Succesiuni, moşteniri; Partaj

-decizie

-decizia civilă nr. 337/06.03.2014

-Succesiuni, moşteniri; Partaj;

-La stabilirea variantei de lotizare instanţa de judecată trebuie să aibă în vedere dispoziţiile art. 673/9 C.proc.civ., care consacră criteriile de partajare a bunurilor succesorale, respectiv acordul părţilor, mărime cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de împărţeală, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

R E Z U M A T

ROMÂNIA

TRIBUNALUL PRAHOVA -  SECŢIA I CIVILĂ

DOSAR NR. ......./204/2012

DECIZIA CIVILĂ NR. 337

Şedinţa publică din data de 06.03.2014

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra recursului civil de faţă, reţine următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr. ......./204/2012 la data de 01.08.2012, reclamantul DC a chemat în judecată pe pârâţii DA, DAL, SS şi SM, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună încetarea indiviziunii asupra averii ramase de pe urma defunctei DM, compusă din bunurile trecute în titlul de proprietate nr. 209066/04.01.2012: terenul extravilan de 3400 mp din T 66, P445/ 60, trenul de 934 mp intravilan din T17, P1400, terenul de 1920 mp intravilan din T 28, F1943, terenul intravilan de 5798 mp din T30, P 2030, terenul de 440 mp intravilan din T 30, P2033 şi terenul intravilan de 357 mp din T 30, P2034 pe care se afla casa veche din paiantă, formată din 2 camere şi sală, acoperită cu carton, situate în comuna FT, judeţ Prahova.

În motivarea acţiunii s-a arătat că sunt moştenitorii defunctei DM, decedată la 02.01.2005, conform certificatului de deces nr. 189524/2005, astfel: reclamantul în calitate de fiu, cu cota de 1/3, pârâţii DA şi DA prin reprezentarea tatălui lor, DA, în prezent decedat, cu cota de 1/3, iar pârâţii SDS şi SGM prin reprezentarea defunctei PE, conform certificatului de calitate de moştenitor nr.136/2010, cu cota de 1/3 din masa succesorală.

Reclamantul a susţinut că nu se înţeleg asupra stăpânirii de comun acord a bunurilor ce fac parte din masa succesorală a defunctei DM, mai ales că pârâţii SS şi SM au posesia acestor terenuri şi le interzice folosirea acestora.

În drept s-au invocat disp. art. 1143 şi art. 669-686 N. C. civ.

Pârâţii DAL şi DA au formulat întâmpinare (f. 25) prin care au arătat că solicită admiterea acţiunii, în sensul ieşirii din indiviziune cu privire la bunurile succesorale, astfel cum au fost indicate în cererea de chemare în judecată.

Au arătat pârâţii că sunt moştenitorii numitei DM, bunica lor, la succesiunea căreia vin prin reprezentarea tatălui predecedat, DA, şi au această calitate, alături de celelalte părţi din dosar, reclamantul DC, fiu al defunctei, respectiv paraţii SS si SM, prin reprezentarea mătuşii lor predecedate, PE.

Astfel pârâţii au solicitat să se constate deschisă succesiunea autoarei lor, DM şi partajarea averii acesteia, iar formarea şi atribuirea loturilor în raport de cotele legale să se facă pe cât posibil în aceeaşi natură, calitate şi valoare.

În drept s-au invocat disp. art. 115-118 rap. la art. 6731 C. pr. civ. şi art. 669 şi urm. C. civ.

În baza disp. art. 109 alin. 4 C. pr. civ. reclamantul a depus încheierea notarială nr. 20/16.11.2012.

La termenul de judecată din data de 23.11.2012 pârâţii SS şi SM au formulat întâmpinare – cerere reconvenţională (f. 47,48) prin care au arătat că sunt de acord cu acţiunea promovată de reclamant, respectiv cu ieşirea din indiviziune asupra masei succesorale rămase de pe urma defunctei DM, cu ultim domiciliu în com. FT, Jud. Prahova.

Arată că masa succesorală rămasa de pe urma acesteia se compune din terenurile indicate în titlul de proprietate nr. 209066, eliberat la data de 4.01.2012 de către Comisia Judeţeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Prahova, şi o locuinţa, compusă din două camere, hol şi prispă, situată pe terenul din T30 P2034.

Terenurile şi locuinţa, au aparţinut lui DM, acesta avându-le ca moştenire de la părinţii săi şi ulterior a intrat cu ele în CAP, iar în prezent, locuinţa se afla în stare bună de folosinţă, întrucât ei au întreţinut-o şi au investit mulţi bani în acesta, întrucât altfel s-ar fi aflat într-o stare avansată de degradare.

Moştenitorii lui DM, au fost DC - fiu, cu cota de 1/3 din succesiune, DA - fiu în prezent decedat şi reprezentat de DA - fiu şi DA - fiica ce culeg împreuna cota de 1/3 din succesiune şi PE - fiica, în prezent decedată, reprezentată de SS şi SM, moştenitori testamentari, conform certificatului de calitate de moştenitor nr. 13 6/2010, ce culeg împreună cota de 1/3 din succesiune.

Prin cerere reconvenţională solicită pârâţii să se deducă în favoarea lor următoarele îmbunătăţiri: construit gard împrejmuitor din lemn pentru întreaga curte şi introdus branşament de apa în curte; iar la casă în exterior s-au adus următoarele îmbunătăţiri: consolidate temelia, turnat din nou soclu parţial si s-a reîncărcat parţial cel vechi, înlocuit stâlpii de susţinere la prispa şi închis prispa cu OSB, refăcut peretele exterior de la drum, prin dărâmare paianta şi tencuit cu răpit şi ciment, reparat acoperişul prin înlocuire scândura în procent de 1/2 s-a acoperit casa cu carton, s-a reparat coşul de soba existent şi s-a mai construit altul nou.

