Acţiune în regres

La data de 18.07.2014 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul F.P.V.S., în contradictoriu cu pârâtul R.V.C., cu domiciliul în B., str. nr.  judeţ Prahova, CNP, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 300 lei, dobânda penalizatoare aferentă de la data plăţii despăgubirilor şi până la data rambursării şi cheltuielile de judecată ce urmează a fi făcute.

În motivarea cererii se arată că suma de 300 lei a cărei rambursare o solicită reclamanta reprezintă cheltuieli de judecată plătite către Statul Român în baza sentinţei penale nr. 685/11.12.2013 a Judecătoriei Buftea, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 109/17.02.2014 a Curţii de Apel Bucureşti.

În fapt, se arată că în data de 09.09.2007 pârâtul R.V.C. a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare IF-51-NIC şi a produs un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat vătămarea corporală a numiţilor C. N. şi G. M., fiind trimis în judecată pentru infracţiunea de vătămare corporală din culpă. In cadrul procesului penal, s-au constituit părţi civile pentru prejudiciile morale şi materiale suferite, C.N., G. M., Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti şi Spitalul Clinic de Urgenţă din Bucureşti.

Se mai arată că ulterior producerii accidentului, inculpatul (pârâtul din prezenta acţiune) nu a făcut dovada valabilităţii unei poliţe de asigurare RCA pentru autovehiculul condus, situaţie în care, conform prevederilor art.25 1 din Legea nr. 32/2000 şi ale art.3 şi 11 din Ordinul CSA nr. 1/2008, F.P.V.S a fost introdus în cauza penală pentru a garanta plata despăgubirilor cuvenite persoanelor prejudiciate.

Precizează reclamantul că în baza sentinţei penale nr. 685/11.12.2013 a Judecătoriei Buftea, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 109/17.02.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost stabilită vinovăţia inculpatului, iar Fondul a fost obligat la plata de cheltuieli de judecată către Statul Român şi despăgubiri în favoarea părţilor civile Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă din Bucureşti.

În data de 24.02.2014 Judecătoria Buftea - Biroul Executări Penale a înaintat către Fond o notificare prin care a solicitat plata cheltuielilor de judecată stabilite prin hotărârile judecătoreşti anterior menţionate, iar în urma notificării primite F.P.V.S. a achitat în data de 27.02.2014 suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru Statul Român.

Reclamantul susţine că în baza prevederilor art.25 1 pct.12 din Legea nr. 32/2000, „Fondul are legitimare procesuală activă în orice proces împotriva persoanelor aflate într-o relaţie juridică cu el, pentru obligaţiile de plată achitate sau care urmează cu certitudine să fie achitate de Fond”, iar conform prevederilor art. 25alin. 1 pct.15 din Legea nr.32/2000 în vederea recuperării sumelor cheltuite Fondul are drept de regres împotriva entităţii care a determinat prejudiciul.”

Totodată, conform prevederilor art. 13 din Ordinul CSA nr. 1/2008, „după plata despăgubirilor, Fondul se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate. Persoana sau persoanele responsabile pentru repararea prejudiciului au obligaţia să ramburseze Fondului despăgubirea achitată persoanei păgubite, cheltuielile legate de instrumentarea şi lichidarea pretenţiilor de despăgubire, precum şi dobânda legală aferentă sumelor cheltuite de Fond, potrivit legii”.

Astfel, în aplicarea dispoziţiilor legale anterior citate, instanţele care au soluţionat latura civilă în cadrul procesului penal au obligat F.P.V.S. la plata despăgubirilor către părţile civile.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 192 C.proc.civ, art. 251 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor; art. 998-999 Cod Civil, art. 13 din Ordinul 1/2008 al Preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru punerea în aplicare a Normelor FPVS.

Pârâtul R.V.C. nu a formulat întâmpinare sau alte cereri în dosar şi nici nu s-a prezentat în instanţă, deşi a fost legal citat şi a semnat personal dovada de îndeplinire a procedurii de citare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 685/11.12.2013 a Judecătoriei Buftea, pronunţată în dosarul nr. 2061/94/2012*, s-a dispus achitarea inculpatului R.V.C. (pârâtul din prezenta cauză) pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, cât şi încetarea procesului penal pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă în dauna părţilor vătămate C. N. şi G. M., ca urmare a împăcării părţilor.

