Acţiune în constatare

.

R O M Â N I A

Cod operator 2445

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU

TÂRGU JIU

JUDEŢUL GORJ

SECŢIA CIVILĂ

Sentinţa civilă Nr. 5582/2014

Şedinţa publică de la 26 Septembrie 2014

Completul compus din:

.

Pe rol fiind pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa publică din  data de 19.09.2014, privind pe reclamanta …, pe pârâtele ..) şi intervenienţii …., având ca obiect acţiune în constatare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile şi concluziile părţilor în cauza de faţă au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 19.09.2014, care face parte integrantă din prezenta sentință, dată la care a fost amânată pronunţarea asupra cauzei la 26.09.2014.

În urma deliberării, s-a pronunţat următoarea soluţie:

JUDECATA

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.-Jiu sub nr. 19698/318/2013, reclamanta …. a chemat în judecată pe pârâtele ..A (zis Zînica), solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa să se  constate intervenit schimbul de terenuri între părinţii reclamantei şi părinţii pârâtelor.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că  în urmă cu peste 45 de ani  părinţii săi …. au făcut un schimb de terenuri, situate în zonă necooperativizată, cu părinţii pârâtelor, …, dându-le  acestora o bucată de teren  intravilan  în suprafaţă de 0,15 ha în vatra satului …, jud. Gorj, având vecini la  …., iar aceştia din urmă le-au dat în schimb  două bucăţi de teren, din care o parcelă de 0,04 ha este situată  în vatra satului Valea …., având ca vecini la … şi cealaltă parcelă are suprafaţă de 0,08 ha, ce nu este amplasată în vatra satului, având ca vecini la ….

Reclamanta a mai arătat că pârâtele,  în urma unor acţiuni judecătoreşti şi anume succesiunea  făcută  în urma  decesului părinţilor lor, fără să ţină seama de schimbul realizat între părinţi îşi revendică terenurile, ba mai mult le-au şi vândut, iar, pe terenul său dat în schimb, pârâta  ….  a construit o acumulare de apă, cu bazin de ciment  şi conducte ce duc spre  domiciliul acesteia.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus chitanţa privind taxa de timbru,  certificat de deces  …na, cartea sa de identitate, adeverinţa nr.3939/2012 emisă de Primăria comunei ., filă din registrul agricol, precum şi înscrisurile de la filele 12-15.

Pârâta … a formulat întâmpinare (fila 20) prin  care a arătat că, la data de 05.05.2009, în calitate de reclamantă a chemat în judecată surorile sale ….. pentru a dezbate succesiunea părinţilor …., decedat la data de 05.10.1999 şi ., decedată la data de 10.02.2005, astfel că a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu cauza nr. 5502/318/2009, iar masa succesorala pentru care a solicitat împărţirea prin acţiune a cuprins terenurile rămase de pe urma părinţilor lor, aşa cum au fost ele indicate în adeverinţa eliberată de Primăria . nr. 2129/04.05.2010, iar pârâta .. a formulat cerere reconvenţională prin care a solicitat introducerea la masa succesorală a unor terenuri care au aparţinut în trecut părinţilor şi care au fost vândute sau schimbate de aceştia în timpul vieţii, cu suprafaţa totală de 1 ha, astfel că, prin introducerea lor la masa succesorală, a dorit scoaterea de la partaj a unei alte suprafeţe de teren, tot de 1 ha, în prezent ocupată de pârâta Alexe Maria.

Pârâta a menţionat că, în cauza nr. 5502/318/2009,  s-a efectuat expertiza topografică de către expert … care nu a măsurat suprafaţa ocupată de pârâtă şi a măsurat terenurile indicate de aceasta în cererea reconvenţională, astfel că a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză, care au fost respinse, precum şi plângere penală împotriva expertului), în masa succesorală fiind incluse terenurile din cererea reconvenţională şi nu cel ocupat abuziv de pârâtă, conform sentinţei civile nr. 3677/2013, rămasă definitivă şi irevocabilă prin decizia nr. 1917/3.10.2013 a Tribunalului Gorj, context  în care pârâta A. .ia a revendicat de la . terenurile despre care se face vorbire în prezenta acţiune.

