Constatare nulitate act juridic

Dosar nr. 3484/308/2011

Operator de date cu caracter personal 3192

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SIGHIŞOARA

CIVIL

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 1151/2014

Şedinţa publică de la 19 Septembrie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE Liliana Misirgic

Grefier Daniela Ciulea

Pe rol pronunţarea asupra cauzei civile privind pe reclamanţii K.E.G., P.K. E.R., K.E., S.E. - S., S.J., S.H., F.E., S.G.K. şi pe pârâţii T.E., S.M.S., C.G.C., C.C., COMISIA LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SOVATA, COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA  TERENURILOR MUREŞ, S.A.N., având ca obiect constatare nulitate act juridic.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică cu ocazia pronunţării, nu se prezintă nimeni.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 18 septembrie 2014, susţinerile şi concluziile părţilor fiind consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru azi, 19 septembrie 2014, când s-a pronunţat prezenta sentinţă.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă, deliberând, constată următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Sighişoara, aleatoriu în sistem informatic, sub nr. de dosar 3484/308/2011, la data de 19.12.2011, reclamanţii K.E.G., P.K. E.R., K.E., S.E. S., S.J., S.H., F.E. n. Szovatai şi S.G.K. au chemat în judecată pe  pârâţii Turoczi Elisbeta, Solovăstru Mircea-Ştefan, Cheli Grisa Constantin şi C.C., solicitându-se ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare intervenit între pârâta T.E. în calitatea de vânzătoare şi pârâtul Solovăstru Mircea-Ştefan în calitate de cumpărător autentificat sub nr. 1451/19 august 2005 la BNP Coman Onoriu privind terenul fânaţe intravilan fără construcţii, situat în Sovata, str. Câmpu Mic f. nr. în suprafaţă de 522 mp, întabulat în CF nr. 6602/N Sovata, A+1 nr. top 3114/2/2 şi nr. cadastral nou 629 de sub B+1, dobândit prin TP nr. 146858 din 31.08.2004, intabulat cu Încheierea CF nr. 5384/13.07.2005, precum şi constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare intervenit între pârâtul Solovăstru Mircea-Ştefan în calitate de vânzător şi pârâţii Cheli Grişa Constntin şi C.C., autentificat sub nr. 284/2 aprilie 2007 la BNP Suciu Ioana Silvia, prin care acelaşi teren intravilan, identic cu tarlaua 114, parcela F 52/2 din TP 146858/2004 a fost dobândit de către pârâţii Cheli. S-a mai solicitat şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În considerentele acţiunii s-a învederat de către reclamanţi că pârâta T.E. a dobândit nelegal TP nr. 146858/31.08.2004 şi ulterior a şi înstrăinat terenul ce i-a fost în mod nedrept retrocedat, încălcând interdicţia de înstrăinare de 10 ani instituită prin art. 32 din legea 18/1991, ca urmare, în opinia reclamanţilor, din aceste considerente ambele contracte de vânzare-cumpărare sunt lovite de nulitate absolută. Pentru justificarea interesului procesual în promovarea acţiunii s-a arătat de către reclamanţi că parcela de teren în litigiu a fost poziţionată exact pe parcela reclamanţilor situată în Sovata, str. Vulturului colţ cu str. Câmpu Mic, înscrisă în CF nr. 7049/N Sovata, nr. top 3154/7/2/3, nr. cad. 1020, transcrisă din CF nr. 2434 Sovata, care se afirmă că a aparţinut familiei antecesorilor reclamanţilor(Polifka) din anul 1908. S-a mai susţinut că datorită faptului că pârâţii au uzurpat parcela de teren a reclamanţilor, mai mulţi experţi topometri în procese anterioare nu au reuşit să localizeze parcela reclamanţilor, înlăturând documentaţia cadastrală a acestora vizată şi de către Primăria Sovata, ca şi evidenţă de CF care atestă faptul că parcela menţionată din anul 1908 aparţine familiei reclamanţilor, deşi afirmă reclamanţii, trebuie observat că, atât prin planul de situaţie din fişa de punere în posesie, cât şi prin contractele de vânzare-cumpărare, parcela de teren este localizată pe str. Câmpu Mic, formând triunghi cu parcela lui Catona Gheorghe, iar nu cu str. Vulturului, cum este posedat în prezent de către ultimii cumpărători, pârâţi în cauză.

Odată cu acţiunea s-au depus în copie şi următoarele înscrisuri de către reclamanţi: contract de vânzare-cumpărare nr. 1451/19.08.2005 la BNP Coman Onoriu, Contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 284/2.04.2007 la BNP Suciu Ioana Silvia, Fişa de punere în posesie, copie fidelă şi extras CF 51732 Sovata.

