Apel. Procedura insolventei. Confirmare plan de reorganizare. Aprecierea ca si vot pozitiv a votului unui creditor în sensul votarii planului, cu conditia ca toate obligatiile nascute dupa data intrarii în insolventa (necuprinse în graficul de rambursare)

Decizie 152 din 21.05.2015


SECTIA A II – A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Apel. Procedura insolventei. Confirmare plan de reorganizare. Aprecierea ca si vot pozitiv a votului unui creditor în sensul votarii planului, cu conditia ca toate obligatiile nascute dupa data intrarii în insolventa (necuprinse în graficul de rambursare) sa fie achitate la data scadentei.

- art. 64 alineatul 6, art. 100 alin. 2 si 3, art. 101 alin. 1 lit. B din Legea nr. 85/2006

Decizia nr. 152/C/2015- A din 21.05.2015

Dosar nr. 1051/83/C/2014/a2

Prin Sentinta nr. 1303/F din 11 decembrie 2014, Tribunalul S. M., în temeiul art. 11 lit. j) coroborat cu art. 95 alin. 4 si art. 101 alin. 1 lit. A din Legea nr. 85/ 2006, a confirmat Panul de reorganizare al debitoarea SC „B. C.” SRL S. M., întocmit de debitoare prin administrator special la propunerea administratorului judiciar E. I. SPRL cu sediul în S. M. În urma confirmarii planului de reorganizare, debitoarea îsi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar desemnat E. I. SPRL cu sediul în S. M., în conformitate cu planul confirmat. S-a stabilit termen pentru depunerea primului raport trimestrial aprobat de adunarea creditorilor la data de 25.03.2015.

Pentru a pronunta astfel, instanta de fond a retinut ca, prin Încheierea civila nr. 560/F/30.04.2014 data de judecatorul sindic a dispus deschiderea procedurii generale de insolventa fata de debitorul SC „B. C.” SRL, la cererea acestuia (fila. 92). Tabelul definitiv al creantelor împotriva averii debitorului întocmit de practicianul în insolventa a fost depus la dosar la data de 01.10.2014 si afisat la data de 03.10.2014 potrivit procesului verbal de afisare întocmit la acea data. În termenul de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv prevazut de art. 94 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, debitorul prin administratorul special a depus la dosarul cauzei „Planul de reorganizare al SC „B. C.” SRL.

Planul de reorganizare a fost comunicat în conditiile art. 98 din Legea nr. 85/2006 prin depunerea acestuia la ORC sub nr. xxxx/03.11.2014 si prin transmiterea acestuia prin e-mail creditorilor debitorului. Sedinta adunarii creditorilor pentru votarea Planului a avut loc la data de 02.12.2014.

Potrivit art. 101 alin. 1 - 2 din Legea nr. 85/2006, „judecatorul-sindic va stabili termenul pentru confirmarea planului în termen de 15 zile de la depunerea la tribunal de catre administratorul judiciar a procesului-verbal al adunarii creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Judecatorul-sindic poate sa ceara unui practician în insolventa sa îsi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de confirmarea lui. Planul va fi confirmat daca vor fi îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii: A) cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate în programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul; B) în cazul în care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul; C) fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan. D) vor fi considerate creante nedefavorizate si vor fi considerate ca au acceptat planul creantele ce se vor achita integral în termen de 30 de zile de la confirmarea planului ori în conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezulta; E) planul respecta prevederile art. 95.

(2) Tratament corect si echitabil exista atunci când sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin decât ar fi primit în cazul falimentului;

b) nici o categorie sau nici o creanta apartinând unei categorii nu primeste mai mult decât valoarea totala a creantei sale;

c) în cazul în care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu primeste mai mult decât ar primi în cazul falimentului”.

Verificând îndeplinirea conditiilor cumulative prevazute de art. 101 din Legea nr. 85/2006, judecatorul sindic a constatat în primul rând faptul ca, din punct de vedere formal, Planul de reorganizare îndeplineste toate conditiile prevazute de art. 94 si art. 95 din Legea nr. 85/2006, respectiv a fost propus de catre debitor prin administratorul special, în termenul prevazut de lege, cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de alin. 1 – 6 ale art. 95 respectiv mentioneaza tratamentul tuturor categoriilor de creante si justifica prin comparare masura de acoperire a creantelor în caz de faliment, respectiv în caz de reorganizare.

