Greşita încadrare a minorului în grad de handicap

SENTINŢA CIVILĂ nr. 3385

Data: 07 decembrie 2015

 Autor - Gabriela Mihai

Domeniu asociat: minori

Titlu: greşita încadrare a minorului în grad de handicap

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. xxxxx, reclamantul B.E.A., prin reprezentant legal B.A., a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova - Comisia pentru Protecţia Copilului, contestaţie împotriva Hotărârii nr. XXXXX emisă de Consiliul Judeţean Prahova - Comisia pentru Protecţia Copilului Prahova privind încadrarea într-o categoric de persoane cu handicap care necesită proiecţie specială, solicitând anularea acesteia.

În motivarea acţiunii, reclamantul a învederat că prin cererea nr. 1534/12.08.2015 a investit comisia cu solicitarea de evaluare complexă în vederea obţinerii certificatului de încadrare a copilului într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protecţie specială, motivat de faptul că, certificatul de încadrare în grad „ de handicap Grav emis prin Hotărârea nr. 6647/09.09.2014, urma să-şi piardă valabilitatea la data de 09.09.2015.

A menţionat reclamantul că prin certificatul indicat mai sus, fusese încadrat în grad de handicap Grav, având nevoie de îngrijire specială şi supraveghere permanentă din partea altei persoane, respectiv a mamei sale B.A. care, în baza contractului cu familia din data de 9.09.2014 avea atribuţii în aducerea la îndeplinire a Planului de recuperare a copilului cu dizabilităţi anexă la certificatul de încadrare în grad de handicap.

În continuare, reclamantul a arătat că, astfel cum reiese din certificatul medical nr. 1233/24.07.2015 suferă de afecţiuni complexe, respectiv mielomeningocel taraco-lombar operat, hidrocefalie internă, picior tal valg bilateral, mers independent cu genu flexum şi talus valgus, scolioza dextroconcava, tulburări sfincteriene, întârziere psihica, tulburare mixtă a abilitaţilor şcolare, şi cu toate acestea comisia în mod nelegal i-a schimbat gradul de încadrare în handicap din Grav în Accentuat, considerând că nu mai necesită îngrijire specială şi supraveghere permanentă din partea unei alte persoane

Reclamantul apreciază că hotărârea nr. 6656/8.09.2015 a cărei anulare o solicită şi schimbarea gradului de handicap din grav în accentuat nu este legală, având în vedere că afecţiunile de care suferă necesită îngrijire specială şi supraveghere permanentă din partea mamei sale, mai ales în condiţiile în care planul de recuperare anexat acestui nou certificat de încadrare în grad de handicap nu diferă cu nimic faţă de cel anterior şi starea sănătăţii sale nu s-a ameliorat.

Pentru aceste motive, reclamantul a solicitat admiterea cererii aşa cum a fost formulată, în sensul anularii Hotărârii nr. 6656/8.09.2015 prin care i-a fost schimbată încadrarea în grad de handicap şi  pe cale de consecinţă emiterea unei noi hotărâri prin care să - i fie acordat certificat de încadrare în grad de handicap Grav, care necesită îngrijire specială şi supraveghere permanentă din partea unei alte persoane.

În dovedirea susţinerilor sale, reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

În drept au fost invocate disp. 133 şi urm. din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea dreptului copilului.

În raport de motivele cererii de chemare în judecată, pârâta  Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova - Comisia pentru Protecţia Copilului a formulat întâmpinare, solicitând să se respingă cererea ca fiind nelegală şi neîntemeiată.

În motivare, pârâta a susţinut că încadrarea copilului B.E.A. în gradul de handicap accentuat s-a făcut, conform legislaţiei în vigoare, de către Comisia pentru Protecţia Copilului Prahova şi având la bază Ordinul nr. 725/12.709/01.10.2002, capitolul I. Afectări (deficienţe) ale sistemului nervos şi funcţiilor mentale globale, care specifică faptul că „malformaţiile congenitale invalidante (de exemplu: mielomeningocel, porencefalia, hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza); (...)” se încadrează în grade diferite de handicap (de la grav până la mediu în raport cu afectarea capacităţii intelectuale, de comunicare, deficienţele posturale, de statică şi mers, deficienţele de manipulaţie, prezenţa comorbidităţii şi a restricţiilor de participare.

Totodată, pârâta a arătat că evaluarea documentaţiei specifice  prezentată la data de 12.08.2015, de către doamna B.A., mama lui E.A., în scopul obţinerii certificatului de încadrare a copilului într-o categorie de persoane cu handicap, a îndrumat Serviciul Evaluare Complexă a Copilului cu Dizabilităţi către formularea propunerii de încadrare a minorului în gradul accentuat de handicap.