Pârâtul Solovăstru Mircea Ştefan, prin întâmpinarea depusă în cauză la data de 19 martie 2012(f. 36-40 din dosar), s-a opus acţiunii reclamanţilor învederând mai întâi că pârâta T.E. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu prin TP nr. 146858/31.08.2004 cu deplina respectare a tuturor prevederilor legale incidente în materie, acesteia, prin titlul de proprietate menţionat reconstituindu-i-se dreptul de proprietate asupra unor terenuri în suprafaţă de 7700 mp, deţinute în proprietate de către antecesoarea acesteia(mama pârâtei) anterior confiscării proprietăţilor agricole private şi comasării lor în Cooperative Agricole de Producţie(CAP-uri), iar ulterior emiterii acestui titlu de proprietate pârâta a efectuat demersurile necesare pentru intabularea în CF, terenul intrând astfel în circuitul civil şi fiind înstrăinat ulterior. S-a învederat de către pârât că, chiar şi în situaţia în care ar rezulta că terenul a aparţinut din anul 1908 familiei reclamanţilor, în nici un caz acestora nu le mai poate fi restituit întrucât nu au formulat, în termenul şi condiţiile prevăzute de lege, o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate adresată Comisiei locale de fond funciar. S-a mai arătat că terenul reclamanţilor nu se identifică cu terenul din TP 146858/2004, fiind poziţionat în realitate la o instanţă de câteva sute de metri de acesta, într-o cu totul altă zonă, identificarea terenului fiind corect efectuată de către comisia locală de fond funciar cu ocazia punerii în posesie, în baza hărţilor topometrice şi a documentaţiei cadastrale. Normele juridice la care fac trimitere dispoziţiile art. 19 alin. 1, art. 21 şi art. 43, care la rândul lor fac trimitere la dispoziţiile art. 18 din Legea 18/1991, reglementează trei situaţii de constituire a dreptului de proprietate din terenurile rămase la dispoziţia comisiei de fond funciar, iar nu la situaţia reconstituirii dreptului de proprietate, aceasta din urmă fiind situaţia în care se găseşte pârâta Turoczi, în realitate dispoziţiile art. 32 alin. 1 din Legea 18/1991 stabilind o inalienabilitate propter rem, specială – doar pentru suprafeţele de teren atribuite prin constituirea dreptului de proprietate conform art. 19 al. 1, art. 21 şi art. 43, parţială – referindu-se doar la actele juridice intervivos, şi temporară, concluzionându-se că, întrucât pârâta Turoczi a devenit proprietară a terenului în litigiu în calitate de moştenitoare a mamei sale, căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, dispoziţiile art. 32 alin. 1 din Legea 18/1991 sunt inaplicabile, astfel că pârâta nu era ţinută de interdicţia de înstrăinare de 10 ani. S-a mai invocat că prin SC 1460/01.11.2011 a Judecătoriei Sighişoara s-a respins acţiunea reclamanţilor având ca obiect anularea titlului de proprietate emis în favoarea antecesoarei pârâtei Turoczi.

La această întâmpinare s-a ataşat de altfel, în copie, SC 1460/01.11.2011 a Judecătoriei Sighişoara(f. 41-45 din dosar).