Potrivit planului de reorganizare propus, respectiv a programului de plati anexat acestuia categoria creantelor salariale si cea bugetara împotriva averii debitorului se preconizeaza a fi achitate în proportie de 100% cu reesalonarea termenelor de plata în defavoarea creditorilor, iar categoria creantelor chirografare nu îsi va recupera creanta.

Prin urmare în speta s-a constatat ca toate categoriile de creante sunt defavorizate prin plan si ca toate creantele sunt supuse unui tratament echitabil si corect, astfel cum aceasta notiune este reglementata de art. 100 alin. 2 din Legea nr. 85/2006. În ce priveste modalitatea de votare a planului de reorganizare, judecatorul sindic a retinut ca, potrivit tabelului definitiv de creante împotriva averii debitorului fata de acesta administratorul judiciar a aprobat constituirea a trei categorii de creante: bugetare, salariale, chirografare.

Verificând procesul verbal al Adunarii creditorilor din data de 02.12.2014 convocata pentru votarea planului de reorganizare, s-a constatat  ca la sedinta de votare a planului de reorganizare o parte din creditori au trimis votul prin corespondenta. Din voturile valabil exprimate de catre creditorii care si-au manifestat intentia de a participa la vot rezulta urmatoarele: creditorul bugetar DGFP S. M., care detine 97,28% din creantele din aceasta categorie si 58,21% din totalul creantelor a votat planul de reorganizare; creditorul chirografar SC T. P. care detine 26,82% din grupa si un procent de 10,53% din masa credala voteaza planul, iar creditorul F. L. R. IFN care detine 57,06% din grupa , respectiv 22,40% din masa credala nu voteaza planul, astfel ca planul nu se considera acceptat de aceasta categorie de creante; creditorii salariali în unanimitate au votat planul, însa s-a constatat ca acest creditor a fost înscris provizoriu în tabelul de creante al debitoarei întrucât creanta acesteia nu este scadenta si detine un procent minoritar din totalul creantelor debitoarei.

Având în vedere modalitatea de votare a planului, s-a constatat ca planul de reorganizare a fost votat de doua din categoriile de creante mentionate în programul de plati îndreptatita la vot, toate categoriile fiind considerate defavorizate, fiind îndeplinite în cauza toate conditiile prevazute de art. 101 din Legea nr. 85/2006 anterior citat pentru planul de reorganizare sa fie confirmat de catre judecatorul sindic.

În consecinta, în temeiul art. 11 lit. j) coroborat cu art. 101 alin. 1 pct. A din Legea nr. 85/2006, judecatorul sindic a confirmat Planul de reorganizare propus de debitor prin administratorul special, urmând ca, pe viitor, în conformitate cu art. 103 din Legea nr. 85/2006, debitorul sa îsi conduca activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si în conformitate cu planul confirmat, conform dispozitivului hotarârii.

Împotriva acestei hotarâri a formulat apel SC ”F. L. R. IFN” SA, continuat de SC ”R. P.” SRL, solicitând instantei modificarea în tot a hotarârii cu consecinta infirmarii planului de reorganizare, având în vedere urmatoarele:

În motivarea apelului apelanta arata în fapt, ca la data de 3 octombrie 2014 administratorul judiciar a afisat tabelul definitiv al creantelor împotriva debitorului, conform procesului verbal de afisare întocmit la aceasta data. La data de 2 decembrie 2014 creditorii debitorului au fost convocati pentru votarea Planului. Prin procesul verbal întocmit la data de 2 decembrie 2014, administratorul judiciar concluzioneaza, ca planul de reorganizare al debitoarei poate sa fie confirmat, având în vedere ca ar fi fost votat de doua categorii din trei, si anume de cea a creantelor bugetare si cea a creantelor salariale.

Instanta de fond. fara sa efectueze o analiza a legalitatii procesului - verbal, a preluat concluzia administratorului judiciar si a confirmat planul.

Hotarârea este nelegala. Astfel, categoria creantelor salariale nu exista. Potrivit art. 3 pct. 17 din Legea insolventei, prin tabel definitiv de creante se întelege tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar si împotriva carora nu s-au formulat contestatii în conformitate cu prevederile art. 73, precum si creantele admise în urma solutionarii contestatiilor. În acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate a creantei.

