Raporturi de familie situaţii la divorţ

Sentinţă civilă 702 din 28.09.2015


Asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia sub nr. XXX/310/2015 reclamanta C.M. a chemat in judecata pe pârâţii C S si XXX Sinaia prin primar pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună pe calea ordonanţei preşedinţiale stabilirea locuinţei minorului C.C.G.la mama, acordarea autorităţii părinteşti comune, obligarea paratului la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorului, acordarea beneficiului contractului de închiriere nr. /12.12.2005; cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii reclamanta a arătat ca a promovat acţiune de divorţ ce face obiectul dosarului nr. XXX/310/2015 – dosar in cadrul căruia s-a solicitat si soluţionarea capetelor de cerere ce fac obiectul cauzei de fata. A mai arătat reclamanta ca paratul are un comportament nepotrivit fata de familie iar cererea promovata întruneşte condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale.

In susţinerea cererii s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Legal citat paratul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată; cu cheltuieli de judecată.

In motivare pârâtul a arătat că nu sunt întrunite cumulativ condiţiile de admisibilitate în procedura ordonanţei preşedinţiale respectiv vremelnicia, urgenta si neprejudecarea fondului. Cu privire la beneficiul contractului de închiriere pârâtul a arătat că nu dispune de alte variante locative şi veniturile pe care le obţine nu ii permit închirierea unei locuinţe. A mai arătat acesta că punctajul care a creat vocaţie la atribuirea unei locuinţe în sistem ANL a fost in parte generat si de persoana sa. S-a mai susţinut de pârât că nu sunt motive ca locuinţa să nu poată fi folosită în comun de soţi.

In susţinerea apărărilor din întâmpinare s-au depus înscrisuri.(file 49 – 65)

La cererea părţilor au fost încuviinţate prin încheierea din şedinţa publică de la 29.06.2015 probe cu înscrisuri, interogatorii, testimoniale.

Examinând actele si lucrările dosarului instanţa reţine în fapt următoarele:

Reclamanta C M si paratul C S sunt soţi – aflaţi în prezent în procedura de divorţ fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia acţiunea de divorţ – dosar nr. XXX/310/2015. Prin sentinţa civilă nr. XXX/16.09.2015 s-a dispus admiterea cererii, desfacerea casatorii din culpa pârâtului, exercitarea autorităţii părinteşti în comun asupra minorului C C G, născut la .2007, obligarea pârâtului C Ş să contribuie la întreţinerea minorului cu o pensie lunara de întreţinere de 700 lei lunar, s-a atribuit reclamantei beneficiul contractului de închiriere.

 La data pronunţării prezentei respectiva hotărâre nu era definitivă însă potrivit art. 448 Cod procedura civilă respectiva hotărâre este executorie sub aspectele care privesc – stabilirea modului de exercitare a autorităţii părinteşti, stabilirea locuinţei minorului, modul de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu minorul.

Astfel fiind, văzând ca primele trei capete de cerere sunt rezolvate prin hotărârea de divorţ si sub aceste aspecte respectiva hotărâre este executorie – in prezenta cauza rezolvarea a rama sfara obiect existând deja o dispoziţie executorie în acest sens. Pentru aceste considerente de fapt şi de drept se vor respinge aceste capete de cerere reţinându-se ca pentru acestea cererea a rămas fără obiect.

In ce priveşte pretenţia de atribuire provizorie a beneficiului contractului de închiriere se va retine ca sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a cererii in procedura ordonatei preşedinţiale prev. de art. 997 Cod procedura civila rap. la art. 920 Cod procedura civila.

Astfel măsura se impune a fi ordonata de urgenta întrucât raporturile părţilor sunt conflictuale si deşi paratul nu mai locuieşte in acelaşi apartament poate reveni oricând aici in exercitarea unui drept locativ propriu conform art. 323 Codul familiei. Raporturile de conflict ale soţilor pot escalada fiind premise pentru aceasta astfel cum rezulta din declaraţiile martorilor. Astfel martorul I E M declara „mi-a spus Mihaela ca a fost lovita de parat dar eu nu cred aşa ceva”; martora R A a declarat: „am văzut-o pe reclamanta traumatizata, înspăimântată, in stare de tensiune”. Chiar daca in timpul căsătoriei paratul nu a avut manifestări violente, este evident ca în prezent condiţiile relaţiei cu soţia sa nu mai sunt aceleaşi şi sunt posibile manifestări violente grave.

Cu privire la vremelnicia măsurii – se va retine ca ea este una provizorie, vremelnica si va dura pana la soluţionarea definitivă a pretenţiei accesorii cu acelaşi obiect din cererea de divorţ.

In ce priveşte neprejudecarea fondului se va retine ca instanţa nu este îndreptăţită şi nu face aceasta însă pipăind doar fondul constată că prin hotărârea de primă instanţă de divorţ s-a dispus în consecinţă astfel că aparenţa dreptului este în favoarea reclamantei. De altfel soţii sunt de acord ca minorul să rămână la mamă – iar acest element este potrivit art. 324 Cod civil esenţial în ce priveşte locuinţa familiei si beneficiul contractului de închiriere.

Pentru toate considerentele de fapt si de drept expuse se va admite aceasta pretenţie si se va dispune in consecinţă.

In baza art. 453 Cod procedura civilă va fi obligat pârâtul la cheltuieli de judecată reclamantei, cheltuieli parţiale proporţional cu pretenţiile încuviinţate şi având in vedere şi faptul că pârâtul a fost de acord cu primele trei petite.