De asemenea la interior s-a înlocuit soba de teracotă într-o cameră şi s-a construit alta în cealaltă cameră, s-a turnat şapă în dormitor, s-au tencuit pereţii interior, s-a pus tavan din OSB. In camera de zi s-a făcut o nouă sobă de teracotă, s-a turnat ciment pe jos, reparat parţial tavanul. La hol, s-a recompartimentat creându-se încă o încăpere, s-a pus o uşa. S-a zugrăvit toata casa, s-a închis prispa şi s-a compartimentat, apărând o bucătărie de vara.

În drept s-au invocat disp. art. 115, 132 C. pr. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 2457/ 16.120.2013, Judecătoria Câmpina a admis acţiunea formulată de reclamantul DC şi în parte cererea reconvenţională formulată de pârâţii reclamanţi reconvenţional SS şi SM, conform încheierii de partaj, şi în consecinţă: a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor conform variantei 2 de lotizare stabilită prin raportul de expertiză tehnică judiciară - lotizare întocmit de expert SI, astfel:

LOTUL NR. 1 (colorat cu albastru):

Pârâţilor DAL şi DA li se va atribui:

- din tarlaua 30, parcela 2030 în suprafaţă 5798 mp primesc suprafaţa de 2085 mp conform schiţei de plan din planşa 1 B între punctele 9-21-20-8-9 în valoare de 5838lei;

- din tarlaua 28 parcela A 1974 în suprafaţă de 1920 mp primesc suprafaţa de 960 mp conform schiţei de plan din planşa 2 B în valoare de 2688 lei;

- din tarlaua 66 parcela A 445/60 extravilan în suprafaţă de 3400 mp primesc suprafaţa de 1700 mp conform schiţei de plan din planşa 3 B între punctele 2-3-5-6-2 în valoare de 4165 lei

Total valoare primită = 12.691 lei

Are dreptul la = 17.281,1 lei

Diferenţă = - 4590 lei

Primesc sultă în cuantum de 4590 lei de la lotul 3, respectiv de la pârâţii SS şi SM

LOTUL NR. 2 (colorat cu verde):

Reclamantul DC i se va atribui:

-din Tarlaua 30 Parcela A 2030 în suprafaţă de 5798 mp primeşte suprafaţa de 1806 mp conform schiţei de plan planşa 1 B între punctele 19-20-21-22-23-15-10-19 în valoare de 5056.8 lei;

-din Tarlaua 17, parcela A 1400 în suprafaţă de 934 mp primeşte suprafaţa de 280 mp conform schiţei de plan din planşa 1 B între punctele 10-22-23-15-10 în valoare de 784 lei;

-din tarlaua 28 parcela 1974 în suprafaţă de  1920 mp primeşte suprafaţa de  960 mp conform schiţei de plan din planşa 2 B între punctele 1-6-5-4-1 în valoare de 2688 lei;

-din tarlaua 66, parcela A 445/60 extravilan în suprafaţă de 3400 mp primeşte suprafaţa de 1700 mp conform schiţei de plan din planşa 3B între pct. 1-6-5-4-1 în valoare de 4165 lei

Total valoare primită = 12.693,8 lei

Are dreptul la = 17.281,1 lei

Diferenţă = - 4587 lei

Primeşte sultă în cuantum de 4587 lei de la lotul 3, respectiv de la pârâţii SS şi SM

LOTUL NR. 3 (colorat cu galben):

Pârâţilor SS şi SM li se va atribui:

-din tarlaua 30 parcelele CC 2034, Vii 2033, si Arabil 2030 în suprafaţă de 6595 mp primesc suprafaţa de 357 mp respectiv Parcela Cc 234 în valoare de 3712,8 lei;

-locuinţa CI edificată pe acest teren în valoare de 14.343 lei conform expertizei construcţii efectuată de FI:

-suprafaţa de 440 mp respectiv parcela Vii 2033 în valoare de 1232 lei;

-suprafaţa de 1907 mp din parcela A 2030 în valoare de 5334,9 lei;

- suprafaţa de 654 mp din tarlaua 17 parcela 1400 în valoare de 1831,2 lei toate între punctele 1-2-3-4-5-6-7-19-23-22-11-12-18-13-14-1.

Total valoare primită = 26.453,9 lei

Are dreptul la = 17.281,1 lei

Diferenţă = + 9172,8 lei

Plăteşte sultă în cuantum de 4590 lei lotului 1 şi 4587 lei lotului 2.

După rămânerea definitivă şi irevocabilă a prezentei hotărârii un exemplar de pe aceasta se va comunica Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Prahova - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară C, iar un exemplar Administraţiei Finanţelor Publice C.

Obligă pârâţii DA şi DAL să plătească reclamantului suma 2.705 lei, şi pârâţii SS şi SM să plătească reclamantului suma 545 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că la data de 10.05.2013 încheierea de partaj (f. 140-144) prin care s-a constatat deschisă succesiunea defunctei DM, decedată la 02.01.2005, s-a constatat că moştenitori ai acesteia sunt: DC – în calitate de fiu, cu o cotă de 1/3 din succesiune; DA – în calitate de fiu predecedat, cu o cotă de 1/3 din succesiune, ce este preluată prin reprezentare de moştenitorii săi: DA şi DAL şi PE – în calitate de fiică postdecedată, cu o cotă de 1/3 din succesiune, ce este preluată prin retransmitere de moştenitorii săi SS şi SM.

De asemenea s-a reţinut că masa succesorală a defunctei se compune din: terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 209066/04.01.2012, şi identificate prin raportul de expertiză topografică completare întocmit de expert SI (f. 126-131), respectiv: terenul de 3.400 mp situat în extravilanul com. FT, T. 66, P. 445/60; terenul de 934 mp situat în intravilanul com. FT, T. 17, P. 1400; terenul de 1.920 mp situat în intravilanul com. FT, T. 28, P. 1974; terenul de 5.798 mp situat în intravilanul com. FT, T. 30, P. 2030; terenul de 440 mp situat în intravilanul com. FT, T. 30, P. 2033; terenul de 357 mp situat în intravilanul com. FT, T. 30, P. 2034 şi o casă de locuit situată pe terenul în suprafaţă de 357 mp, compusă din 2 camere, o sală şi prispă.