Conform tabelului preliminar modificat nr. 2 privind creantele împotriva debitorului, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolventa la data de 26 septembrie 2014, figureaza doua categorii de creante, creante bugetare si creante chirografare. Cu toate acestea, în tabelul definitiv, care nu a fost publicat în BPI nici pâna în prezent, dar se sustine de catre administratorul judiciar ca ar fi fost afisat, este mentionata o noua categorie de creante, pentru prima data, cea a creantelor salariale ce totalizeaza suma de 4.909 lei. Astfel, administratorul judiciar recunoaste implicit ca mentioneaza pentru prima oara în tabelul definitiv o categorie noua de creante si ignora în mod intentionat prevederile Legii Insolventei, pe care este obligat sa le respecte. Creantele înscrise în tabelul preliminar si, ulterior, în tabelul definitiv, se raporteaza la data deschiderii procedurii insolventei. Or, este greu de crezut ca administratorul judiciar a realizat deodata ca la data deschiderii procedurii insolventei împotriva debitorului existau creante salariale de 4.909 lei care nu au fost achitate pâna la data întocmirii tabelului definitiv. În cazul în care ar fi existat creante salariale în cuantum total de 4.909 lei, nu se poate sustine ca sunt sanse de reorganizare pentru o societate care nu a reusit sa achite salarii restante într-un termen de 6 luni, termen calculat de la data deschiderii procedurii insolventei si pâna la data la care administratorul judiciar a "constatat" ca nu sunt platite aceste salarii.

Din punct de vedere juridic, exista o diferenta mare între planul preliminar si planul definitiv, orice practician în insolventa, care în plus este si avocat, cum este administratorul judiciar, cunoaste aceasta diferenta.

Administratorul judiciar face referire la un tabel definitiv modificat, în conditiile în care ultimul tabel preliminar modificat a fost publicat în BPI cu 6 zile înainte ca tabelul definitiv sa fie afisat, existând banuiala fireasca ca de fapt termenul modificat se raporteaza la tabelul preliminar si nu la tabelul definitiv. Fapta administratorului judiciar de a înscrie o creanta direct în tabelul definitiv este grava nu numai pentru ca a încercat sa însele instanta de judecata si creditorii debitorului care nu au acceptat planul, dar reprezinta si o încalcare flagranta a dreptului oricarei persoane interesate de a contesta respectivele creante salariale în conditiile art. 73 din Legea insolventei.

Categoria creantelor bugetare nu a votat planul. Instanta de fond a retinut în mod gresit ca planul a fost votat de categoria creantelor bugetare, având în vedere ca, creditorul majoritar din aceasta categorie, DGRFP Cluj, ar fi votat afirmativ. Votul exprimat de DGRFP Cluj este: „aproba planul de reorganizare cu conditia ca toate obligatiile nascute dupa data intrarii în insolventa sa fie achitate la data scadentei". Prin urmare, votul DGRFP Cluj este conditionat de plata unor sume de catre debitor catre DGRFP Cluj.

Prin întâmpinarea depusa la dosar, E. I. SPRL – în calitate de administrator judiciar al debitoarei, solicita instantei respingerea apelului ca nefondat.

În ceea ce priveste motivele invocate de catre creditorul apelant arata urmatoarele:

1. Categoria de creante salariate exista. Apelanta sustine ca administratorul judiciar ignora în mod intentionat prevederile legii insolventei, pe care este obligat sa o respecte. În ceea ce priveste regimul juridic al creantelor salariale, legiuitorul a stabilit reguli speciale potrivit art. 64 din Legea nr. 85/2006: "Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi înregistrate de catre administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori ale caror creante sunt anterioare date deschiderii procedurii..." Astfel legiuitorul nu a impus în mod expres ca creantele salariate sa fie înregistrate în tabelul preliminar si mai apoi în tabelul definitiv. Ca urmare a deschiderii procedurii generale de insolventa, reprezentantii debitoarei au luat legatura târziu cu administratorul judiciar, actele contabile fiind predate printre alte acte si urmatoarele balante: Balanta dec. 2011; dec. 2013; dec. 2012; ianuarie, februarie, martie, aprilie 2014, în baza procesului verbal de predare primire nr. xxxx/04.07.2014.

Ulterior, ca urmare a solicitarii facute sa predea si celelalte acte contabile, cum sunt balantele pe lunile urmatoare, precum si statele de plata care justifica în drept creantele salariale, acestea nu au fost predate la data de 06.10.2014, astfel cum rezulta din procesul verbal de predare primire nr. xxxx/06.10.2014.