Pârâta a mai arătat că schimburile de care face vorbire reclamanta s-au efectuat cu mai bine de 50 de ani în urmă şi nu cunoaşte detaliile acestor schimburi de terenuri şi succesiunea dezbătută după moartea părinţilor săi s-a finalizat în anul 2013, solicitându-se partajarea terenurilor aşa cum au fost evidenţiate în adeverinţa eliberată de . în anul 2010, iar reclamanta a dezbătut succesiunea părinţilor săi în anul 2012, dar nu a inclus aceste suprafeţe de teren în masa succesoral şi în adeverinţa depusă de reclamantă, eliberată de . în anul 2012, aceste terenuri nu apar evidenţiate.

În dovedirea celor menţionate mai sus, pârâta a anexat la dosar următoarele înscrisuri: adeverinţa nr. 2129/04.05.2010 eliberată de . în care sunt evidenţiate pe parcele şi suprafeţe terenurile ramase de la părinţi; copie acţiune dosar 5502/318/2009 formulata de mine în calitate de reclamantă;copie cererea reconvenţională formulată de pârâta .; copie ordonanţă emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu la plângerea formulată de mine faţă de expertul .; copie sentinţa civilă nr. 3677/2013 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosar 5502/318/2009, cu menţiunea definitivă şi irevocabilă şi copie carte de identitate .

Pârâta …. a depus la dosar întâmpinare (fila 34) prin care a arătat că nu este de acord cu pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de schimb şi solicită respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată, precum şi acordarea cheltuielilor de judecată, învederând instanţei faptul că ea nu a  avut cunoştinţă de acest antecontract de schimb, impunându-se introducerea în cauza de faţă, în calitate de pârâte a numitelor …., fiind şi ele moştenitoare ale autorilor …

Pentru perfectarea actelor de schimb în formă autentică, pârâta apreciază că ar fi fost necesară o chemare a moştenitoarelor la notariat  şi, printre actele depuse la dosar, nu se află o dovadă în acest sens, astfel că reclamanta nu face dovada că autorii ei au intrat în posesia suprafeţelor de teren din satul ., sub nume de proprietar, iar, în ipoteza în care acest înscris sub semnătură privată ar exista, trebuie verificat dacă atestă transmiterea efectivă a dreptului de proprietate sau este un antecontract fără eficienţă în acest sens deoarece, pentru ca instanţa să poată suplini consimţământul părții care nu-si îndeplinește în mod culpabil obligaţiile asumate, se impune să fie îndeplinite toate condiţiile prevăzute de art. 1179 C.civil privind valabilitatea convenţiilor, precum şi cele specifice contractului de schimb raportat la dispoziţiile art.1763 şi urm. C.civil.

Pârâta invocă şi dispoziţiile art. 35 alin.5, cât şi art.54 din Legea nr. 7/1996 potrivit cu care, pentru un astfel de act prin care urmează să se transmită proprietatea, părţile sunt obligate să se înfățișeze notarului public cu întreaga documentaţie cadastrală, pentru ca ulterior imobilul să poată fi intabulat în cartea funciară, notarul public fiind obligat să ceară din oficiu această înscriere. Or, din înscrisurile depuse la dosar reiese că o astfel de documentaţie cadastrală nu a fost întocmită şi nu are cunoştinţă că terenurile sunt înscrise în cartea funciară, astfel că o eventuala prezenţă fizică în faţa notarului, chiar dacă s-ar fi realizat actul nu putea fi încheiat în mod valabil.

