Contencios administrativ şi fiscal - contestaţie act administrativ fiscal

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL TULCEA

SECŢIA CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2266

Şedinţa publică de la 11 decembrie 2014

TRIBUNALUL,

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr. 1270/88/10.04.2013, reclamanta ...a chemat în judecată pe pârâta A.N.A.F. – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Tulcea, solicitând anularea deciziei nr. 54/09.10.2012 privind soluţionarea contestaţiei depusă şi înregistrată la DGFP Tulcea sub nr. 17801/03.09.2012,

Totodată, solicită anularea actelor administrative ce au stat la baza emiterii deciziei mai sus-menţionate, respectiv a deciziilor de impunere nr. 37964, nr. 37965 şi nr. 37966, toate emise la 30 iulie 2012 de DGFP Tulcea - Activitatea de Inspecţie Fiscală Persoane Fizice, a deciziei de impunere nr. 41911/29 noiembrie 2012 şi a Rapoartelor de inspecţie fiscală nr. 37963/30 iulie 2012 şi nr. 41910/29 noiembrie 2012.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că urmare inspecţiei fiscale generale, desfăşurată în perioada 02-06.04.2012; 24-29.05.2012 şi 25.06-30.07.2012, la sediul instituţiei pârâte, de comun acord cu d-nul ..., reprezentantul legal al ...(deşi nu există un acord scris, în acest sens) de inspectorul fiscal ..., au fost întocmite Rapoartele de inspecţie fiscala nr. 37963/30.07.2012 şi nr. 41910/29.11.2012 (parţială), precum şi Deciziile de impunere nr. 37964, nr. 37965, nr. 37966, toate emise la 30.07.2012 şi nr. 4191 1/29.11.2012.

 A mai arătat reclamanta că a depus, în termen, împotriva actelor administrative mai sus-menţionate, în temeiul art. 205 şi următoarele din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, contestaţia înregistrată sub nr. 17801, la A.I.F. - Serviciul de Inspecţie Fiscală Persoane Fizice, fiind înregistrată sub nr. 39094/11.09.2012).

De asemenea, în mod nelegal, organul de soluţionare a contestaţiei, prin decizia nr. 54 din 09.10.2012, nu a luat în considerare contestaţia ce vizează constatările înscrise în Raportul de inspecţie fiscală nr. 37963/30.07.2012 şi nr. 41910/29.11.2012, neţinând cont de faptul că aceste rapoarte stau la baza deciziilor de impunere, pe care reclamanta le contestă.

Mai mult, deşi la pagina 6 din Decizia nr. 54/09.10.2012, se precizează că, contestatorul:"...prin adresa nr. 38031/31.07.2012 a primit un exemplar din raportul de inspecţie fiscală complet - adresă aflată în copie la dosarul cauzei”, solicită reclamanta a se constata, în mod direct, la pagina 10, 14, 16, 18, 21, 23-24, 27-28, 30, din Raportul deinspecţie fiscală nr. 37963/30.07.2012, că nu au fost completate “pauzele” unde se face trimitere la anexele referitoare la calculul diferitelor categorii de impozite şi taxe, eventual datorate la bugetul de stat.

Totodată, în Nota de fundamentare nr. 37569/20.07.2012, se face vorbire despre adresele nr. 610/22.03.2012 şi nr. 783/09.04.2012 ale D.A.D.R. Tulcea, fără ca organul fiscal să precizeze temeiul legal (actul normativ) care reglementează “apelarea" la datele acestei instituţii pentru calcularea datoriilor unui contribuabil, către bugetul consolidat al statului.

Se menţionează că, corelativ cu constatările organului de soluţionare a contestaţiei, de la pag. 7. paragraful nr. 1 din Decizia nr. 54/09.10.2012 şi cu cele menţionate la pct. 3. alin 2, solicită reclamanta a se constata că producţia agricolă în curs calamitată, nu este asimilată unei livrări de bunuri cu plată, considerând că bunurile sunt lipsă în gestiune. Având în vedere că producţia agricolă nu poate fi obţinută ca urmare a producerii unor fenomene meteorologice extreme nu consideră reclamanta că se aplică prevederile legale cu privire la lipsa în gestiune, respectiv producţia nu poate fi asimilată cu o livrare către sine.

Prin urmare, persoana impozabilă nu are obligaţia de a colecta TVA pentru producţia pe care nu a obţinut-o, în situaţia în care culturile sunt compromise din cauze independente de voinţa sa (calamităţi naturale sau alte fenomene meteorologice extreme).

