Apel declarat care se referă la situația altui pârât care nu a declarat apel.

Apel declarat care se referă la situația  altui  pârât  care nu a declarat  apel.

Cu toate acestea, fiindcă o parte a declarat calea de atac a apelului, în consecinţă faţă de cele arătate mai sus, fără arătarea în concret a motivelor sale de apel, deşi intervine sancţiunea decăderii din dreptul de a motiva calea de atac potrivit art.470 alin 3 Cod procedură civilă, instanţa de apel se va pronunţa în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanţă( deci nu susţinute prin motive de apel), astfel cum prevede art. 476 alin 2 Cod procedură civilă-ipoteza apelului devolutiv, în aceste sens Noul Cod de procedură civilă, Comentariu pe articole ,Vol. I , G.B. şi etc, Ed. Hamangiu, 2013..

Secția a II –a civilă – Decizia nr.63/05 februarie 2015

Prin sentinţa nr. 610/C/2014 a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei invocată de pârâta SC A.L.I.F.N. SA, în insolvenţă, prin administrator special, M.C.T. şi s-a admis acţiunea civilă  formulată de reclamanta H.M.M.  în contradictoriu cu pârâţii : SC A.L.I.F.N. SA, în insolvenţă, prin administrator judiciar C.I.T. SPRL, şi M.C.T., fiind obligaţi pârâţii la efectuarea înscrierii în Registrul Acţionarilor SC A.L.I.F.N. SA a transmiterii dreptului de proprietate asupra acţiunilor deţinute de acţionara - cedentă  B.A. către reclamanta - cesionară H.M.M., prin contractul de cesiune datat 29.07.2013.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul a reţinut că pârâta de rang 1, SC A.L.I.F.N. SA se află în insolvenţă, fiind deschisă faţă de aceasta procedura generală prin Încheierea nr. 120/C/C/6.03.2012, pronunţată de către Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 901/85/2012. A fost numit în calitate de administrator judiciar C.I.T. SPRL. În cursul procedurii pârâtul de rang 2 este numit administrator special. În cadrul societăţii pe acţiuni aflată în insolvenţă acest pârât are calitatea de director general.

Între reclamantă, în calitate de cesionară şi asociata B.A., în calitate de cedentă, se încheie contractul de cesiune având ca obiect 27.450 de acţiuni nominative deţinute de către cedentă la societatea pârâtă. Contractul primeşte dată certă prin încheierea nr. 17/29.07.2013, emisă de notarul public T.A.

În vederea efectuării cuvenitelor menţiuni în Registrul acţionarilor ţinut de societatea pârâtă, reclamanta notifică celor doi pârâţi existenţa contractului şi solicitarea de a se realiza menţiunile în registrul premenţionat.

Prin adresa înregistrată sub nr. 2414/4.09.2013 societatea pârâtă prin administrator special aduce la cunoştinţa reclamantei refuzul menţionării în registru a transmiterii dreptului de proprietate asupra acţiunilor deţinute de cedenta B.A. către cesionara H.M.M.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, Tribunalul, în temeiul dispoziţiilor art. 248 aliniat 4 teza II în aplicarea dispoziţiilor art. 32 şi 36 din NCPC a respins-o, având în vedere că, pentru ca o persoană să poată avea calitatea de parte în procesul civil trebuie să întrunească cumulativ cele 4 condiţii impuse de art. 32 din Codul de procedură civilă, respectiv : să aibă capacitate procesuală, în condiţiile legii, calitate procesuală, să formuleze o pretenţie şi să justifice un interes.

Calitatea procesuală rezidă, potrivit art.36 din NCPC, din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum astfel acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond. Ori fondul cauzei aşa cum acesta a fost reliefat anterior, şi cum va fi justificat juridic în cele ce urmează relevă faptul că partea reclamantă este autoarea dreptului a cărui existenţă se solicită a se realiza prin prezenta acţiune.

