art. art. 341 alin.6 lit.a) Cod procedură penală.

Fiind în culpă  procesuală, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală  a fost  obligată petenta să plătească în favoarea statului suma de  50 lei cheltuieli judiciare.

Domenii speta

Spete similare