Prin această încheiere instanţa faţă de cererea reconvenţională a dedus în favoarea pârâţilor reclamanţi reconvenţionali SS şi SM, contravaloarea lucrărilor de îmbunătăţire efectuate la imobilul casă, respectiv: construit gard împrejmuitor din lemn pentru întreaga curte, introdus branşament de apă în curte, consolidat temelia, turnat din nou soclu parţial, înlocuit stâlpii de susţinere la prispa, închis prispa cu OSB, refăcut peretele exterior de la drum, reparat acoperişul prin înlocuire scândura şi în procent de 1/2 s-a acoperit casa cu carton, reparat coşul de soba existent şi s-a mai construit altul nou, refăcut 2 sobe, turnat şapă în dormitor, tencuit pereţii interior, refăcut tavanul din OSB, s-a recompartimentat holul şi s-a creat încă o încăpere, s-a pus o uşa, s-a zugrăvit toata casa, s-a închis prispa şi s-a compartimentat, apărând o bucătărie de vara.

Urmare a dispoziţiilor date de instanţă, prin încheierea interlocutorie, s-a desemnat expertul constructor FI, care a procedat la identificarea şi evaluarea construcţiei reţinută la partaj (f.151-156), iar expertul topograf SI a întocmit raportul de expertiză tehnică lotizare (f. 184-193) prin care a întocmit 2 variante de lotizare potrivit dorinţei părţilor.

Faţă de aceste variante de lotizare reclamantul şi pârâţii DA şi DAL au solicitat omologarea variantei nr. 1, iar pârâţii SS şi SM omologarea variantei nr. 2.

Instanţa reţine în primul rând faptul că pârâţii DA şi DAL nu s-au prezentat la nici un termen de judecată până astăzi.

De asemenea aceştia au solicitat omologarea variantei nr. 1 deşi nu au invocat nici un argument în susţinerea acesteia (în concluziile orale), în ambele variante fiindu-le atribuit teren din suprafaţa de 5.798 mp şi din terenul extravilan de 3400 mp, iar în ce-a de-a doua variantă diferenţa constă în atribuirea unei suprafeţe mai mici din terenul de 5798 mp, compensată cu suprafaţa de 960 mp din terenul de 1920 mp.

Rezultă cu certitudine faptul că pentru aceştia prezenta cauză nu a prezentat interes, astfel instanţa poate considera că s-au prezentat la acest ultim termen de judecată pentru susţinerea variantei de lotizare solicitată de reclamant, în condiţiile în care nu au manifestat nici un rol pe parcursul judecăţii întrucât nu au formulat nici o cerere, nici întâmpinare sau vreo variantă de lotizare.

De altfel din declaraţia martorei RM (f.96) rezultă aceştia nu au venit la casa părintească şi nu au prezentat interes faţă de moştenirea de la tatăl lor (DA).

Susţinerea acestora din concluziile scrise (f.204) în sensul că tatăl lor a folosit terenul din spatele casei, iar ulterior decesului acestuia pârâţii S nu le-ar mai fi permis accesul la acest teren sunt neîntemeiate.

Aceiaşi susţinere neîntemeiată, în sensul că pârâţii S i-ar fi interzis accesul la terenul din spatele casei, o face şi reclamantul.

Instanţa constată neîntemeiate aceste susţineri faţă de declaraţiile martorilor.

Astfel chiar martorul propus de reclamant DV (f.95) a arătat că nu cunoaşte care sunt relaţiile dintre părţi însă după decesul lui DM, el nu l-a mai văzut pe reclamant venind la casa părintească.

Tot acest martor a mai adăugat că anterior decesului lui DM, reclamantul a cultivat terenul din grădină o perioadă de timp, însă după decesul acesteia nu l-a mai văzut pe reclamant şi nu cunoaşte dacă a dorit sau nu să cultive aceste teren.

De asemenea nici pe DA nu l-a văzut venind la imobil.

Martorul RI (f.97) a precizat că după decesului lui DM reclamantul a mai venit de câteva ori la imobil, pentru ca în ultima perioadă acesta să nu mai vină deloc.

În consecinţă nu rezultă din probele dosarului faptul că reclamantului i s-ar fi interzis accesul la imobilul de acasă de către pârâţii S, care s-au mutat în acesta încă din timpul vieţii bunicii lor şi au efectuat la imobilul casă o serie de lucrării de refacere, întreţinere şi conservare a casei, aşa cum acestea au fost reţinute prin încheierea de partaj.

Pentru aceste considerente instanţa va omologa varianta nr. 2 prin care pârâţilor SS şi SM le revine o suprafaţă mai mare din terenul din spatele casei, respectiv suprafaţa de 357 mp, de 440 mp, 1907 mp şi 654 mp.

Nu ar fi echitabil ca acestora să li se atribuie casa de locuit, pe care de altfel nu o solicită nici o altă parte, pârâţii SS şi SM folosind-o şi întreţinând-o, şi numai suprafaţa de 595 mp (238 mp şi 357 mp) aferentă acestui imobil.

Aşadar pentru cele anterior analizate instanţa va dispune ieşirea din indiviziune în varianta nr. 2 ce corespunde criteriilor prevăzute de art. 6739 C. pr. civ., diferenţa de sultă între cele 2 variante fiind minoră.

Întrucât ambele variante prezintă erori de calcul şi erori materiale, instanţa va reface raportul de expertiză prin corectarea greşelilor de calcul şi a erorilor materiale, expertul indicând din eroare lotul 1 colorat cu albastru pentru reclamant, acesta fiind de fapt lotul nr. 2 colorat cu verde, iar pentru pârâţii DAL şi DA, pe schiţa de plan figurează lotul nr. 1 colorat cu albastru.