Pârâta a arătat că minorul prezintă întârzierea psihică uşoară QI 68 (neîncadrabilă în grad de handicap deoarece se află peste centila 65 şi nu „este asociată cu o altă deficienţă: senzorială, somatică, psihică: de limbaj ş comunicare, hiperactivitate, emoţional, conduită”); mersul independent cu genu flexum şi talus valgus; picior tal valg bilateral, pot fi interpretate ca deficienţe funcţionale medii „în care forţa, precizia, viteza mişcărilor de statică şi mers sunt îi permanenţă scăzute”, pot fi încadrabile în gradul mediu de handicap, dar corelat şi cu evaluare psiho-socială; scolioza dextro-convexă cu posibilitate de a fi încadrabilă într-un grad de handicap numai în măsura în care aceasta „împiedică capacitatea respiratorie normală" (E.A. nu se află în această situaţie); tulburările sfincteriene, „deficienţe cronice ale controlului sfincterian de tipul micţiunilor imperioase, incontinenţă de efort, asociate cu alte semne neurologice”, „se pot încadra în gradul mediu de handicap, dar corelat şi cu evaluarea psihosocială”; tulburarea mixtă a abilităţilor şcolare, neîncadrabilă într-un grad de handicap; mielomeningocelul toraco-lombar operat cu hidrocefalia internă stabilizată sunt malformaţiile ce afectează controlul neurologic ducând la manifestările funcţionale descrise mai sus, toate de nivel mediu.

Pârâta a menţionat că s-a adăugat şi reţinut ca fiind deosebit de importantă caracterizarea psihopedagogică din care nu reiese necesitatea prezenţei altei persoane în timpul orelor de curs şi/sau pauzelor şcolare în scopul însoţirii şi/sau îngrijirii speciale şi supravegherii permanente.

Urmare a evaluării complexe a situaţiei medico-psihosociale a copilului în cauză, conform Ordinului nr. 18/3989/416/142/2003, Ordinului nr. 725/12.709/2002, respectiv Ordinului nr. 762/2012 s-a stabilit gradul de limitare a activităţii şi restricţiilor de participare Ia 32,63% (după ce au fost verificaţi toţi itemii listaţi la activităţi şi participare, în funcţie de vârsta copilului). Gradul de limitare astfel calculat şi exprimat în procente descrie restricţii/limitări în activitate şi participare de nivel Moderat, ceea ce corespunde „unei includeri sociale cu dificultăţi potenţial surmontabile”.

A precizat pârâta că analizând, evaluând, interpretând rezultatele şi recapitulând cele de mai sus, s-a constatat faptul că nu sunt întrunite criteriile legale corespunzătoare încadrării copilului B. E.A. în gradul grav de handicap.

De asemenea, pârâta a arătat că nici unul dintre documentele medicale (Certificatul medical nr. 1233/24.07.2015 eliberat de Spitalul de Pediatrie Ploieşti în baza referatului d-nei Dr. xxxxx, Medic specialist Psihiatrie pediatrică; Fişa medicală sintetică completată la data de 31.07.2015 de către d-na Dr. xxxx, Medic de familie) precum şi caracterizarea psihopedagogică eliberată de Şcoala Gimnazială xxxxx, nu-l descriu pe E.A. ca fiind un copil/elev cu probleme grave de autoservire şi/sau cu un ridicat grad de dependenţă fizică şi psihică.

În opinia pârâtei, în interesul superior al copilului şi în conformitate absolută cu prevederile legale din domeniu, S.E.C.CD. şi C.P.C Prahova a propus, respectiv a hotărât încadrarea lui E.A. în gradul de handicap accentuat, ţinând seama de faptul că „pentru a se realiza asimilarea pe grade de handicap în cazul diverselor entităţi nozologice se va ţine seama că nu boala în sine determină severitatea handicapului, ci gradul tulburărilor funcţionale determinate de acestea, în raport cu stadiul de evoluţie, de complicaţii în activitatea şi participarea socială, de factori personali etc. Deci, pentru aceeaşi boala - ca premisă a identificării şi încadrării - încadrarea în grade de handicap poate merge de la gradul uşor la gradul grav”.

Mai mult decât atât, pârâta a arătat că îşi susţine afirmaţia prin enunţarea prevederilor Ordinului nr. 725/12.709/2002, cu privire la ce presupune şi în ce condiţii se poate acorda gradul grav de handicap. Astfel, „gradul grav de handicap se poate acorda copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată sau pierdută, respectiv au un grad de dependenţă ridicat fizic şi psihic (...)”.