Pârâta subliniază că actul de schimb este un act solemn, în cazul cărora manifestarea de voinţă trebuie să îmbrace o formă specială, a cărei neîmplinire atrage nulitatea absolută a actului, incidenţa nulităţii împiedicând naşterea oricăreia dintre obligaţiile asumate, implicit a obligaţiei de a transmite proprietatea, legea în vigoare la momentul încheierii presupusului act de schimb fiind Decretul nr.144/1958 care în art.11 prevedea necesitatea formei autentice a actelor de înstrăinare privind terenurile, cu sau fără construcţie, sub sancţiunea nulităţii absolute şi legislaţia în vigoare impunea condiţia autorizării prealabile a schimbului de către Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare.

Pârâta, având în vedere ca autorii săi şi ai reclamantei au decedat după anul 1989, consideră că dacă ar fi existat voinţa lor expresă în ceea ce priveşte schimbul terenurilor amintite de reclamantă, ar fi făcut toate demersurile necesare pentru perfectarea actului de schimb în forma solemna ceruta de lege.

În drept, pârâta a invocat dispoziţiile art. 205, art.453 Cod pr. civilă, Legea nr. 7/1996, art. 1179 C. civil art. 1763 şi urm Cod civil, Decretul nr. 144/1958, Ordonanţa 92/2003, art.57 din OUG 80/2013.

Reclamanta  a precizat acţiunea  principală prin cererile depuse la filele 46,57 în sensul indicării prenumelui corect al pârâtei …. şi al modificării obiectul acestui litigiu din constatare convenţie de schimb în constatare dreptul de proprietate obţinut prin uzucapiune de lungă durată, în baza art. 1848 şi următoarele din Cod civil din 1864, având în vedere dispoziţiile art. 6 al.4 din actualul Cod Civil, art.204 al. l din  Codul pr.civilă, cu motivarea că nu mai găseşte înscrisul privind încheierea unei convenţii de schimb cu privire la terenurile din litigiu, convenţie încheiată între tatăl său şi tatăl pârâtelor, dar au trecut mai mult de 30 de ani, de când părţile şi autorii lor au folosit terenurile din litigiu, potrivit convenţiei de schimb, astfel că este obligată a modifica temeiul acestei acţiuni şi obiectul acestui litigiu în sensul constatării dobândirii dreptului de proprietate prin folosinţa de lungă durată, specific uzucapiunii, în condiţiile art. 1848 şi urm.  din Cod civil vechi, adică public, conţinu şi sub nume de proprietar, netulburaţi de nimeni nici de pârâte nici de autorul pârâtelor, nici de proprietarii vecini şi nici de alte persoane.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.1848 si urm. Cod civil vechi, art.6 al.4 Cod civil nou, art.204 Cod pr.civilă, iar pentru dovedirea acestei cereri, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei testimoniale şi interogatoriul pârâtelor.

Pârâta …. a formulat întâmpinare (fila 63), la precizarea acţiunii principale, prin care a solicitat  respingerea acţiunii deoarece pentru a putea solicita joncţiunea posesiilor, reclamanta trebuie să facă dovada calităţii de moştenitor şi pentru stabilirea perioadei de folosinţa a celor terenuri, reclamanta trebuie sa precizeze în mod concret începutul stăpânirii terenurilor, iar autorii reclamantei au muncit cele două terenuri aflate în litigiu, executând lucrări agricole, respectiv cultura de porumb, cu acordul autorilor săi şi, în schimbul acestei înţelegeri, autorii reclamantei au permis părinţilor săi să muncească terenul descris de reclamantă ca fiind proprietatea părinţilor săi (în suprafaţa de 0,15 ha), înţelegere ce a avut loc pe termen nedeterminat, după decesul părinţilor săi, înțelegerea continuând între reclamantă şi sora sa P…. căreia i s-a permis să construiască o acumulare de apă, cu bazin de ciment şi conducte ce duc spre locuinţa acesteia, aşa cum rezultă din acţiunea principală.