În latură civilă s-a stabilit vinovăţia inculpatului cu privire la producerea accidentului de circulaţie din data de 09.09.2007, iar faţă de împrejurarea că inculpatul nu a făcut dovada valabilităţii unei poliţe de asigurare RCA pentru autovehiculul condus, conform prevederilor art.25 1 din Legea nr.32/2000 şi ale art. 3 şi 11 din Ordinul CSA nr. 1/2008, F.P.V.S. a fost introdus în cauza penală pentru a garanta plata despăgubirilor cuvenite persoanelor prejudiciate.

Atât pârâtul, cât şi reclamantul din prezenta cauză au fost obligaţi prin hotărârea judecătorească sus-indicată la plata de despăgubiri către părţile civile Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti şi Spitalul Clinic de Urgenţă din Bucureşti, reprezentând cheltuielile cu spitalizarea părţilor vătămate (filele 19-27).

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs (recalificat de curte drept apel) partea responsabilă civilmente Asociaţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii  prin care a solicitat înlăturarea obligării sale la plata de despăgubiri către cele două spitale constituite părţi civile în cauză.

Apelul declarat de reclamantul din prezenta cauză a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 109/A/17 februarie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti (filele 28-37).

Ca urmare a respingerii apelului ca nefondat, apelanta parte responsabilă civilmente a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 300 lei, în temeiul art. 275 alin.2 Cod proc.penală.

Aceste cheltuieli judiciare au fost achitate de reclamant la data de 27.02.2014 prin ordinul de plată nr. 256/27.02.2014 (fila 17).

Potrivit art. 25 1 alin. 12 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, „ Fondul are legitimare procesuală activă în orice proces împotriva persoanelor aflate într-o relaţie juridică cu el, pentru obligaţiile de plată achitate sau care urmează cu certitudine să fie achitate de Fond ”, iar conform prevederilor art. 25 alin.15 din Legea nr.32/2000 „în vederea recuperării sumelor cheltuite, Fondul are drept de regres împotriva entităţii care a determinat prejudiciul.”

De asemenea, conform prevederilor art. 13 din Ordinul CSA nr. 1/2008, „după plata despăgubirilor, Fondul se subrogă în drepturile persoanelor prejudiciate. Persoana sau persoanele responsabile pentru repararea prejudiciului au obligaţia să ramburseze Fondului despăgubirea achitată persoanei păgubite, cheltuielile legate de instrumentarea şi lichidarea pretenţiilor de despăgubire, precum şi dobânda legală aferentă sumelor cheltuite de Fond, potrivit legii”.

După cum rezultă din textele legale anterior reproduse, Fondul are dreptul de a recupera de la persoana responsabilă pentru repararea prejudiciului sumele de bani pe care le-a achitat cu titlu de despăgubiri persoanelor prejudiciate.

Raportat la suma de 300 lei, ce face obiectul cererii de chemare în judecată şi solicitată, în cadrul dreptului de regres al Fondului, ea nu reprezintă despăgubiri achitate de Fond, ci cheltuielile judiciare în favoarea statului, la care Fondul a fost obligat ca urmare a respingerii căii de atac declarate împotriva sentinţei penale pronunţate de instanţa de fond.

Aceste cheltuieli judiciare au fost acordate în temeiul art. 275 alin.2 Cod proc.penală, care dispune că în cazul declarării apelului, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins apelul.

Această dispoziţie legală are la baza principiul de culpă procesuală a părţii care a declarat o cale de atac ce s-a dovedit nefondată şi care a determinat astfel efectuarea de cheltuieli judiciare de către stat prin exercitarea nefondată a funcţiei de control judiciar al instanţei superioare.

Ca urmare, culpa pentru plata sumei de 300 lei i-a revenit în totalitate Fondului, ca urmare a declarării unei căi de atac ce s-a dovedit a fi nefondată, fiind respinsă ca atare de instanţa de control judiciar.

Fiind vorba de o culpă procesuală proprie a reclamantului, instanţa apreciază că nu se impune ca suma de 300 lei, reprezentând cheltuielile judiciare în favoarea statului la care a fost obligat ca urmare a respingerii apelului, să fie recuperată de la autorul accidentului de circulaţie produs la data de 09.09.2007, motive pentru care va fi respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

Domenii speta

Spete similare