Societatea pârâtă este o societatea pe acţiuni, ori, potrivit art.177 aliniatul 1 litera a şi aliniatul 2 din Legea societăţilor nr.31/1990 republicată şi cu modificările ulterioare, aceasta trebuie să ţină un  registru al acţionarilor care să cuprindă datele  care să arate după caz, numele şi prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor  cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele  făcute în contul acţiunilor, iar acest registru se ţine prin grija consiliului de administraţie, respectiv a directorului.

Pentru acest motiv, Tribunalul a reţinut că pârâtul de rang 2 a fost chemat în judecată în calitatea sa de director general al societăţii pârâte şi nu de administrator special, poziţie care îi conferă doar prerogativele stabilite în mod limitativ de dispoziţiile art.18 din Legea insolvenţei nr.85/2006 modificată. S-a constatat că pârâtul are o dublă calitate, aceea de administrator special, prin raportare la atribuţiile statuate în cadrul procedurii de insolvenţă şi aceea de director, ca urmare a faptului că societăţii nu i s-a ridicat dreptul de administrare în procedura de insolvenţă.

Acţiunea de faţă vizează valenţe raportate la administrarea societăţii şi nu la procedura de insolvenţă, motiv pentru care tribunalul a reţinut în cauză poziţia exprimată de către pârâta de rang 1 prin administrator judiciar şi nu cea exprimată prin administrator special.

Date fiind cele mai sus precizate, Tribunalul a reţinut  că pârâtul de rang 2, în calitatea sa de director general al societăţii pârâte de rang 1, era obligat să efectueze menţionarea transferului de proprietate al acţiunilor de la cedentă la cesionară.

Art.98 aliniatul 1 teza II din Legea nr. 31/1990 republicată statuează că dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise in formă dematerializată se transmite prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii acestora. Legea mai prevede că actul constitutiv poate să prevadă şi alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra acţiunilor.

Textul legal precizat trebuie interpretat în spiritul legii şi nu în litera acestuia, importantă fiind manifestarea de voinţă a acţionarului de a-şi înstrăina acţiunile deţinute la societate şi nu forma materială în care acesta îşi concretizează intenţia. Mai mult, dată fiind celeritatea ce defineşte viaţa comercială, legiuitorul are a reglementat cea mai simplă formă posibilă, aceea a unei simple declaraţii pentru realizarea transmiterii acţiunilor.Nimic nu împiedică ca dreptul de proprietate să fie transmis şi concretizat prin existenţa unui contract încheiat în formă materială şi nu verbală.

Acordul de voinţă valabil exprimat de către cedent şi cesionar trebuie să aibă o finalitate juridică în lumina dispoziţiilor art. 98 din legea societăţilor, şi ca atare nu poate fi reţinută poziţia pârâtului în ceea ce priveşte lipsa declaraţiei, când finalitatea înregistrării transmiterii dreptului de proprietate al acţiunilor ca urmare a încheierii contractului de cesiune, ar fi aceeaşi.

Pentru toate cele ce au fost expuse, Tribunalul a admis acţiunea, a obligat pârâţii la efectuarea înscrierii în Registrul Acţionarilor SC A.L.I.F.N. SA a transmiterii dreptului de proprietate asupra acţiunilor deţinute de acţionara - cedentă B.A. către reclamanta - cesionară H.M.M., prin contractul de cesiune datat 29.07.2013.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta A.L.I.F.N. SA  solicitând anularea hotărârii şi rejudecarea cauzei.

Apreciază că în mod eronat instanţa de fond a stabilit că în procedura insolvenţei administratorul special are calitate de director general. Astfel, în urma sentinţei nr. 114/C prin care s-a dispus ridicarea dreptului de administrare, Casa de Insolvenţă Transilvania în calitate de administrator judiciar a emis decizia de revocare din funcţia de director executiv a d-lui M.C. Ulterior a fost numit în funcţia de director executiv dl. D.V. Mai arată apelanta că M.C. ocupă funcţia de administrator special din data de 19.03.2012. Ca urmare a deciziei Curţii de Apel Alba Iulia, prin care a fost admis recursul împotriva sentinţei 1114/C, C.I.T. a suspendat contractul de mandat al numitului D.V. până la momentul când se va lua o decizie în cadrul comitetului creditorilor cu privire la menţinerea/revocarea acestuia.