La data de 27 martie 2012 reclamanţii au precizat şi completat acţiunea(f. 55-67 din dosar), chemând în judecată şi pe pârâtele Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş şi Comisia locală de fond funciar Sovata, solicitând să se dispună şi constatarea nulităţii titlului de proprietate nr. 146858/2004 referitor la terenul în suprafaţă de 522 mp cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea pârâtei T.E., susţinându-se că trebuie analizat dacă această pârâtă a avut vocaţie la restituirea vreunei suprafeţe de teren în intravilan, în baza Legii 18/1991 şi dacă asupra terenului în suprafaţă de 0,052 ha atribuit acesteia, făcându-se abstracţie de evidenţa funciară şi de situaţia imobilului în intravilan şi avându-se în vedere că legea 18/1991 reglementează retrocedările terenurilor intravilane, comisiile pârâte şi pârâta Turoczi aveau dreptul de dispoziţie sau nu în baza Legii 18/1991, relevându-se sub aceste aspecte că nu există titlu de proprietate tabular sau extratabular al autorilor beneficiarei titlului de proprietate contestat şi nici dovezi scrise privind înscrierea în CAP Sovata a numitei Csata Erzsebet, aceasta fiind mama pârâtei T.E., fiind avute în vedere de către comisii declaraţiile a doi martori pe care însă reclamanţii arată că înţeleg să le defăimeze, fiind vorba de declaraţiile numiţilor Lorinczi Laszlo şi Kelemen Joska, întrucât acestea conţin greşeli ortografice iar semnăturile aparţin în realitate autorului declaraţiilor, invocându-se sub acest aspect prevederile art. 177 şi următoarele C. pr. Civilă, art. 192 C. pr. Civilă,art. 63 din legea 18/1991. S-a maiarătat de către reclamanţi că în raport de aceleaşi declaraţii, în realitate s-a făcut vorbire de terenurile în suprafaţă de 0,42 ha arabil în lanul „Osnel”(La strămoşi) şi fâneaţă în suprafaţă de 0,35 ha în lanul „Kozkut esorgoja”(Izvorul de la puţul comunal), care se susţine că sunt situate la cel puţin 2 km distanţă de staţiunea balneară şi că defuncta Csata Erzsebet a locuit la Praid, deci nu ar fi putut lucra în calitate de membru cooperator la CAP Sovata. S-a mai arătat că terenul în litigiu, conform procesului verbal de punere în posesie, a fost localizat în intravilan, în zona centrală a oraşului Sovata, pe str. Vulturului colţ cu str. Câmpul Mic, în apropierea hotelurilor Făget şi Brădet, tarlaua 114 localizată în triunghiul creat de str. Vulturului colţ cu str. Câmpu Mic fiind continuată de parcelele de teren care anterior apariţiei Legii 10/2001 au aparţinut Întreprinderii Balneoclimaterice Sovata, astfel că s-a concluzionat de către reclamanţi că, spre deosebire de situaţia lor, pârâta Turoczi nu a depus nici un titlu care să ateste preexistenţa dreptului de proprietate, tabular sau extratabular, în perimetrul menţionat, şi că, experţii topometri Tvers şi Misarăş, numiţi în procesele precedente în această calitate, nu au reuşit să localizeze parcela de teren a reprezentanţilor reclamanţilor şi că au înlăturat pur şi simplu documentaţia semnată şi de Primăria Sovata, ca şi evidenţa de carte funciară.

Pârâta T.E. a depus întâmpinare în cauză(filele 71-73, 75-77 din dosar), solicitând respingerea ca inadmisibilă a acţiunii precizate, iar în subsidiar ca nefondată, invocându-se dispoziţiile art. 111 C. pr. civilă, cu motivarea că în realitate reclamanţii nu cer realizarea vreunui drept, ci formulează doar petite în constatare şi că nici măcar o acţiune în realizare nu ar putea fi admisă deoarece repunerea părţilor contractante în situaţia anterioară este imposibil de realizat în prezent. Sub aspectul netemeiniciei acţiunii s-a mai arătat că la momentul  semnării celui dintâi contract pârâta Turoczi era proprietar de carte funciară în baza unui titlu de proprietate legal emis, iar cumpărătorii Cheli, la rândul lor, au dobândit un imobil aflat în circuitul civil, în baza unui contract de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică cu respectarea tuturor condiţiilor de fond şi formă impuse de legislaţia în vigoare la momentul încheierii acestor contracte. Reclamanţii au formulat şi o altă cerere de chemare în judecată ce a constituit obiectul Dosarului 645/308/2011 în contradictoriu cu aceeaşi pârâtă Turoczi, dar această acţiune a fost respinsă. S-a mai învederat că temeiurile de drept invocate de către reclamanţi nu sunt aplicabile în cauză deoarece art. 108 Cod procedură civilă se referă la nulitatea actelor de procedură, iar dispoziţiile art. 32 din Legea 18/1991 nu se aplică în speţă.

La data de 2 mai 2012(filele 97-100 din dosar9, s-a depus întâmpinare în cauză de către pârâtul Solovăstru Mircea Ştefan prin care s-a invocat excepţia de litispendenţă referitoare la petitul formulat prin completarea de acţiune având ca obiect constatarea nulităţii titlului de proprietate nr. 146858/31.08.2004, iar pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea completării de acţiune ca fiind nefondată cu obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată. Sub aspectul excepţiei de litispendenţă s-au invocat dispoziţiile art. 163 al. 1 C. pr. civilă şi s-a învederat că pe rolul Judecătoriei Sighişoara se găseşte şi cauza cu nr. de dosar 645/308/2011 care are acelaşi obiect, cauză şi este îndreptată împotriva aceloraşi persoane. Pe fondul cauzei s-a arătat că dispoziţiile art. 192 C. pr. civilă la care au efectuat referire reclamanţii nu sunt aplicabile în cauză, întrucât acestea se referă doar la situaţia în care mărturia este făcută în faţa judecătorului iar nu în faţa comisiei de fond funciar cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate asupra imobilului de natură teren şi că, în contra afirmaţiilor reclamanţilor, imobilul în litigiu nu este poziţionat pe parcela reclamanţilor, ci este plasat în realitate la distanţă de aceasta şi într-o cu totul altă zonă, în condiţiile în care imobilul a fost corect identificat în baza hărţilor topografice de către comisia de fond funciar, iar reclamanţilor nu le-ar mai putea fi restituit acest teren întrucât nu au formulat, în termenul şi condiţiile prevăzute de lege, o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate adresată comisiei locale de fond funciar.