 De asemenea lotul pârâţilor SS şi SM prezintă erori de calcul matematic cu privire la valoarea terenului de 1907 mp şi de 654 mp, preluându-se în acest fel în mod greşit şi valoarea totală primită de reclamant.

 În baza disp. art. 54 alin. 2 din Legea nr. 7/1996, după rămânerea definitivă şi irevocabilă a prezentei hotărâri, un exemplar de pe aceasta se va comunica Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Prahova - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară C.

 De asemenea în temeiul art. 771 alin 6 din Legea nr. 571/2003 după rămânerea definitivă şi irevocabilă a prezentei hotărâri, un exemplar de pe aceasta se va comunica şi organului fiscal din cadrul Primăriei C.

Văzând şi disp. art. 274 Cod proc. civilă şi constatând faptul că reclamantul a avansat cheltuieli de judecată în cuantum total de 5.955 lei (f. 84, 85, 98, 169, 202, 206), iar pârâţii SS şi SM în cuantum de 2160 lei (f. 46, 101, 162, 168), cota părţilor fiind de 1/3 pe tulpină, instanţa va obligă pârâţii DA şi DAL să plătească reclamantului suma 2.705 lei, şi pârâţii SS şi SM suma 545 lei.

Împotriva acestei soluţii, reclamantul DC a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate in lumina dispoziţiilor art. 304 pct.9 cod pr. civilă, pentru încălcarea disp. art.673/1 cod pr. civilă în sensul că în mod greşit s-a dispus ieşirea din indiviziune in varianta a II a expertizei SI în condiţiile în care varianta I era cea mai potrivită pentru soluţionarea pricinii.

Mai arată recurentul că în considerentele hotărârii instanţa invocă şi argumentele pe care opinează ca varianta a II-a este preferabilă; recurentul a venit sporadic la imobil  după decesul MD; nu rezultă din probele dosarului  faptul că reclamantului i s-ar fi interzis accesul la imobilul casă de către pârâţii S; pârâţii S s-au mutat în imobil în timpul vieţii bunicilor şi au efectuat la imobil - casă, o serie de lucrări , refecare, întreţinere si conservare acesteia.

De asemenea arată recurentul că soluţia este greşita, insa, deoarece, la judecata in fond a solicitat varianta l din expertiza cu motivarea ca, in acest fel, primeşte terenul din pct. Acasă, pe care l-a folosit pana la decesul lui P, când paraţii S nu i-au mai permis accesul pe acest teren".

Potrivit expertizei SI varianta 1 se identifica prin culoarea albastra, deşi in realitatea, aşa după cum a sesizat instanţa,"expertul (a indicat) din eroare lotul 1,colorat cu albastru, pentru reclamant"

Cu toate ca niciuna dintre părţi nu a sesizat ca expertul a colorat greşit loturile, despre care face vorbire in lucrare, instanţa care a amânat pronunţarea, nu a repus cauza pe rol, pentru a discuta, cu părţile, despre necesitatea refacerii lucrării, in sensul corectei identificări, prin expertiza a loturilor atribuite părţilor.

 O asemenea măsura era cu atât mai necesara, cu cat instanţa a descoperit, in lucrare, erori de calcul si erori materiale.

 In pofida acestei constatări referitoare la coloritul greşit al loturilor si la erorile de calcul si materiale instanţa a hotărât că va reface raportul de expertiza, prin corectarea greşelilor de calcul şi a erorilor materiale.

In principiu, o asemenea măsura este conforma prevederilor legale respectiv art.129-130 cod pr. civilă coroborat cu art.673/6 cod pr. civilă si art.2ol si urm. cod pr. civilă.

 Este incontestabil ca instanţa de fond a greşit pentru ca, susţinând ca expertul a săvârşit erori de calcul si materiale in confecţionarea lucrării, nu evidenţiază aceste pretinse erori, decât în ceea ce priveşte "lotul paraţilor SS si SM, cu privire la valoarea terenului de 1907 m.p. si de 654 mp.

 Greşeala primei instanţe reprezintă tot o "eroare de calcul", fiindcă in cazul lotului 3 atribuit intimaţilor SS şi M, se retine ca s-au atribuit bunuri in valoare totala de 26.453,9 lei desi intimaţii au drept la 17.261,1 lei astfel încât diferenţa de 9127,8 lei se plăteşte cu titlu de sulta, către -recurent- 4.587 lei, si către intimaţii DA si AL.- 4.590 lei.

 Aşadar,cele doua sulte datorate loturilor 1 si 2 înseamnă adiţionate mai mult decât diferenţa dintre valoarea primita 26.453,9 lei lei si dreptul intimaţilor 17.281,1 lei, în cazul lotului 2, atribuit recurentului, diferenţa exacta,dintre c/val. bunurilor stribuite-12.693,8 lei si echivalentul valoric al dreptului intimaţilor 17.281,1 lei-nu este 4.587 lei ci 4*587,3.lei!?

- in cazul lotului 1,diferenţa dintre c/val. bunurilor atribuite-12.691 lei si echivalentul valoric al dreptului intimatilor-17.281,1 lei-nu este 4.59o lei, ci 4.59o,l lei

Este adevărat că diferenţele identificate rezultate din calcule matematice eronate, nu sunt mari, dar este incontestabil ca orice expertiza, care este o lucrare tehnica,trebuie sa se evidenţieze,in primul rând prin exactitatea, prin certitudinea calculelor, măsurătorilor etc. altminteri expertul fiind pasibil de săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasa!?

Aşadar daca tot a considerat ca poate reface lucrarea expertului topo instanţa avea îndatorirea de a realiza acest demers eu exactitate si de a "produce"un rezultat comparabil cu cel al unei expertize tehnice, corect întocmita.