În situaţia în care a existat vreo intenţie a autorilor privind o convenţie de schimb între terenuri, pârâta arată că aceasta în mod sigur nu s-a mai materializat,  reclamanta având obligaţia să restituie cele două terenuri şi să intre în posesia terenului său, iar, în urma dezbaterii partajului judiciar început în mai 2009 şi finalizat în septembrie 2013, cele două terenuri aflate în litigiu, au fost atribuite în lotul său, astfel că, aflând de această nouă stare de fapt, reclamanta a încercat să negocieze cu ea cumpărarea celor două terenuri, aspect ce dovedeşte că a recunoscut dreptul său de proprietate asupra acestora, reclamanta posedând doar prin îngăduința titularilor dreptului, netinzând la o uzurpare a terenurilor descrise în sentinţa civila prin care i-au fost atribuite cele două terenuri în litigiu, sentinţă ce a fost  pusă în executare silită.

Reclamanta a completa acţiunea principală prin cererea depusă la fila 66 în sensul că doreşte să se judece în contradictoriu cu pârâtele atât pentru recunoaşterea dreptului său de proprietate, ca urmare a folosinţei îndelungate, publice, continue, netulburate de nimeni, sub nume de proprietar, a celor două terenuri, pe care tatăl său le-a primit în anul 1967 de la tatăl pârâtelor, în baza convenţiei de schimb, cât şi pentru revendicarea celor două terenuri din litigiu, pentru care doresc să se constate intervenită uzucapiunea de lungă durată, la care a făcut referire anterior, cu motivarea că tatăl său, … a avut pe raza comunei …, intravilan, punctul „. un teren agricol, cam de 15 ari, având ca vecini pe numitul …, la răsărit, şi, în partea opusă, la apus, pe numitul Văduva, teren care începe din drumul public, respectiv, şoseaua comunală şi ţine până la hotarul cu .., teren dat tatălui pârâţilor, adică numitului, …, în anul 1967, astfel că din anul 1967 şi până în prezent a fost folosit de familia pârâtelor, fără să fie tulburată de familia sa, în prezent, terenul fiind folosit de pârâta … şi inclus în lotul pârâtei ..,  astfel că … deţine doar folosinţa acestui teren, dar pârâta …. stăpânirea, adică dreptul de dispoziţie.

Acest teren este mai aproape de locuinţa pârâtei …., care a instalat şi un bazin, ce presupune o excavare a terenului său, din care porneşte o conductă montată pe toată lungimea terenului proprietatea tatălui său, pentru aprovizionarea cu apă a locuinţei acestei pârâte, situaţie în care reclamanta precizează că, nici dacă ar vrea să revină la fosta proprietate a tatălui său, nu mai este posibil, datorită faptului că, din anul 1967, până în prezent, fiecare parte şi-a amenajat gospodăriile ţinând cont şi de schimbul de terenuri din anul 1967.

În baza convenţiei de schimb din 1967, pentru dovedirea căreia reclamanta arată că nu deţin niciun înscris, decât recunoaşterile pârâtelor şi proba testimonială, tatăl său a primit în schimb de la tatăl pârâtelor, aşa cum a arătat şi în cererea de chemare în judecată două terenuri, pe care tatăl său şi ulterior, ea, le-a folosit continuu, public, şi sub nume de proprietar, din anul 1967, până în data de 04.04.2014, când pârâta, .., după ce ea a pregătit terenul de semănat, a intrat fără acordul său şi fără să fie pusă în posesie de autoritățile abilitate în acest sens şi l-a semănat, iar cele două terenuri, primite de tatăl meu, în anul 1967, în baza convenţiei de schimb sunt: o bucată de teren din intravilan, în suprafaţă de 0,0445 ha, descrisă în harta cadastrală, aflat în tarlaua nr.6, parcela 202, având ca vecini la … cu destinaţia arabil şi terenul extravilan, cu suprafaţa de 0,1038 ha, din punctul „La Păr", situat în …., care, potrivit hărţii cadastrale, se află în tarlaua 2, parcela 43, având ca vecini la …...