Şi de către Comisia judeţeană de fond funciar s-a formulat întâmpinare(f. 102-106 din dosar) prin care s-a formulat cerere de suspendare a judecării cauzei, motivându-se că dosarul nr. 645/308/2011se găseşte în faza apelului la Tribunalul Mureş iar pe fond s-a solicitat respingerea petitului privind obligarea comisiei judeţene la plata cheltuielilor de judecată. S-a mai arătat că din conţinutul înscrisurilor depuse de către reclamanţi la dosar nu rezultă pretinsa suprapunere la parcele, şi că, deoarece se contestă însuşi amplasamentul cuprins în titlul de proprietate, Comisia judeţeană, conform art. 6 din HG 890/2005 nu are atribuţii cu privire la stabilirea amplasamentului, acesta fiind atributul exclusiv al comisiilor locale de fond funciar, conform şi art. 5 lit. c şi i din HG 890/2005, concluzionându-se că nu se poate reţine nici o culpă în sarcina comisiei judeţene. S-a mai învederat că temeiul de drept invocat de către reclamanţi cu privire la petitul având ca obiect nulitatea absolută a titlului de proprietate este art. III pct. 1 lit. a din Legea 18/1991, însă niciunul dintre aceste motive nu este realizat în speţă, iar dacă ar exista o cauză de nulitate relativă,acţiunea ar apărea ca tardivă raportat la data emiterii titlului de proprietate în cauză. S-au mai invocat şi dispoziţiile art. 52 alin. 3 din Legea 18/1991, motivându-se că pârâta comisia judeţeană este o autoritate publică cu activitate administrativ jurisdicţională, neţinând toate caracteristicile unei persoane juridice deoarece nu are cont, patrimoniu, cod fiscal şi nu este înregistrată ca şi persoană juridică astfel încât, neavând patrimoniu propriu şi buget, nu există posibilitatea de a plăti sumele eventuale pe care instanţa le-ar stabili cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pârâta Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sovata, prin întâmpinarea depusă la data de 16.05.2012(f. 113-115 din dosar) s-a opus acţiunii reclamanţilor, învederându-se că de către reclamanţi nu s-a formulat nici o cerere de retrocedare a terenurilor adresate comisiei, că imobilul revendicat de către reclamanţi se află la o distanţă de 250 m de proprietatea numitei T.E., şi că afirmaţia reclamanţilor privind nelegalitatea înstrăinării terenului de către pârâta T.E. nu corespunde realităţii deoarece acesteia i s-a reconstituit iar nu constituit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, invocându-se şi existenţa unor alte hotărâri judecătoreşti privind litigiu asupra aceluiaşi imobil, fiind astfel ataşate SC 1460/1.11.2011 a Judecătoriei Sighişoara, SC 815/17.05.2011 a Judecătoriei Sighişoara şi SC 368/25.02.2011 a Judecătoriei Sighişoara.

Prin răspunsul la întâmpinările depuse în cauză(f. 112 din dosar) s-a arătat de către reclamanţi că acţiunea în constatarea nulităţii absolute este definită ca varietate a acţiunii în nulitate,servind ca mijloc procesual celui interesat de a cere în justiţie desfiinţarea retroactivă a unui act juridic lovit de nulitate absolută, şi că, deşi pârâţii pretind că nu au avut cunoştinţă despre existenţa interdicţiei de înstrăinare, această apărare este infirmată de conţinutul contractelor de vânzare-cumpărare. Prin acesta s-a solicitat de către reclamanţi şi introducerea în cauză a pârâtei Solovăstru Alina-Nicoleta, avându-se în vedere actele autentificate sub nr. 1451/19 august 2005 şi sub nr. 284/2.04.2007 din cuprinsul cărora rezultă că imobilul a fost dobândit şi înstrăinat ca bun comun.

Prin notele de şedinţă din 26.03.2014, reclamanţii au invocat în susţinerea capătului de cerere având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare intervenite între pârâţii persoane fizice expertiza topometrică întocmită de către expertul Mihalache Marian în dosarul nr. 645/308/2011 al Tribunalului Mureş din cuprinsul căruia ar rezulta că parcela pârâtei Turoczi nu a fost corect localizată întrucât nu corespunde cu terenurile solicitate pentru  a fi retrocedate,  nici cu nr. top identificat în CF şi nici nu se justifică calitatea de membru CAP.  În consecinţă , s-a afirmat de către reclamanţi că  obiectul actelor atacate nu este licit, ataşându-se în copie raportul de expertiză topometrică invocat.