Prin comparaţie, „gradul accentuat de handicap se poate acorda copiilor la care incapacitatea de a desfăşura activitatea potrivit rolului social corespunzător dezvoltării şi vârstei se datorează unor limitări funcţionale importante motorii, senzoriale, neuropsihice sau metabolice rezultate din afecţiuni severe, în stadii înaintate, cu complicaţii ale unor aparate şi sisteme. In această situaţie participarea socială a copilului este substanţial restricţionată".

Prin urmare, pentru situaţiile în care apare gradul accentuat al afectării funcţionale alături de gradul moderat al limitării şi restricţiilor, Comisia pentru Protecţia Copilului Prahova nu poate acorda, în mod legal, gradul GRAV de handicap.

În concluzie, pârâtul a precizat că încadrarea copilului B. E.A. în gradul de handicap accentuat este una corectă (conformă stării sale de sănătate, îndeplinirii rolului şi statutului său în comunitate şi societate) şi legală (s-a făcut cu respectarea tuturor prevederilor legale din domeniu).

Faţă de cele expuse mai sus, precum şi faţă de probele care vor fi administrate în această cauză, pârâtul a arătat că acţiunea este nelegală şi neîntemeiată, motiv pentru care a solicitat respingerea acesteia.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 - 208 Cod procedură civilă.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri solicitată de ambele părţi.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Hotărârea nr.6648/09.09.2014 emisă în dosarul nr.2058H/2002 de Consiliul Judeţean Prahova - Comisia Pentru Protecţia Copilului s-a hotărât încadrarea copilului B. E.A., născut la data de 21.01.1999 într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protecție specială, conform certificatului nr.1608/09.09.2014, certificat prin care acesta a fost încadrat în gradul de handicap GRAV, conform raportului de evaluare complexă nr.1583EC din data de 28.08.2014.

Din conținutul planului de recuperare a copilului cu dizabilități care însoțește hotărârea sus menționată rezultă că  acest plan a fost aprobat pentru o perioadă de 12 luni, că acest copil urmează Școala Gimnazială xxxxx, că necesită asistență medicală primară și tratament de specialitate. În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în planul sus menționat s-a încheiat un ” Contract cu familia” respectiv cu mama copilului B.A..

Ulterior a fost emisă Hotărârea nr.XXXXX în același dosar nr. 2058 H /2002 de către Consiliul Judeţean Prahova - Comisia Pentru Protecţia Copilului prin care s-a hotărât încadrarea copilului B. E.A., născut la data de 21.01.1999 într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protecție specială, conform certificatului nr.1654/08.09.2015, certificat prin care acesta a fost încadrat în gradul de handicap ACCENTUAT, conform raportului de evaluare complexă nr.1609EC din data de 18.08.2015.

Și această hotărâre este însoțită de un Plan de recuperare a copilului cu dizabilități, întocmit la data de 17.08.2015, care prevede aceleași obiective ca și planul care a însoțit hotărârea anterioară, fiind de asemenea încheiat un ” contract cu familia” copilului, respectiv cu mama acestuia, cu aceleași prevederi.

În vederea recuperării copilului a fost încheiat, la data de 09.12.2014, un ” contract cu familia” cu scopul îndeplinirii obiectivelor prevăzute în planul de recuperare a copilului., plan care vizează protejarea intereselor copilului, integrarea socială și școlară a acestuia, asistență medicală primară și tratament de specialitate.

Din conținutul certificatului medical nr. 1233/24.07.2015( fila 15 dosar), rezultă că B.E.A. a fost diagnosticat cu mielomeningocel toraco-lombar operat, hidrocefalie internă stabilizată, picior tal valg bilateral, mers independent cu genu flexum și talus valgus, scolioză dextroconcavă, tulburări sfincteriene, întârziere psihică ușoară QI = 68, tulburare mixtă a abilităților școlare.

Instanța apreciază că nu poate reține mențiunile Referatului privind evaluarea medico-psihosocială a copilului referitoare la încadrarea acordată prin certificatul contestat, pe de o parte întrucât nu este însoțit de actele medicale pretins avute în vedere la stabilirea încadrării și, pe de altă parte, întrucât nu se face dovada îmbunătățirii stării copilului, raportat la încadrarea anterioară, făcută în anul 2014, așa cum am arătat, din înscrisurile depuse la dosar rezultând menținerea stării copilului, ba chiar agravarea acesteia, astfel cum rezultă din compararea certificatului medical sus menționat cu certificatele nr.5714/26.07.2013 și nr. 5591/30.07.2014 coroborat cu conținutul scrisorilor medicale aflate la filele 30,31 dosar.