Astfel, administratorul judiciar a fost în imposibilitatea obiectiva de a înscrie creantele salariale în tabelul preliminar, deoarece nu a avut la dispozitie actele contabile ale societatii debitoare, o parte din acestea fiind primite la data de 04.07.2014, dupa data publicarii în BPI a tabelului preliminar nr.2, iar cea de-a doua parte a documentelor, care justifica creantele salariale neachitate, au fost predate la data de 06.10.2014, deci dupa data depunerii tabelului definitiv la dosarul cauzei (la 01.10.2015). Ca urmare a predarii acestor documente, administratorul judiciar a procedat la înscrierea la masa credala a creantelor salariale aflate în sold în balanta aferenta lunii august 2014, confirmate prin statul de plata cu aceeasi suma.

În considerarea actelor contabile ce i-au fost predate si pe care le-a depus în probatiune si dat fiind faptul ca suma înscrisa la masa credala în categoria creantelor salariale este 4909, iar aceasta categorie de creante exista înca din luna aprilie 2014 si se mentine inclusiv la decembrie 2014, când cuantumul lor este mai mare, rezulta fara îndoiala ca societatea debitoare a avut creante salariale pe tot parcursul anului 2014, neputând fi negate în conditiile exprimate de catre apelanta. Administratorul judiciar nu a avut nici o intentie "sa însele instanta " astfel cum gresit se afirma în cuprinsul cererii de apel, întrucât a fost în imposibilitatea obiectiva de a înscrie creantele salariale la masa credala a debitoarei mai devreme de primirea balantelor si a statelor de plata aferente.

2. Privitor la punctul doi al apelului: Categoria creantelor bugetare nu a votat planul. Creditorul contestator este într-o eroare, deoarece votul exprimat de catre creditorul DGRFP Cluj este legal si a fost dat în conditiile în care acest creditor a considerat de cuviinta. Votul creditorului DGRFP Cluj a fost dat astfel: "Aproba planul de reorganizare, cu conditia ca toate obligatiile nascute dupa data intrarii în insolventa sa fie achitate la data scadentei." Debitoarea a respectat aceasta conditie ceruta a fi îndeplinita, prin faptul ca si-a achitat toate obligatiile nascute dupa data intrarii în insolventa, astfel cum rezulta din certificatul fiscal ce se va elibera în acest sens de catre organele fiscale. Societatea a acumulat obligatii nascute în cursul procedurii, fata de bugetul consolidat al statului, constând în contributii salariale, care la decembrie 2014 erau în suma de 10.075 lei. Votul conditionat a fost dat de catre creditoarea în cursul lunii decembrie 2014, urmând ca debitoarea sa dea curs cerintei impuse de catre fisc. Ca debitoarea sa poata respecta cerinta impusa de creditorul DGRFP Cluj fost nevoita sa valorifice un utilaj din patrimoniu, în luna ianuarie 2015 pentru a-si putea achita obligatiile fiscale scadente, astfel cum rezulta din factura fiscala nr. xxx/08.01.2015. Societatea debitoare a încasat în contul de lichidare pretul facturii în doua transe: suma de 22.998,26 lei - în luna ianuarie 2015 si diferenta de suma reprezentând TVA- în februarie 2015. La luna decembrie debitoarea înregistra lichiditati de doar 188,79 lei, astfel cum rezulta din balanta acestei luni.

Ca urmare a încasarii pretului, aceasta si-a achitat toate obligatiile fata de bugetul consolidat al statului, nascute în perioada cuprinsa dupa data deschiderii procedurii, la data de 18.02.2015, astfel cum rezulta din ordinele de plata depuse în probatiune. Astfel votul creditorului DGRFP Cluj fiind dat pentru sedinta adunarii creditorilor din data de 02.12.2014 când s-a votat planul de reorganizare al debitoarei este evident ca aceasta nu putea sa-si realizeze obligatia de a respecta conditia impusa, decât dupa aceasta data.

Examinând sentinta apelata, raportat la motivele de apel invocate, instanta a retinut ca apelul este nefondat.

Criticile aduse sentintei apelate se concentreaza pe doua aspecte. În primul rând, apelanta sustine ca se impune infirmarea planului de reorganizare, întrucât a fost aprobat de o categorie de creante înscrisa în mod nelegal în tabelul definitiv, respectiv aceea a creditorilor salariati. Sub al doilea aspect, s-a aratat ca, întrucât creditorul bugetar DGRFP Cluj Napoca a aprobat planul conditionat de achitarea la scadenta a tuturor obligatiilor nascute dupa data intrarii în insolventa, votul acesteia nu poate fi considerat ca fiind afirmativ.