Prin notele scrise din 17.04.2014 (f.220-223 şi f.227-231 din dosar) pârâtele Comisia Judeţean Mureş şi Comisia Locală Sovata pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor au exprimat punctul de vedere cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de către pârâţii T.E., C.G.C. şi C.C., invocându-se că există autoritate de lucru judecat în privinţa petitului referitor la constatarea nulităţii TP nr. 146858/31.08.2004 privitor la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 522 mp, din tarlaua 114, parcela 57/2, iar întrucât titlul de proprietate s-a menţinut, nu există motive pentru constatarea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare subsecvente , comisia judeţeană sub acest aspect, arătând că are calitatea de terţ faţă de aceste contracte, astfel că nu înţelege să formuleze aprecieri cu privire la acestea.

Prin notele scrise depuse în cauză la data de 29 august 2014, reclamanţii au exprimat punctul lor de vedere cu privire la excepţiile litispendenţei, autorităţii de lucru judecat şi inadmisibilită?ii, invocate de către preopinenţi , formulându-se şi o cerere de înscriere în fals împotriva TP nr. 146858/31.08.2004, ca şi împotriva cererii de retrocedare adresată comisiei locale de fond funciar, cu motivarea că din cuprinsul documentaţiei pe baza căreia a fost eliberat titlul de proprietate atacat, rezultă că în realitate beneficiara titlului este o altă persoană decât mama pârâtei Turoczi, numita Csata Erzsebet, deoarece pe mama pârâtei o chema Csala Erzsebet şi că aceasta din urmă a fost membră a CAP Praid, iar nu al CAP Sovata şi că din documentaţia pentru reconstituirea dreptului de proprietate şi emiterea titlului de proprietate lipsesc declaraţiile de martori existând doar semnăturile numiţilor Lorinczi Laszlo şi Kelemen Joska care conţin greşeli ortografice.

La solicitarea instanţei din oficiu în probaţiune s-au remis de către comisia judeţeană pârâtă înscrisurile care au stat la baza emiterii T.P nr. 146858/31.08.2004, acestea regăsindu-se la f. 260-282 din dosar.

De către pârâţii Turoczi şi Cheli s-au depus Decizia civilă nr. 98/6.02.2014 a Tribunalului Mureş- secţia civilă (f.291-294 din dosar) iar de către reclamanţii, de asemenea, aceeaşi hotărâre judecătorească, copia T.P. 146858/31.08.2004 şi fişa de punere în posesia, interogatoriu din Dos. nr. 645/308/2011 al Judecătoriei Sighişoara ca şi înscrisul intitulat „Declaraţia” (f. 224, 240-243 din dosar).

Din ansamblul probatoriului administrat în cauză se constată şi se reţin următoarele de către instanţă:

Reclamanţii figurează înscrişi în CF 51732 Sovata (provenită din conversia CF 7049/N) în calitate de proprietari ca succesori în baza certificatului de moştenitor nr. 391/1999 asupra imobilului în suprafaţă de 615 mp de sub nr. Top 3154/7/2/3, nr. cad. 1020 (f.18-21, f. 63-65).

Între părţi situaţia litigioasă s-a creat întrucât prin T.P. nr. 146858/31.08.2004 emis de către Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Mureş s-a reconstituit dreptul de proprietate printre altele şi asupra imobilului de natură fâneţe intravilan în suprafaţă de 522 mp, tarla 114, parcela 57/2, în favoarea pârâtei T.E. în calitate de succesoare a numitei Csata Erzsebet.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1451/19.08.2005 la BNP Coman Onoriu , cu sediul profesional în Sovata, pârâta T.E. a înstrăinat pârâtului S.M.S. căsătorit cu S.A.N. acest imobil de natură fâneţe intravilan în suprafaţă de 522 mp, înscris în CF nr. 6602/N Sovata, A+1 nr. top 3114/2/2, nr. cad. 629, care la rândul lor, l-au înstrăinat, de asemenea, prin vânzare-cumpărare, în temeiul contractului autentificat sub nr. 284/2 aprilie 2007 la BNP Suciu Ioana-Silvia, cu sediul profesional în mun. Sighişoara, pârâţilor C.G.C. şi C.C., conform înscrisurilor cu acest obiect de la f.5-7 din dosar.

Se constată că în cauză s-au invocat, de către pârâţii Turoczi, Cheli şi Solovăstru prin reprezentant convenţional – avocat ales, excepţiile nelegalei timbrări a acţiunii, de litispendenţă, inadmisibilităţii precizării de acţiune şi în final aceea a autorităţii de lucru judecat, prin întâmpinările formulate în cauză şi aflate la f. 36, 71 şi 97 din dosar.

În conformitate cu prevederile art. 137 alin. 1 VCPC, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Asupra excepţiei nelegalei timbrări a acţiunii instanţa s-a pronunţat la termenul de judecată în şedinţa publică din data de 14.06.2012(fila 138 din dosar), în sensul respingerii acestei excepţii, cu motivarea în fapt şi în drept cuprinsă în încheierea menţionată, astfel că reluarea acestor considerente este inutilă.