In ceea ce priveşte varianta de ieşire din indiviziune, aminteam, în precedent, ea aceasta este, in opinia recurentului, aceea numerotata "l" in raportul de expertiza deoarece

- martorul DV a învederat instanţei ca defuncta a fost ajutata în ultimii ani ai vieţii de recurent care in 2001 i-a primit pe intimaţii S in casa de mila, fiindcă nu aveau unde locui. A mai spus martorul si ca PE nu a locuit niciodată in casa defunctei, iar in 2oo4 aceasta i s-a plâns ca intimaţii S nu mai vor sa plece din casa si se poarta urat cu ea, motiv pentru care a contractat si o pareza după care in 2005,a de cedat, intimaţii S rămânând in casa,unde nu l-au mai primit pe recurent.

 - la interogatoriu, SS a recunoscut ca s-a mutat in casa defunctei in 2oo3- fila 99/pct.l, precizând ca a executa la casa unele lucrări fara autorizaţie. Răspunsuri asemănătoare a dat si sotia sa SM-fila 92;

- martora RM a declarat ca reclamantul venea la imobil, dar nu foarte des, fila 965

- martorul RI susţine ca "dupa decesul lui DM, reclamantul a mai venit de câteva ori la imobil, pentru ca in ultima perioada sa nu mai vina deloc, fila 97;

- martorul TV afirma ca anterior decesului lui DM reclamantul venea la imobil si cultiva terenul din gradina, de asemenea si după decesul acesteia l-a văzut venind împreuna eu soţia si folosind terenul - fila 94

 Rezultă din cele ce preced, ca argumentele invocate de instanţa, pentru a-si justifica opţiunea pentru varianta 2, nu au suport, deoarece recurentul este fiul defunctei, spre deosebire de intimatul SS, care este nepotul acesteia si care a fost primit de mila de defuncta in imobil, in 2004, an pana in care doar recurentul a avut grija de defuncta, care a decedat in 2005, după ce a făcut pareza, supărata de intimatul SS .

 În concluzie, varianta 1, in care i se atribuie recurentului terenurile solicitate, este aceea care împlineşte si un deziderat etic al soluţiei data in justiţie, astfel că solicită admiterea recursului, casarea hotărârii si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, in scopul refacerii lucrării de expertiza topo, de către acelaşi expert, urmând ca instanţa sa examineze si posibilitatea lichidării stării de indiviziune in varianta 1.

 Intimaţi – pârâţi SS şi SM, au formulat întâmpinare la motivele de recurs solicitând respingerea recursului ca nefondat, astfel cum a fost întemeiat in drept si motivat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecata către subsemnaţii.

 In lumina disp. art. 304 pct. 9 CPC invocat de recurent, - "Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere in următoarele situaţii, numai pentru motive de neegalitate când hotărârea pronunţata este lipsita de temei legal ori a fost data cu încălcarea sau aplicarea greşita a legii." Iar potrivit susţinerilor recurentului, s-au încălcat disp art. 673 indice 1 CPC, in sensul ca in mod greşit s-a dispus ieşirea din indiviziune conform variantei a 2-a a raportului de expertiza SI refăcut de instanţa.

 Având in vedere temeiul de drept pe baza căruia s-au formulat motivele de recurs, ca recursul este nefondat, instanţa pronunţând o hotărâre temeinica si legala, având ca baza de plecare însăşi disp. art. 673 indice 9 care impune instanţei ca la formarea si atribuirea loturilor sa tina seama printre altele si de la domiciliul pârtilor, ocupaţia acestora, faptul ca unii dintre coproprietari mai inainte de a se cere imparteala au făcut construcţii sau au adus Îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor, etc, situaţii ce se coroborează cu disp. art 673 indice 1, CPC.

Pentru aceste motive consideram ca recursul este nefondat si urmează a fi respins ca atare.

1. Cu toate acestea, susţinem in continuare si motivaţia pentru care, in opinia noastră, varianta omologata de instanţa este legala si corecta.

Chiar daca încearcă sa aducă in fata instanţei de recurs o alta situaţie de fapt decât cea prezentata in fata instanţei de fond, recurentul, nu reuşeşte sa convingă ca s-a preocupat de terenul atribuit in lot intimaţilor după cum nu reuşit sa convingă nici ca a fost interesat de întreţinerea casei.

Se susţine ca s-a dovedit cu martorii audiaţi ca recurentul a fost împiedicat sa folosească terenul si construcţia bun succesoral si ca ar fi îngrijit-o pe defuncta DM înainte de decesul acesteia, insa susţinerile nu pot fi primite, atâta timp cat martorii nu au putut arata concret si modalitatea in care s-a făcut întreţinerea si modalitatea in care DC a fost împiedicat sa folosească terenul solicitat sau oricare dintre terenurile bun succesoral. In realitate nu a existat nici o împiedicare.

Chiar si in timpul vieţii lui DM, recurentul folosea o parte din terenul de "Acasă", restul fiind folosit de DM împreuna cu intimaţii, aceştia din urma aducând îmbunătăţiri terenului prin fertilizare.

Ca o dovada sta fi faptul ca de multa vreme recurentul având probleme de sănătate nu a mai venit deloc la teren si nici nu 1-a folosit si nici nu a susţinut ca ar fi încercat sa pună alte persoane sa îl folosească in locul sau, sau sa il muncească pentru el. Susţinerile noastre sunt dovedite de însăşi actele depuse de recurent la dosar, in cuprinsul cererii de acordare a ajutorului public judiciar, unde a ataşat acte medicale din care rezulta ca datorita stării de sănătate se afla practic in imposibilitate de a se deplasa.