Apelanta arată că pârâtul M.C. nu are nici un contract cu societatea A.L. prin care acesta este numit director executiv, această funcţie revenind altei persoane. În consecinţă acţiunea a fost greşit îndreptată împotriva acestuia din moment ce nu are calitate de organ de conducere numit al A.L.I.F.N. SA  şi nu deţine spre păstrare Registrul Acţionarilor în care să fie făcute menţiunile care se impun.

Cu toate că s-a reţinut corect faptul că M.C. nu a fost chemat în judecată în calitatea acestuia de administrator special ci în calitate de director general, instanţa nu a reţinut apărările orale din şedinţa publică a reprezentantului apelantei care a semnalat aspectul că M.C. nu deţine calitatea de director.

Prin întâmpinare intimata H.M.M. a solicitat anularea apelului ca fiind promovat de către o persoană lipsită de abilitatea legală de a promova calea de atac iar în subsidiar, ca lipsită de interes şi ca nefondat.

Asupra cererii de anulare a apelului, intimata precizează că apelul este promovat de către administratorul special, în numele şi pe seama societăţii faţă de care s-a deschis procedura insolvenţei. Având în vedere dispoziţiile art. 18 alin.2 din Legea nr.85/2006, natura acţiunii introductive şi aserţiunile instanţei de fond, apelanta concluzionează că abilitarea administratorului special se rezumă la sfera actelor indicate de legea insolvenţei, context în care apelul promovat de administratorul special nu se circumscrie atribuţiilor specificate de lege.

Relativ la excepţia lipsei de interes în promovarea apelului, intimata arată că o eventuală admitere a acestuia nu ar avea nici o influenţă asupra obligaţiei  societăţii pârâte de a efectua demersurile necesare pentru realizarea menţiunilor cu privire la transmiterea dreptului de proprietate asupra acţiunilor în registrul acţionarilor.

Referitor la fondul cauzei, intimata arată că M.T.C. a avut şi are calitatea de director general al SC A.L. SA nepierzând nici un moment această calitate. Acesta a fost desemnat de către adunarea generală a acţionarilor şi este menţionat ca director în actul constitutiv al societăţii, prin urmare nu putea fi revocat ori suspendat din funcţie decât în aceeaşi modalitate.Calitatea de director este diferită de calitatea de administrator special sau de manager, aspectele invocate de reclamantă cu privire la ridicarea temporară a dreptului de administrare şi numirea temporară a unui manager de către administratorul judiciar sunt nerelevante faţă de calitatea existentă a intimatului Mihu de director organ societar desemnat prin actul constitutiv al apelantei.

Analiza apelului declarat în raport de motivele invocate şi prevederile legale incidente relevă următoarele:

Prin sentinţa nr. 610/C/2014 a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei invocată de pârâta SC A.L.I.F.N. SA, în insolvenţă, prin administrator special, M.C.T.  şi s-a admis acţiunea civilă  formulată de reclamanta H.M.M.  în contradictoriu cu pârâţii : SC A.L.I.F.N. SA, în insolvenţă, prin administrator judiciar C.I.T. SPRL, şi M.C.T., fiind obligaţi pârâţii la efectuarea înscrierii în Registrul Acţionarilor SC A.L.I.F.N. SA a transmiterii dreptului de proprietate asupra acţiunilor deţinute de acţionara - cedentă B.A. către reclamanta - cesionară H.M.M., prin contractul de cesiune datat 29.07.2013.

Este adevărat că motivele de apel se referă de fapt la situaţia pârâtului M.C., cu privire la împrejurarea că acest pârât a ocupat încă de la data de 19.03.2012 funcţia de administrator special, funcţie pe care o ocupa şi la data declarării apelului şi că nu ar fi avut calitatea de director  general ca să aibă în posesie Registrul Acţionarilor pentru a face menţiunile solicitate.