Ulterior, prin Încheierea pronunţată la termenul de judecată în şedinţa publică din data de 28.06.2012(fila 148 din dosar), s-a dispus în baza art. 244 al. 1 pct. 1 NCPC suspendarea judecăţii prezentei cauze, până la soluţionarea irevocabilă a cauzei cu nr. de dosar 645/308/2011 al Judecătoriei Sighişoara, judecata fiind reluată în baza rezoluţiei din 10.02.2014, cu prim termen de judecată în şedinţa publică din data de 27 martie 2014(f. 177 din dosar).

Urmare a soluţionării irevocabile a cauzei cu nr. de dosar 645/308/2011, excepţia de litispendenţă a rămas fără obiect şi interes, fiind invocată în raport de acţiunea civilă ce face obiectul acestuia dosar excepţia autorităţii de lucru judecat.

Excepţiile menţionate în cele ce preced au fost puse în mod procedural în discuţia părţilor care au exprimat atât în scris, cât şi oral, prin reprezentanţi convenţionali, punctele de vedere cu privire la acestea.

Se constată că prin SC nr. 1460/1.11.2011 pronunţată în cauza cu nr. de dosar 645/308/2011 s-a  respins cererea de chemare în judecată a reclamanţilor Kincses Elod Geza, Papp Kincses E.R., K.E., S.E. S., S.J.h, S.H., F.E. şi S.G.K. în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală Sovata pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, T.E. şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş, prin care s-a solicitat constatarea nulităţii parţiale a titlului de proprietate nr. 146858 din data de 31.08.2004, privind tarlaua 114, parcela 57/2 în suprafaţă de 0,52 ha.

Prin Decizia Civilă nr. 548/14.06.2012 pronunţată de către Tribunalul Mureş, secţia civilă în Dos. 645/308/2011(nr. în format vechi 991/2012) s-a admis recursul reclamanţilor  Kincses Elod Geza, Papp Kincses E.R., K.E., S.E. S., S.J.h, S.H., F.E. şi S.G.K. împotriva SC nr. 1460/1.11.2011 a Judecătoriei Sighişoara, s-a casat întru totul sentinţa atacată şi s-a reţinut cauza spre rejudecare.

În rejudecare s-a formulat la data de 6 februarie 2014, DC nr. 98/6.02.2014 prin care s-a respins acţiunea civilă formulată de reclamanţii Kincses Elod Geza, Papp Kinses E.R., K.E., S.E. S., S.J.h, S.H., F.E. şi S.G.K. în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală Sovata pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş şi T.E..

În conformitate cu prevederile art. 163 al. 1 C. pr. civilă, nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi de aceeaşi parte înaintea mai multor instanţe.

Se constată că, sub aspectul petitului din cuprinsul precizării de acţiune din data de 27.03.2012(f. 55-59 din dosar), prin care reclamanţii au chemat în judecată şi pe pârâtele Comisia locală Sovata pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş şi au solicitat ca, alături de capetele de cerere din acţiunea iniţială, să se constate nulitatea Titlului de proprietate nr. 146858/23.08.2004, există identitate inechivocă sub aspectul părţilor, obiectului şi cauzei juridice în raport de acţiunea civilă soluţionată definitiv şi irevocabil prin DC nr. 98/6.02.2014 a Tribunalului Mureş în dosarul nr. 645/308/2011, instanţa constatând că sunt nefondate afirmaţiile reclamanţilor efectuate cu ocazia punerii în discuţie publică şi contradictorie a acestei excepţii în sensul că nu ar exista identitate de obiect şi sub aspectul cauzei juridice, întrucât ambele acţiuni civile se referă la constatarea nulităţii absolute a aceluiaşi titlu de proprietate, iar indicarea de către parte a altui temei de drept nu poate conduce la modificarea cauzei juridice a acţiunii.

În consecinţă excepţia autorităţii de lucru judecat se va admite, cu consecinţa respingerii capătului de cerere menţionat, având ca obiect constatarea nulităţii titlului de proprietate şi din acest considerent reţinut în principal şi cu prioritate.

Instanţa constată că excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de către pârâţii Turoczi şi Cheli(f. 71 din dosar) nu poate fi reţinută, fiind găsită neîntemeiată de către instanţă, deoarece aceasta echivalează cu finele de neprimire, ori nu s-a dovedit existenţa unor asemenea neregularităţi ale cererii de chemare în judecată. Pe de altă parte nu există justificat un temei în drept care să conducă la admiterea excepţiei şi nici motive de fapt. Mai mult, admiterea unei asemenea excepţii ar putea echivala cu limitarea dreptului de acces la justiţie, cât timp, fără temei s-ar nega dreptul părţii la judecata cererilor şi apărărilor pe fondul acestora.

