Drept procesual civil - excepţia inadmisibilităţii căii de atac

Decizie 1538R din 15.09.2014


DREPT PROCESUAL CIVIL - excepţia inadmisibilităţii căii de atac

Dincolo de menţiunea căii de atac din cuprinsul dispozitivului hotărârii atacate şi de denumirea acesteia, “sentinţă”, Curtea constată, din cuprinsul său, dar şi în raport de procedura de soluţionare, în cameră de consiliu fără citarea părţilor, şi de termenul de judecată la care a fost pronunţată, că cererea care a fost soluţionată este cererea de preschimbare, iar nu cererea având ca obiect ordonanţă preşedinţială, cerere împotriva căreia nu se poate formula cale de atac separată.

 (CURTEA DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA A VI-A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 1538/R/2014 din 15.09.2014)

Deliberând asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului, constată :

Prin sentinţa civilă nr. 6590/09.07.2014 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă în dosarul nr. 22296/3/2014 s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de preschimbare a termenului de judecată pentru soluţionarea cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de creditoarea SC B.I. SRL.

Împotriva acestei sentinţe, la data de 15.07.2014, creditoarea a formulat recurs.

La termenul de judecată stabilit, recurenta a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului.

Analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, Curtea reţine următoarele :

Dincolo de menţiunea căii de atac din cuprinsul dispozitivului hotărârii atacate şi de denumirea acesteia, “sentinţă”, Curtea constată, din cuprinsul său, dar şi în raport de procedura de soluţionare, în cameră de consiliu fără citarea părţilor, şi de termenul de judecată la care a fost pronunţată, că cererea care a fost soluţionată este cererea de preschimbare, iar nu cererea având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

Potrivit art. 153 alin. 3 C.proc.civ., cu privire la cererea de preschimbare, instanţa se pronunţă în camera de consiliu, fără citarea părţilor.

Din interpretarea art. 255 C.proc.civ., o astfel de hotărâre a instanţei poartă denumirea de „încheiere”.

Totodată, faţă de dispoziţiile de la art. 268 C.proc.civ., faţă de caracterul pregătitor al judecăţii, o astfel de încheiere este una premergătoare.

În consecinţă, în cauză sunt aplicabile, conform art. 316 C.proc.civ., dispoziţiile art. 282 alin. 2 C.proc.civ., în sensul că hotărârea atacată nu poate fi atacată decât odată cu fondul.

În condiţiile în care recurenta a atacat exclusiv această soluţie a instanţei, fondul cererii nefiind soluţionat, calea de atac exercitată este inadmisibilă.

Prin urmare, Curtea a admis excepţia invocată şi a respins recursul ca fiind inadmisibil.