Aşa cum a reţinut curtea la termenul de judecată  de la 29 ianuarie 2015, apelanta SC A.L. SA are calitate procesuală activă de a declara calea de atac împotriva sentinţei fiind parte în sentinţa apelată. Cu privire la motivele de apel arătate în cuprinsul cererii de apel, într-adevăr se referă la celalalt pârât M.C. care nu a declarat calea de atac. Ori, o parte din sentinţa apelată poate formula cale de atac doar cu privire la situaţia sa din litigiu şi nu cu privire la situaţia altei părţi.

Cu toate acestea, fiindcă o parte a declarat calea de atac a apelului, în consecinţă faţă de cele arătate mai sus, fără arătarea în concret a motivelor sale de apel, deşi intervine sancţiunea decăderii din dreptul de a motiva calea de atac potrivit art.470 alin 3 Cod procedură civilă, instanţa de apel se va pronunţa în fond, numai pe baza celor invocate la prima instanţă( deci nu susţinute prin motive de apel), astfel cum prevede art. 476 alin 2 Cod procedură civilă-ipoteza apelului devolutiv, în aceste sens Noul Cod de procedură civilă, Comentariu pe articole ,Vol. I , G.B. şi etc, Ed. Hamangiu, 2013, pag 891.

Trecând la analiza cauzei, faţă de cele arătate în faţa primei instanţe, Curtea constată că în mod corect a reţinut că  potrivit art. 98 aliniatul 1 teza II din Legea nr. 31/1990 republicată „Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în formă materială se transmite prin declaraţie făcută în  registrul acţionarilor şi prin menţiunea făcută pe titlu, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative emise în formă dematerializată se transmite prin declaraţie făcută în registrul acţionarilor, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea şi alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra acţiunilor”

Potrivit art.177 alin 2 din Legea nr.31/1990 registru acţionarilor  va fi ţinut prin grija consiliului de administraţie, respectiv a directoratului.

Ori, indiferent de persoana care la un moment dat  deţine funcţia de director general  şi/sau are ca atribuţie în fişa postului ţinerea registrului acţionarilor, obligaţia de efectua menţiunile aparţine societăţii prin grija consiliului de administraţie, respectiv a directoratului, şi nu unei peroane anume care numai ea poate face operaţiuni în registrul acţionarilor.

Curtea reţine că registrul acţionarilor aparţine societăţii iar menţiunile se efectuează prin grija consiliului de administraţie, respectiv a directoratului, care deţine funcţia la momentul efectuării menţiunilor.

Ca atare, nu are nici o relevanţă cine a avut la acel moment calitatea de director general ala societăţii, ci ceea ce contează este dacă sunt îndeplinite condiţiile de menţionare a transmiterii dreptului de proprietate asupra acţiunilor în registrul acţionarilor.

Cu privire la acest aspect, corect a reţinut prima instanţă că acordul de voinţă valabil exprimat de către cedent şi cesionar trebuie să aibă o finalitate juridică în lumina dispoziţiilor art. 98 din legea societăţilor, şi ca atare nu poate fi reţinută poziţia pârâtului în ceea ce priveşte lipsa declaraţiei, când finalitatea înregistrării transmiterii dreptului de proprietate al acţiunilor ca urmare a încheierii contractului de cesiune, ar fi aceeaşi.

Faţă de cele arătate mai sus, se constată că apelul este nefondat, motiv pentru care în baza art. 480 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat apelul declarat de SC A.L. ( fosta A.L.I.F.N. SA )prin reprezentant M.C.T. în calitate de administrator special împotriva sentinţei civile nr. 610/C din 28 mai 2014 pronunţată în dosarul nr. 6418/85/2014 al Tribunalului Sibiu pe care o va menţine în totalitate.

În baza art. 453 alin 1 Cod procedură civilă, va obliga pe apelantă la plata sumei de 3500 lei către reclamantă cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu de avocat conform chitanţei de la fila…  din dosar.

Domenii speta

Spete similare