Este adevărat ca intimaţii s-au mutat in casa lui DM înainte de decesul acesteia, dar aceasta s-a întâmplat cu acordul lui DM care i-a chemat pentru a locui împreuna cu ea si pentru a o îngriji si ajuta. Aşa cum se observa din planşele foto aflate la dosarul cauzei, la momentul la care intimaţii s-au mutat in casa, aceasta era intr-o stare avansata de degradare si a necesitat de urgenta o reparaţie capitala si multe îmbunătăţiri.

Nici unul din martori si nici măcar recurentul nu a putut face dovada ca i s-a interzis accesul la imobilul casa si teren, cu atât mai mult la terenuri. Accesul la casa nu a fost dorit nici de către recurent, care aşa cum rezulta din întregul dosar, este de acord ca acesta sa rămână in deplina proprietate si posesie a intimaţilor. In ceea ce priveşte in special terenul de lângă casa, solicitat acum de recurent, arătam ca se poate observa cu uşurinţa din raportul de expertiza ca acesta are ieşire si la o alta strada pe o latura opusa celei pe care îşi are intrarea intimaţii, astfel încât, este lesne de înţeles ca daca s-ar fi dorit s-ar fi putut folosi fără probleme terenul cu destinaţia arabil.

Având in vedere faptul ca intimaţilor paraţi li s-a atribuit casa de locuit, ar fi fost inuman si neechitabil sa nu li se atribuie si parţial terenul din spatele casei, cu atât mai mult cu cat aceştia au îngrijit, fertilizat si au cultivat aceasta parte din el, încă din timpul vieţii lui DM si sa li se atribuie o alta bucata de teren intr-o alta locaţie.

 Este bine cunoscut faptul ca zona in care se afla amplasat terenul, "Brătăşeanca" este o zona preponderent agricola, iar locuitorii îşi câştiga existenta din prelucrarea pământului, aşa încât, intimaţii trăind si locuind pe acest teren, isi câştiga existent din roadele obţinute din prelucrarea lui.

 Atâta timp cat recurentul nu locuieşte in zona, nu poate munci personal terenul, a lăsat in paragina efectiv ani de zile porţiunea sa din acesta, nu intelegem care ii este nemulţumirea ca primeşte in lot acelaşi teren si mai ales de ce doreşte sa primească si ce au folosit si fertilizat intimaţii.

In plus, in aceasta varianta se respecta cel mai bine dispoziţiile legale aplicabile in speţa, in sensul ca pe de o parte sulta ce trebuie achitata de paraţi este mai mica decât sulta ce ar trebui achitata in varianta 1 si pe de alta parte se respecta cel mai bine posesia terenului si construcţiei, anterioara promovări prezentei cauze.

In ceea ce ii priveşte pe paraţii DA si DA, chiar daca au solicitat a fi omologata varianta 1 a raportului de expertiza lotizare, urmează ca instanţa sa tina seama de faptul ca aceştia, nu au folosit niciodată vreun bun succesoral, dupa cum nici autorul lor, DA si nici nu au in intenţie aceasta. In acest sens este de remarcat faptul ca nu au susţinut vreodată ca au folosit sau ca ar dori sa folosească in fapt, in natura ceva din masa succesorala, chiar si prin intampinarea depusa au solicitat sa le fie atribuit teren in natura SAU CONTRAVALOAREA ACESTUIA, motiv pentru care este lesne de inteles care va fi soarta terenului ce li se va atribui, cu atat mai mult daca ţinem seama si de localitatea de domiciliu a acestora, vârsta si loc de munca si nu in ultimul rand interesul manifestat fata de prezenta cauza pana la ultimul termen de judecata. Oricum, in oricare dintre variante le este totuşi atribuit teren in natura si primesc chiar si sulta.

In concluzie, asa cum am arătat, varianta a 2-a a raportului de expertiza lotizare, respcta cel mai bine posesia, dispoziţiile legale privind sulta si spunem noi chiar si o atribuire conforma cu respectarea regulilor morale de care instanţa este ţinuta sa tina seama nu in ultimul rand.

 Un alt aspect pe care am preferat sa il tratam in final, vizează ceea ce recurentul a inteles sa trateze ca si greşita modalitate in care instanţa, in baza disp. art. 129 -130 CPC a inteles sa indrepte ea insasi erorile de calcul si erorile materiale strecurate in cuprinsul raportului de expertiza tehnica lotizare.

 Asa cum rezulta din dezbaterile cu ocazia judecării in fond a cauzei, apărătorii pârtilor au sesizat aceste erori pe care le-au pus in discuţie si le-au adus pe cale orala la cunoştinţa instanţei, care a considerat ca aceste erori pot fi indreptate de ea insasi, fara a mai fi necesara refacerea raportului de expertiza, situaţie căreia părţile au trebuit sa se supună. Aceste modificări vizau atat erorile constând in indicarea greşita a culorilor loturilor cat si erorile de calcul valoric sau efectiv greşeli de tehnoredactare.

Asa cum se observa, doua sunt obiectiunile recurentului in aceasta situaţie si anume:

1.Faptul ca expertul a indicat greşit culorile cu care au fost haşurate loturile pârtilor in partea scrisa a expertizei. In acest sens consideram ca nu este un motiv de casare cu trimitere spre rejudecare a prezentei cauze, faptul ca instanţa asa cum a stabilit cu ocazia judecării in fond, a sesizat ca si eroare materiala faptul ca expertul a inversat in tehnoredactare culorile cu care a haşurat loturile atribuite pârtilor. Respectiv lotul atribuit recurentului desi este corect individualizat, măsurat si identificat,este colorat cu verde si nu cu albastru. Evident ca nici nu intra in discuţie o repunere a cauzei pe rol pentru ceva ce s-a discutat si pus in vedere prin concluziile orale, legat de erorile de tehnoredactare. Asa cum am arătat mai sus si cum insasi recurentul arata, in temeiul disp. art 129 CPC instanţa poate corecta erorile materiale si erorile de calcul, asa incat a putut corecta si menţiunile cu privire la culoarea cu care a haşurat expertul loturile fiecărei parti, chiar daca ele sunt oricum bine identificare si prin alte modalităţi, respectiv numerotare si indicarea vecinătăţilor.