În consecinţă, de către instanţă nu se poate pronunţa decât soluţia respingerii acestei excepţii.

În ce priveşte fondul litigiului dedus judecăţii se reţine de către instanţă că situaţia litigioasă dintre părţi s-a creat urmare a faptului că pârâta T.E. a dobândit, iar ulterior a înstrăinat pârâţilor Solovăstru, care, la rândul lor au vândut pârâţilor Cheli, terenul intravilan în suprafaţă de 522 mp, intabulat în CF 6602/N Sovata, A+1 nr. top 3114/2/2 şi nr. cad. nou 629 cu privire la care reclamanţii afirmă că a aparţinut antecesorilor lor.

Se constată de către instanţă că, în raport de petitul având ca obiect anularea TP nr. 146858/31.08.2004, capetele de cerere referitoare la anularea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între pârâţi privitoare la acelaşi imobil, au caracter accesoriu, întrucât vânzătoarea iniţială, pârâta T.E. justifică dreptul de proprietate asupra parcelei de teren intravilan în litigiu în baza TP nr. 146858/31.08.2004.

Referitor la aceste petite având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 1451/19.08.2005 la BNP Coman Onoriu cu sediul profesional în Sovata şi sub nr. 284/2 aprilie 2007 la BNP Suciu Ioana Silvia cu sediul profesional în mun. Sighişoara se reţine de către instanţă că trebuie avute în vedere şi efectele puterii de lucru judecat ale DC nr. 98/6 februarie 2014 pronunţate în Dosarul nr. 645/308/2011(nr. format vechi 991/2012), prin care s-a respins acţiunea civilă a reclamanţilor K.E.G., Papp Kincses E.R., K.E., S.E. S., S.J., S.H., F.E. şi S.G.K., în contradictoriu cu pârâţii Comisia locală de fond funciar Sovata, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureş şi T.E., prin care s-a reţinut ca şi considerente că în rejudecare a fost efectuată expertiză topometrică din care a rezultat că parcela cu nr. topografic 3145/7/2/3 se află la sud de parcelele cu nr. top 3154/4/6, 3254/4/7, 3154/4/8, aparţinând vilei Gyerak şi numerele topografice 3154/4/11, 3154/4/9 şi 3154/4/10, că documentaţia întocmită de către SC TOPGEO SRL pentru atribuirea de număr cadastral nou,avizată de OCPI Mureş, este greşită în ce priveşte identificarea şi amplasamentul nr. top 3154/7/2/3, că între parcela cu nr. top 3154/7/2/3 şi parcela cu nr. top 3114/2/2 este o distanţă de aproximativ 100 m, iar parcela cu nr. top 3154/7/2/3 nu se suprapune cu parcela nr. 3114/2/2, reclamanţii fiind induşi în eroare de documentaţia întocmită pentru intabularea în CF 7049/N, nr. cad. 1020. S-a mai reţinut că, potrivit şi completării la expertiza topometrică, cu certitudine terenurile aparţinând familiei reclamanţilor sunt cele arătate în raportul de expertiză şi nu se suprapun cu terenurile pârâţilor, iar documentaţia de intabulare a terenurilor reclamanţilor este greşită, fiind probabil întocmită la indicaţiile beneficiarului, fără ca specialistul să identifice corect terenurile. În considerentele aceleiaşi sentinţe s-a mai reţinut că la dosar a fost depus raportul de expertiză întocmit de către expert Misarăş Flaviu în Dosarul nr. 1228/308/2009, din cuprinsul căruia rezultă că există contradicţii între actele oficiale privind identificarea terenurilor, unele nefiind actualizate cu dezmembrările şi unificările survenite de-a lungul timpului, acestea nefiind la scară, existând dificultăţi în identificarea limitelor exacte ale parcelelor în litigiu, dar că printr-o nouă completare la raportul de expertiză, expertul Mihalache Marian a arătat că la sediul Comisiei locale de fond funciar Sovata nu există documentaţia de comasare a terenului din zona Câmpu Mic, că zona este o pădure de brad cu vârsta de cel puţin 40 de ani, iar în cartea funciară veche parcelele sunt trecute ca loc de vilă sau pădure, iar nu fâneaţă, amplasamentul parcelei F57/2 din TP 14658/2004 necorespunzând nici ca număr topometric şi nici în privinţa descrierii după natura şi destinaţia terenului ca fiind loc pe care s-a construit o vilă.

Ca urmare, s-a concluzionat de către Tribunalul Mureş – secţia civilă că terenul proprietatea reclamanţilor nu se suprapune cu cel pentru care s-a emis titlul de proprietate a cărei anulare parţială s-a solicitat de către reclamanţi.