 Aceste terenuri, incluse în suprafaţa totală de teren extravilan, menţionată în certificatul fiscal din 21.11.2012, având o valoare de impozitare de 46 lei şi în terenul intravilan, având o valoare de impozitare de 90 lei, au fost stăpânite şi folosite, potrivit susţinerilor reclamantei, efectiv de tatăl său, din 1967 până în anul 1991, când a decedat, iar, ulterior, până în data de 07.04.2014, de ea, achitând impozitul din 1991, sub nume de proprietar al acestui teren şi nici tatăl pârâtelor şi nici acestea nu au tulburat folosinţa sa continuă, ea aflând de faptul că pârâta ….. ar avea nişte acte cu privire la terenul din litigiu, de la alte persoane, în toamna anului 2012.

La data de 28.05.2014, prin cererea depusă la fila 127, reclamanta a solicitat introducerea în cauză a pârâţilor ….,  în calitate de  proprietari ai terenurilor din litigiu,  pentru recunoașterea dreptului  de proprietate cu privire la terenurile din litigiu.

Pârâţii .. au formulat întâmpinare (file 154,156)  prin care au solicitat respingerea cererii, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, cu motivarea că au cumpărat de la de la … terenurile descrise în contractele de vânzare cumpărare  autentificate sub nr. 1764/30.04.2014 şi nr. 1830/06.05.2014, intabulate, potrivit încheierilor nr. ./30.04.2014 şi nr. .07.05.2014 emise de OCPI Gorj,  anterior cumpărării fiind depuse toate diligenţele  pentru a se informat cu privire la situaţia juridică a terenului, solicitând extras de carte funciară  de la OCPI Gorj, astfel că sunt cumpărători de bună credinţă (art. 901 C. civil), iar reclamanta recunoaşte că pârâta …  a intrat în posesia terenului la data de 04.04.2014 când a semănat terenul, precizând că

Aceste  terenuri au fost muncite de  …. cu îngăduinţa autorilor,  ….., cât şi a pârâtei .., această situaţie fiind acceptată  de părţile implicate întrucât terenurile se aflau în aproprierea casei lor.

În drept, pârâţii … au  invocat dispoziţiile art. 901 C. civil  art. 39  şi art. 205 C. pr.civilă.

În temeiul art. 248 C.p.civilă, instanţa va soluţiona excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţi (filele 154, 156) în sensul respingerii, reţinând că aceştia în calitate de dobânditori cu titlu particular ai terenurilor ce fac obiectul litigiului de faţă au calitatea de subiect pasiv al raportului juridic dedus judecăţii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

Prin acţiunea civilă de faţă, ulterior modificată şi completată, reclamanta solicită să se constate că a dobândit dreptul de proprietate, ca urmare a folosinţei îndelungate, publice, continue, netulburate de nimeni, sub nume de proprietar, a celor două terenuri din care o bucată este situată în  intravilanul satului ……, în suprafaţă de 0,0445 ha, descrisă în harta cadastrală, în tarlaua nr.6, parcela 202, având ca vecini la …., cu destinaţia arabil şi terenul extravilan, cu suprafaţa de 0,1038 ha, din punctul „La Păr", situat în …, care, potrivit hărţii cadastrale, se află în tarlaua 2, parcela 43, având ca vecini la ……eţ.

Terenurile au fost identificate prin raportul de expertiză întocmit în cauză de către inginer Popa …., conform schiţelor depuse la filele 144 şi 145 ca fiind situate în intravilanul satului .. în tarlaua 6, parcela 262,având numărul cadastral 36751, cât şi suprafaţa de  2561 mp situată în extravilanul ….. tarlaua 2, parcele 38/1, 39/1, 42/1, 43, având numărul cadastral 36752, reclamanta menţionând cu privire la acest ultim teren că a folosit doar suprafaţa de 0,1038 ha ce face obiectul cererii de faţă (precizată la fila 68).