În ceea ce priveste votul exprimat de creditorul bugetar DGRFP Cluj Napoca, instanta de apel a observat ca acesta si-a exprimat în scris votul asupra planului de reorganizare, în sensul aprobarii acestuia, cu conditia ca toate obligatiile nascute dupa data intrarii în insolventa (necuprinse în graficul de reorganizare) sa fie achitate la data scadentei. Instanta nu a retinut sustinerile apelantei, în sensul ca un asemenea vot conditionat nu poate fi luat în considerare ca un vot dat pentru aprobarea planului de reorganizare. În acest sens, Curtea a avut în vedere împrejurarea ca respectiva conditie impusa de creditorul bugetar – achitarea la scadenta a obligatiilor nascute dupa data deschiderii procedurii – nu poate imprima votului pozitiv exprimat de acest creditor un caracter conditionat, câta vreme însasi legea consacra o asemenea obligatie în sarcina debitorului, prevazându-se la art. 64 alin. 6 din Legea 85/2006 ca toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii, în perioada de observatie sau în procedura reorganizarii judiciare vor fi platite conform documentelor din care rezulta, nefiind necesara înscrierea la masa credala.

Astfel, creditorul bugetar nu a facut altceva decât sa reia în cuprinsul votului sau scris prevederea legala, aceasta fiind oricum aplicabila, chiar în lipsa unei asemenea conditii puse de creditorul bugetar. Mai mult decât atât, potrivit sustinerilor administratorului judiciar din cuprinsul întâmpinarii la apel, obligatiile societatii debitoare nascute în timpul procedurii fata de bugetul consolidat al statului constau în contributii salariale, care în decembrie 2014 erau în suma de 10.075 lei, iar acestea au fost achitate de catre societate, potrivit extrasului de cont aferent lunii februarie 2015.

Fata de aceste considerente, instanta de apel a apreciat ca în mod legal votul exprimat de creditorul bugetar a fost luat în considerare drept un vot „pentru” aprobarea planului de reorganizare al societatii debitoare.

În ceea ce priveste existenta categoriei creantelor salariale, Curtea a retinut ca, pentru termenul de judecata din data de 01.10.2014, administratorul judiciar a depus la dosar tabelul definitiv al creantelor S.C. B. C. S.R.L., cuprinzând doua categorii de creante: bugetare si chirografare. Acest tabel definitiv a fost afisat la usa instantei potrivit procesului-verbal din data de 03.10.2014. Ulterior, la data de 08.10.2014, a fost întocmit un tabel definitiv modificat de creante care cuprinde, pe lânga cele doua categorii trecute în primul tabel definitiv, si categoria creantelor salariale. Administratorul judiciar a justificat întocmirea tabelului definitiv modificat prin aceea ca i-au fost comunicate ulterior o serie de documente contabile, din care au rezultat si creante salariale în suma de 4.909 lei. Potrivit dispozitiilor instantei din data de 12.11.2014, tabelul definitiv modificat a fost afisat la usa instantei, potrivit procesului-verbal întocmit la aceeasi data.

Raportat la aceste aspecte, Curtea a retinut ca în mod legal s-a permis creditorilor salariali sa îsi exprime dreptul de vot asupra planului de reorganizare, în conformitate cu prevederile art. 100 alin. 2 si 3 din Legea 85/2006, în conditiile în care tabelul definitiv modificat care cuprinde categoria creantelor salariale nu a fost contestat de vreunul dintre creditori, nefiind anulat la data la care s-a votat asupra planului de reorganizare. Mai mult, judecatorul-sindic a dispus afisarea acestui tabel definitiv modificat, luând practic act de acesta, astfel ca, tinând cont de toate aceste elemente, nu se putea ignora aceasta categorie de creante la data votarii planului.

Oricum, chiar daca s-ar admite ca ar fi trebuit sa voteze doar cele doua categorii de creante înscrise în tabelul definitiv initial, acest lucru nu schimba cu nimic situatia, întrucât ar fi incidente prevederile art. 101 alin. 1 lit. B din Legea 85/2006, care prevad ca, în cazul în care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul. Or, categoria creantelor bugetare care a acceptat planul are o pondere de 59,8437% din totalul creantelor, fata de categoria creantelor chirografare, care nu a acceptat planul si care are o pondere de 39,2639% din totalul creantelor. Prin urmare, si daca s-ar accepta teza existentei doar a doua categorii de creante, fata de prevederile art. 101 alin. 1 lit. B din Legea insolventei, planul a fost acceptat, neexistând, astfel, nici un impediment pentru confirmarea lui de catre judecatorul-sindic.

Fata de considerentele retinute, în baza art. 480 alin. 1 NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA, s-a impus respingerea apelului ca nefondat si mentinerea sentintei pronuntate ca legala si temeinica.