Ca atare, în opinia instanței, mențiunile făcute în Referatul privind evaluarea medico-psihosocială a copilului dar și considerentele pe baza cărora s-a făcut încadrarea acestuia în grad de handicap accentuat sunt eronate și afectează interesul superior al copilului, în condițiile în care, starea sa de sănătate nu s-a îmbunătățit pentru a justifica schimbarea încadrării din gradul de handicap grav în gradul accentuat.

Ordinul nr. 725/12709 din 2002 pentru aprobarea criteriilor medico-psiho-sociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap prevede aplicarea combinată a criteriilor medicale şi psihosociale, diferenţiat şi adaptat particularităţilor de vârstă ale copiilor în cauză.

Pentru aprecierea severităţii handicapului trebuie avute în vedere nu numai efectul tulburărilor structurale şi funcţionale, ci şi implicarea şi condiţiile asigurate de mediul familial apropiat. Pe de altă parte, încadrarea copiilor intr-un anumit grad de handicap trebuie sa aibă in vedere in primul rând binele suprem al copilului, căruia trebuie să i se acorde șansa, printr-un sistem corespunzător de protecție, de a se integra în societate și de a diminua efectele dizabilității de care suferă.

Din preambulul Ordinului nr. 725/12709 din 2002 pentru aprobarea criteriilor medico-psiho-sociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap reiese ca, legiuitorul a dorit, ca prin aplicarea acestei legi, încadrarea copiilor intr-un grad de handicap, în principal, să conducă la egalizarea şanselor, prin stabilirea masurilor de protecţie socială, a  masurilor de intervenţie (reabilitare, recuperare) și sprijin necesare, pentru asigurarea condiţiilor de dezvoltare optimă pentru fiecare copil.

Aplicarea acestor criterii de încadrare nu trebuie interpretate în sensul de a le reduce posibilitatea de recuperare, ci in sensul asigurării condiţiilor de dezvoltare optima ale acestora.

Potrivit Ordinului nr. 725/01.10.2002 emis de Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Copilului si Adopţie, încadrarea in grade de handicap se face in raport cu intensitatea deficitului funcţional individual și prin corelare cu funcţionarea psihosociala corespunzătoare vârstei.

Or, așa cum am arătat,  in prezenta cauză, din probele administrate rezultă că minorul suferă de o serie de afecţiuni, ce presupune  supraveghere din partea unui adult pentru aducerea la îndeplinire a planului de recuperare al copilului, aspecte ce impun o îngrijire speciala si o atenţie permanentă ce trebuie acordată acestui copil.

Chiar dacă, din perspectiva HG nr.1437/2004 privind organizarea si metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului şi a Ordinului nr. 725/01.10.2002 emis de Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Copilului si Adopţie, prezenţa unei afecţiuni nu conduce in mod obligatoriu la stabilirea unui handicap, instanţa va avea in vedere faptul că, in cauză, nu se pune problema stabilirii existentei handicapului ci doar a stabilirii, în concret, a gradului de handicap, accentuat sau grav, prin raportare la gradul de disfuncţionalitate a organismului  copilului, la  stadiul de evoluţie, de complicaţii, de vârstă si evaluarea psihosocială a copilului.

Mai mult, regulile speciale prevăzute de Legea nr. 272/2004,  sunt aplicabile şi în prezenta cauză din perspectiva interesului superior al minorului, încadrat intr-un grad de handicap.

Astfel, orice reglementări adoptate în domeniul respectării şi promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează, cu prioritate, principiului interesului superior al minorului, principiu care va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice și de organismele private autorizate, precum si în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti.

Concluzionând, pentru considerentele arătate şi în considerarea și aplicarea prioritară a principiului interesului superior al minorului, care impune printre altele şi luarea tuturor masurilor necesare pentru a se asigura copilului cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge si pentru prevenirea tuturor situaţiilor care pun in pericol viața, creşterea si educarea acestuia, Tribunalul apreciază ca fiind întemeiata contestaţia formulată astfel că o va admite și va modifica în parte Hotărârea nr. XXXXX emisa de Consiliul Judeţean Prahova - Comisia pentru Protecţia Copilului Prahova în dosarul nr. 2058H/2002 precum şi certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 1654/08.09.2015, care face parte integrantă din hotărârea nr.XXXXX, privind pe minorul B.E.A., născut la data de 21.01.1999, în sensul că gradul de handicap este grav în loc de accentuat.

Domenii speta

Spete similare