În precizarea depusă la fila 68, reclamanta indică tarlaua 2 parcela 202, conform registrului posesorilor (fila 14), deci o altă locaţie decât cea identificată de expert (parcela 262)  în condiţiile în care menţiunile din cuprinsul acestor registre sunt declarative, iar cea  de-a doua parcelă are o suprafaţă mai mică, conform acestui registru, faţă de cea deţinută de autorii pârâtelor în pct.” La păr”, suprafaţă ce a făcut obiectul partajului.

Expertul desemnat în cauză a stabilit că cele două terenuri descrise anterior au făcut obiectul sentinţei civile nr.3677/2013 pronunţată în dosarul nr.5502/318/2009 al Judecătoriei Tg-Jiu, fiind atribuite în lotul pârâtei … care le-a înstrăinat pârâţilor … şi  ….., potrivit contractelor de vânzare cumpărare  autentificate sub nr. 1764/30.04.2014 şi nr. 1830/06.05.2014.

Concluzia expertului este susţinută de încheierea de admitere în principiu pronunţată la data de 26.04.2014 pronunţată în dosarul nr. 5502/318/2012 prin care se reţin în componenţa masei succesorale a autorilor pârâtelor cele două terenuri în litigiu individualizate în dosarul anterior astfel: terenul de la pct. 2 din cererea reconvenţională: punctul „….. (pct. B, pct.2) şi terenul de la pct.3 din cererea reconvenţională, punctul „Sat Valea Racilor”, în suprafaţă de 0, 0445 ha învecinat la N – …, conform schiţei anexe la raportul de expertiză întocmite  în cauză de expert …. (pct. B, pct.3).

Reclamanta susţine că aceste terenuri au făcut obiectul unei convenţii de schimb, din anul 1967, tatăl său primind cele două suprafeţe de la părinţii pârâtelor în schimbul unei suprafeţe de 0,15 ha situată în vatra satului ….., această suprafaţă, identificată de expert prin schiţa depusă la fila 146, este împrejmuită de vecini, pe lungimea terenului, iar pe lăţimea de 5 m este amplasat un gard de sârmă şi această suprafaţă este ocupată doar de o groapă  acoperită cu vegetaţie, groapă ce a fost  betonată, existând urme din zidăria de beton.

Construcţiile descrise (gardul din plasă de sârmă amplasat pe lăţimea de 5 m şi groapa unde se observă urme din zidăria de beton, acoperită cu vegetaţie naturală) nu dovedesc decât folosinţa terenului de către autorii pârâtelor şi, după decesul acestora, de către pârâta …., însă nu sub nume de proprietar, aspect recunoscut prin întâmpinările depuse la dosar, cu precizarea că autorii au procedat în această modalitatea deoarece locuiau în apropierea suprafeţelor ce au făcut obiectul acestei înţelegeri, fiind mai facilă exploatarea acestor terenuri.

Oricum, instanţa reţine că reclamanta şi-a modificat cererea (fila 57), astfel că nu mai au relevanţă susţinerile sale cu privire la terenul în suprafaţă de 0,15 ha situat în vatra satului ….., jud. Gorj, teren ce nu a fost inclus în componenţa masei succesorale a autorilor pârâtelor, în dosarul nr.5502/318/2009.

Instanţa apreciază că reclamanta nu a dovedit îndeplinirea cumulativă a condiţiilor dobândirii dreptului de proprietate prin folosinţa de lungă durată, potrivit  art. 1847 şi art. 1890 Cod civil din 1864, faptul că ea şi autorul său a stăpânit sub nume de proprietar, timp de 30 de ani cele două terenuri deoarece din proba cu martorii şi interogatoriul administrate în cauză reiese că posesiunea a fost exercitată prin simpla îngăduinţă a proprietarului, având în vedere că autorii părţilor locuiau în apropierea terenurilor, fiind mai uşoară exploatarea acestora.