2.Faptul ca instanţa cu ocazia refacerii calculelor la variantele de lotizare, a strecurat o eroare de calcul in ceea ce priveşte valoarea lotului primit de către intimaţi este adevărat.

Arata recurentul ca in cazul adunării celor doua sulte stabilite de instanţa in sarcina intimaţilor, acestea adunate ar fi mai mari decât diferenţa a ceea ce au de dat, conform expertizei refăcuta de instanţa. Astfel:

26.453,9 lei ( valoare primita) - 17.281,1 (dreptul valoric cuvenit) = 9.172,8 lei, iar cele doua sulte adunate, respectiv 4590 + 4587 = 9.177 lei, de unde ar rezulta o diferenţa nejustificata de 4,2 lei.

In esenţa, urmează a se observa ca in ceea ce priveşte valoarea primita de intimaţi exista o eroare de tehnoredactare, in sensul ca acesta este de 26458,6 lei in loc de 26453,9 lei, aceasta eroare fiind rezultatul faptului ca instanţa a trecut valoarea terenului de 1907 mp din parcela A 2030 ca fiind de 5334,9 iei in loc de 5339,6 lei, daca ţinem seama de valorile stabilite de expert per mp. de teren in aceasta parcela, valoare menţinută de instanţa.

1907mp. x 3,51ei/mp.=6674,5 lei diminuat cu 20% rezulta valoarea de 5339,6 lei.

Aşadar, valoarea primita de intimaţi este de 26.458,6 lei si nu 26.453,9 lei asa cum a calculat instanţa. De aici rezultând si diferenţa remarcata de recurent. Ceea ce trebuie observant, este faptul ca instanţa de fond a calculat corect sulta totala ce trebuie achitata de către intimaţi loturilor 1 si 2, astfel incat nu se poate pune problema de o imposibilitate a punerii in executare a hotărârii pronunţate si nici de prejudicierea vreunei parti din prezenta cauza.

Urmează ca sub acest aspect, tinand seama ca nu s-a produs nici o greşeala care sa prejudicieze vre-o parte din prezenta cauza, sultele calculate fiind corecte, instanţa sa aprecieze daca sa impune sau nu admiterea acestui motiv de casare cu trimitere spre rejudecare a cauzei, intrucat in ceea ce ne priveşte, pe de o parte nu ne consideram vinovaţi de aceasta eroare făcuta de instanţa si nici nu consideram ca ar fi un motiv de casare a soluţiei pronunţate de instanţa de fond.

Pe de alta parte, asa cum prevede disp. art 281(1) CPC, "erorile de calcul precum si orice alte erori materiale din hotărâri, pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu", iar potrivit disp art. 281 (2a) "îndreptarea,hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in condiţiile disp. art 281 ~ 28I2aCPC".

Este evident ca remediul procedural oferit de textul de lege se refera la greşeli de ordin formal, asemănătoare celei strecurata in hotărârea atacata si care nu afectează substanţa hotărârii, aspectele de fond sau raţionamentul juridic iniţial, convingerea instanţei si cu atât mai puţin soluţia data. In acesta situaţie ne aflam si noi, având in vedere ca sultele calculate precum si atribuirea loturilor nu a fost afectata de eroarea de calcul.

Pentru aceste motive, având in vedere ca nu a fost incalcata niciuna dintre prevederile disp. art 304 CPC solicitam sa constataţi ca recursul este nefondat si sa-1 respingeţi ca atare.

În drept s-a invocat art. 308 CPC.

Tribunalul, examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a actelor şi lucrărilor dosarului, în raport de textele de lege incidente în cauză, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform dispoziţiilor art. 3041 C.pr.civ. constată următoarele:

În mod corect instanţa de fond a reţinut situaţia de fapt în sensul că prin încheierea de partaj de la data de 10.05.2013 (f. 140-144 s-a constatat deschisă succesiunea defunctei DM, decedată la 02.01.2005, s-a constatat că moştenitori ai acesteia sunt: DC – în calitate de fiu, cu o cotă de 1/3 din succesiune; DA – în calitate de fiu predecedat, cu o cotă de 1/3 din succesiune, ce este preluată prin reprezentare de moştenitorii săi: DA şi DAL şi PE – în calitate de fiică postdecedată, cu o cotă de 1/3 din succesiune, ce este preluată prin retransmitere de moştenitorii săi SS şi SM şi că masa succesorală a defunctei se compune din: terenurile cuprinse în titlul de proprietate nr. 209066/04.01.2012, şi identificate prin raportul de expertiză topografică completare întocmit de expert SI (f. 126-131), respectiv: terenul de 3.400 mp situat în extravilanul com. FT, T. 66, P. 445/60; terenul de 934 mp situat în intravilanul com. FT, T. 17, P. 1400; terenul de 1.920 mp situat în intravilanul com. FT, T. 28, P. 1974; terenul de 5.798 mp situat în intravilanul com. FT, T. 30, P. 2030; terenul de 440 mp situat în intravilanul com. FT, T. 30, P. 2033; terenul de 357 mp situat în intravilanul com. FT, T. 30, P. 2034 şi o casă de locuit situată pe terenul în suprafaţă de 357 mp, compusă din 2 camere, o sală şi prispă.