Faţă de aceste împrejurări, apar şi ca lipsite de interes în înţeles procesual solicitările reclamanţilor din prezenta cauză, privind constatarea nulităţii titlului de proprietate nr. 146858/2004 şi a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu privire la parcela în litigiu, cu atât mai mult cu cât reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren se poate realiza doar în termenele şi după procedura reglementată prin dispoziţiile art. 13 şi următoarele din Legea 18/1991, iar această procedură trebuie deschisă prin formularea de către reclamanţi a unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate care însă nu s-a depus, după cum s-a învederat de către comisia locală pârâtă, iar reclamanţii nu au efectuat dovada contrară.

Din aceste considerente, cererile de probaţiune pe care reclamanţii le-au formulat prin notele scrise din data de 29.08.2014, în sensul solicitării de a se demara procedura înscrierii în fals privind două declaraţii de martori, respectiv ale numiţilor Lorinczi Laszlo şi Kelemen Joska, cu motivaţia că acestea conţin greşeli ortografice, apare ca lipsită de utilitate, ca şi susţinerea că pârâta Turoczi nu ar justifica calitatea de titulară asupra parcelei din titlul de proprietate atacat, în calitate de succesoare a mamei sale, deoarece numele antecesoarei pârâtei Turoczi s-ar fi scris Csata, în loc de Csala.

Pentru ca procedura înscrierii în fals să poată produce efecte ar fi fost necesar să fie chemaţi în judecată presupuşii autori ai falsurilor reclamate, pentru ca hotărârea să le poată fi opozabilă, precum şi să se aducă minime dovezi din care instanţa să îşi poată forma convingerea în sensul probabilităţii sau posibilităţii existenţei falsului, ca şi eventuale probe de comparaţie, iar aceste chestiuni să nu fie doar simple afirmaţii ale reclamanţilor.

De altfel, asupra acestor cereri şi chestiuni procedurale instanţa s-a pronunţat motivat, după cum s-a consemnat în cuprinsul încheierii din data de 18.09.2014.

Mai este de subliniat şi faptul că în concret nu s-a indicat şi motivat vreunul din motivele de nulitate absolută ale titlului de proprietate dintre cele enumerate în cuprinsul art. III din Legea 169/1997 modificat prin Titlul V din Legea 247/2005, în condiţiile în care nici din cuprinsul înscrisurilor ce compun documentaţia ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate în care s-a înscris parcela în litigiu, documentaţia depusă la solicitarea instanţei de către comisia judeţeană pârâtă şi aflată la f. 261-282 din dosar, nu s-au putut identifica asemenea cauze.

Pentru considerentele în fapt şi în drept care preced, acţiunea reclamanţilor se va respinge, iar aceştia, în temeiul culpei procesuale vor fi obligaţi la cheltuieli de judecată către pârâţii care le-au solicitat şi dovedit, în baza art. 273 C. pr. civilă, respectiv la 2500 lei cu acest titlu către pârâtul C.G.C. şi 1500 lei către pârâta T.E., constând din onorariu avocaţial, conform chitanţelor doveditoare aflate la f. 307, 308 din dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de către pârâţii T.E., C.G.C., C.C..

Admite excepţia autorităţii de  lucru  judecat invocată de către aceiaşi  pârâţi.

Respinge acţiunea civilă precizată a reclamanţilor K.E.G., P.K. E.R., K.E., S.E. - S., S.J., S.H., F.E., S.G.K. – cu domiciliul procesual ales în Tg. Mureş, str. Rodnei, nr. 91, ap. 1, jud. Mureş în contradictoriu cu pârâţii T.E., C.G.C., C.C. – cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat în Tg. Mureş, B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 79, jud. Mureş, S.M.S. şi S.A.N. – cu domiciliul procesual ales la Societatea de avocaţi Badiu & Matei în Tg. Mureş, str. Justiţiei, nr. 4A, jud. Mureş, COMISIA LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR SOVATA – cu sediul în Sovata, str. Principală, nr. 155, jud. Mureş, COMISIA JUDEŢEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA  TERENURILOR MUREŞ – cu sediul în Tg. Mureş, P-ţa Victoriei, nr. 1, jud. Mureş, pentru constatare nulitate titlu de proprietate,contracte de vânzare cumpărare,ş.a.

Obligă pe reclamanţi să plătească  2500 lei cheltuieli de judecată pârâtului C.G.C.  şi 1500 lei cheltuieli de judecată pârâtei T.E..

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată azi, 19.09.2014, în şedinţă publică.

Preşedinte,

Liliana Misirgic

Grefier,

Daniela Ciulea

Red. L.M./tehnored.D.C.

14 exemplare/26 Ianuarie 2015

Domenii speta

Spete similare