Un argument în plus, faţă de neconcordanţele semnalate, în sensul celor menţionate este reprezentat şi de faptul că autorii părţilor nu au încheiat niciun înscris care să materializeze antecontractul de schimb şi nici măcar nu au efectuat concomitent menţiunile la registrul agricol din anul 1967 (anul indicat de reclamantă ca dată a convenţiei autorilor) în sensul radierii celor două terenuri de la autorii pârâtelor şi includerii în registrul agricol al autorului reclamantei a suprafeţelor ce au făcut obiectul schimbului, conform susţinerilor reclamantei, astfel că doar menţionarea concomitentă a acestei tranzacţii în ambele registre ale autorilor părţilor ar fi putut fi apreciată ca relevantă dacă se corobora cu celelalte probe.

Totodată, instanţa reţine că, în privinţa efectelor hotărârii pronunţate în litigiul înregistrat sub nr. 5502/318/2009, actul jurisdicţional (ca orice act juridic, în general) produce, pe lângă efectele obligatorii între părţi, întemeiate pe principiul relativităţii, şi efecte de opozabilitate faţă de terţi.

Ca element nou apărut în ordinea juridică şi în cea socială, hotărârea nu poate fi ignorată de către terţi sub motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei. Faţă de aceştia însă, hotărârea se va opune cu valoarea unui fapt juridic şi cu valoarea unui mijloc de probă (prezumţie).

Astfel, potrivit art. 435 alin.2 C.pr.civilă, statuările unor hotărâri judecătoreşti, cu  valoare de prezumţii legale, se răsfrâng în mod indirect şi asupra terţilor.

În acelaşi timp, pentru că terţul nu a participat la dezbaterea judiciară finalizată prin hotărâre judecătorească ce i se opune, el are posibilitatea ca în cadrul procesului ulterior, prin administrarea de probe să răstoarne prezumţia invocată de parte şi care faţă de el are doar valoare relativă, caracterul absolut al prezumţiei legale funcţionând, în condiţiile art.435 alin. 1 C.pr.civilă, doar în relaţiile dintre părţi.

Aceasta înseamnă, raportat la datele speţei, ca reclamanta care nu a fost parte în dosarul nr.5502/318/2009 al Judecătoriei Tg-Jiu să demonstreze că terenurile în litigiu sunt proprietatea sa, dobândite prin prescripţia achizitivă, în condiţiile prevăzute de art. 1847 şi art. 1890 Cod civil din 1864,  însă  probele administrate nu confirmă o astfel de susţinere sub aspectul precizat anterior. 

În temeiul art. 451-453 C.p.civilă, instanţa va obliga reclamanta să achite  pârâtei ….  cheltuieli de judecată în cuantum de 1200 lei, iar pârâtului ….  va achita cheltuieli  de judecată în cuantum de 500 lei.

Cererea  pârâtei ….  pentru acordarea cheltuielilor de judecată, va fi respinsă, raportat la art. 452 C. pr.civilă, având în vedere că aceasta nu a făcut dovada existenţei şi întinderii cheltuielilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţiile  invocate de pârâţii …. (filele 154, 156).

Respinge acţiunea civilă  ulterior precizată (filele 46, 57, 66, 127) formulată de reclamanta …. domiciliată în comuna …., jud. Gorj în contradictoriu cu pârâţii …. (zis Zînica), ambii domiciliaţi în comuna …, jud. Gorj şi intervenienţii …., domiciliate în comuna …, judeţul Gorj, …, domiciliat în comuna …, jud. Gorj şi …, domiciliat în comuna …., jud. Gorj.

Obligă reclamanta să achite  pârâtei ….  cheltuieli de judecată în cuantum de 1200 lei, iar pârâtului …  va achita cheltuieli  de judecată în cuantum de 500 lei.

Respinge cererea  pârâtei ….  pentru acordarea cheltuielilor de judecată, raportat la art. 452 C. pr.civilă.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare  ce se va depune la Judecătoria Târgu Jiu.

Pronunţată în şedinţa publică de la 26 Septembrie 2014, la Judecătoria Tg-Jiu.

Domenii speta

Spete similare