Prin aceeaşi încheiere interlocutorie, care nu a fost criticată de către recurent, instanţa de fond, faţă de cererea reconvenţională, a dedus în favoarea intimaţilor pârâţi SS şi SM, contravaloarea lucrărilor de îmbunătăţire efectuate la imobilul casă, respectiv: construit gard împrejmuitor din lemn pentru întreaga curte, introdus branşament de apă în curte, consolidat temelia, turnat din nou soclu parţial, înlocuit stâlpii de susţinere la prispa, închis prispa cu OSB, refăcut peretele exterior de la drum, reparat acoperişul prin înlocuire scândura şi în procent de 1/2 s-a acoperit casa cu carton, reparat coşul de soba existent şi s-a mai construit altul nou, refăcut 2 sobe, turnat şapă în dormitor, tencuit pereţii interior, refăcut tavanul din OSB, s-a recompartimentat holul şi s-a creat încă o încăpere, s-a pus o uşa, s-a zugrăvit toata casa, s-a închis prispa şi s-a compartimentat, apărând o bucătărie de vara.

Instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale art. 673 indice 9 şi 741-741 C.c. omologând varianta 2 din raportul de expertiză lotizare întocmit de către expertul topograf SI (filele 184-193 dosar ).

 Susţinerea recurentului reclamant în sensul că in acest fel, nu primeşte terenul din pct. Acasă, pe care l-a folosit pana la decesul lui P, când paraţii S nu i-au mai permis accesul pe acest teren, nu poate fi primită.

Potrivit depoziţiilor martorilor DV (ataşată la fila 95 dosar fond) precum şi RI (ataşată la fila 97dosar fond ) se reţine că după decesul autoarei DM, reclamantul nu a mai fost venind la casa părintească, că reclamantul a cultivat terenul din grădină o perioadă de timp, însă după decesul acesteia nu a mai fost văzut pe reclamant şi nu se cunoaşte dacă a dorit sau nu să cultive aceste teren pe care doreşte să-i fie atribuit.

 Din ansamblul probator administrat în cauză, nu rezultă faptul că reclamantului i s-ar fi interzis accesul la imobilul de acasă de către intimaţii pârâţi S, care s-au mutat în casa bun succesoral încă din timpul vieţii bunicii lor, cu acordul acesteia au efectuat la o serie de lucrării de refacere, întreţinere şi conservare a casei, aşa cum acestea au fost reţinute prin încheierea de admitere în principiu.

 Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, nu ar fi echitabil ca intimaţilor pârâţi S, cărora li se atribuie casa de locuit, pe care au folosit-o şi au întreţinut-o, şi pe care nu o solicită nici o altă parte, să li se acorde numai o suprafaţa de 595 mp (238 mp şi 357 mp) aferentă acestui imobil, atâta timp cât recurentul nu a manifestat o lungă perioadă de timp pasivitate faţă de îngrijirea şi cultivarea terenurilor bun succesoral.

 A mai susţinut recurentul că în mod greşit instanţa nu a repus cauza pe rol, pentru a discuta, cu părţile, despre necesitatea refacerii lucrării, in sensul corectei identificări, prin expertiza a loturilor atribuite părţilor care au fost colorat greşit de către expert, cu atât mai mult cu cat instanţa a descoperit in lucrare şi erori de calcul si erori materiale, o asemenea măsura fiind conforma prevederilor legale respectiv art.129-130 cod pr. civilă coroborat cu art.673/6 cod pr. civilă si art.2ol si urm. cod pr. civilă.

 Tribunalul reţine c potrivit dsip. art. 281 C.p.c. erorile de calcul şi erorile materiale, pot fi îndreptate şi fără citarea părţilor, deci fără punerea în discuţia acestora, astfel că măsura dispusă de instanţa de fond instanţa de a reface raportul de expertiză prin corectarea greşelilor de calcul şi a erorilor materiale, în sensul că expertul a indicat din eroare lotul 1 colorat cu albastru pentru reclamant, acesta fiind de fapt lotul nr. 2 colorat cu verde, iar pentru pârâţii DAL şi DA, pe schiţa de plan figurează lotul nr. 1 colorat cu albastru precum şi în sensul că lotul pârâţilor SS şi SM prezintă erori de calcul matematic cu privire la valoarea terenului de 1907 mp şi de 654 mp, preluându-se în acest fel în mod greşit şi valoarea totală primită de reclamant, este legală .

În plus, tribunalul constată ce priveşte valoarea primita de intimaţi exista o eroare de tehnoredactare, in sensul ca acesta este de 26458,6 lei in loc de 26453,9 lei, aceasta eroare fiind rezultatul faptului ca instanţa a trecut valoarea terenului de 1907 mp din parcela A 2030 ca fiind de 5334,9 iei in loc de 5339,6 lei, daca ţinem seama de valorile stabilite de expert per mp. de teren in aceasta parcela, valoare menţinută de instanţa, aşa cum susţin intimaţii prin întâmpinarea la motivele de recurs.

Împrejurarea că valoarea primita de intimaţi este de 26.458,6 lei si nu 26.453,9 lei aşa cum a calculat instanţa, diferenţa invocată de recurent, nu este de natură a afecta legalitatea şi temeinicia hotărârii , atâta timp cât sulta totala ce trebuie achitata de către intimaţi loturilor 1 si 2, este corectă, astfel încât nu se poate reţine prejudicierea vreunei părţi din prezenta cauza.

Pentru toate aceste considerente, potrivit disp. art. 312 alin. 1 Cp.c., tribunalul va respinge ca nefundat recursul declarat de către recurentul-reclamant DC, împotriva sentinţei civile nr. 2457/16.10.2013 pronunţată de Judecătoria Câmpina, menţinând sentinţa instanţei de fond ca temeinică şi legală.

Văzând şi disp. art. 274 C.p.c., în raport cu soluţia sus arătată, tribunalul va admite cererea formulată de intimat şi va obliga recurentul la 1500 lei cheltuieli de judecata către intimatul SS, reprezentând onorariul de avocat achitat în recurs cu chitanţa nr. 1/06.01.2014, ataşată la dosar la fila 27.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul, ca nefondat.

Obliga recurentul al 1500 lei cheltuieli de judecata către intimatul SS.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 06.03.2014.

Domenii speta

Spete similare