A subliniat reclamanta că, în capitolul I al Raportului de inspecţie fiscală nr. 37963/30.07.2012, la alineatul 2, organul de inspecţie fiscală învederează incorect că: “Obiectul inspecţiei fiscale îl constituie verificarea ansamblului declaraţiilor fiscale privind impozitele, taxele, verificarea modului de organizare şi conducere a evidenţelor financiare, fiscale şi contabile, precum şi modul de determinare, evidenţiere, reţinere şi virare în cuantumurile şi la termenele legale a obligaţiilor faţă de bugetul de stat”.

Astfel, în mod legal, conform art. 94, titlul VII din Codul de Procedură Fiscală - Obiectul şi funcţiile inspecţiei fiscale, organul fiscal trebuia să arate că:

“(1) Inspecţia fiscală are ca obiect verificarea legalităţii si conformităţii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, respectării prevederilor legislaţiei fiscale şi contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferenţelor obligaţiilor de plată şi a accesoriilor aferente acestora”.

Se mai arată că, ţinând cont de prevederile art. 94 alin. 3 din Codul de procedură fiscală, corect şi legal ar fi ca venitul brut să fie stabilit pe baza veniturilor consemnate în documentele primare evidenţiate, sau nu, în registrul jurnal de încasări şi plăţi şi nu pe baza venitului brut declarat de contribuabil prin declaraţia anuală de venit pentru asocierile fără personalitate juridică.

Având în vedere că modul în care au fost stabilite obligaţiile de plată suplimentare este interpretabil, confuz şi nu este în concordanţă cu evidenţa financiar-contabilă şi fiscală a acestei întreprinderi familiale, solicită admiterea contestaţiei formulată împotriva măsurilor dispuse de organul fiscal.

Au fost depuse la dosar, în copie, deciziei de impunere nr. 41911/29 noiembrie 2012, Rapoartele de inspecţie fiscală nr. 37963/30 iulie 2012 şi nr. 41910/29 noiembrie 2012, situaţia TVA stabilit suplimentar de inspecţia fiscală în perioada 26.10.2009-25.05.2012, decizia nr. 54 din 09.10.2012, privind soluţionarea contestaţiei depusă de reclamantă şi înregistrată la DGFP Tulcea sub nr. 17801/03.09.2012, deciziile de impunere nr. 37964, nr. 37965 şi nr. 37966, toate emise la 30 iulie 2012 de DGFP Tulcea - Activitatea de Inspecţie Fiscală Persoane Fizice, Dispoziţiile privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală nr. 37601/23.07.2012 şi nr. 35245/24.05.2012, procesul-verbal nr. 37568/20.07.2012, situaţia cheltuielilor nedeductibile pentru anul 2011, determinarea calculului TVA în perioadele: 13.12.2007-31.12.2007; 01.01.2008-31.01.2008; 01.01.2009-31.01.2009; 01.01.2010-31.12.2010; 01.01.2011-31.12.2011; 01.01.2012-31.03.2012; situaţia TVA stabilit suplimentar de inspecţia fiscală în perioadele 2008-2012; 2010; 2010-2011; 2011; 2012, situaţia privind estimarea producţiei 2008-2011, situaţia facturilor emise 2008-2012, situaţia cheltuielilor nedeductibile 2009; 2010; 2011, situaţia impozitului pe venit stabilit suplimentar de inspecţia fiscală în perioadele 2008; 2010, precum şi nota explicativă din 30.07.2012.

În apărare, pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii promovată de reclamantă, ca fiind nefondată şi menţinerea deciziei nr. 54/09.10.2012 a DGFP Tulcea, ca temeinică şi legală.

Ataşat întâmpinării, pârâta a depus la dosar, în copie, nota de fundamentare nr. 37569/20.07.2012, procesul-verbal nr. 34457/04.05.2012, adresa DADR Tulcea nr. 783/09.04.2012, adresa DADR Tulcea nr. 32740/22.03.2012, adresa nr. 33507/21.05.2012, procesul-verbal nr. 4492/02.05.2012, contractul de vânzare-cumpărare nr. 1770/25.11.2009, solicitare control încrucişat nr. 33509/06.04.2012, adresa nr. 33509/06.04.2012 şi adresa nr. 3956/03.05.2013.

La data de 07 iunie 2013, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

La termenul din 06 septembrie 2013 a fost încuviinţată cererea în probatoriu formulată de reclamantă privind administrarea probei cu expertiza contabilă, având ca obiective: să se stabilească dacă, în mod legal şi corect, a fost stabilită prin estimare baza de impunere pentru determinarea impozitului pe venit datorat bugetului de stat; să se stabilească dacă a fost calculat în mod corect impozitul pe venit stabilit suplimentar şi obligaţiile accesorii la acesta şi care este suma datorată bugetului de stat cu titlu de impozit pe profit pentru perioada verificată şi accesoriile la acesta; să se stabilească dacă a fost calculată în mod corect taxa pe valoare adăugată nedeductibilă şi care este suma datorată bugetului de stat cu titlu de taxă pe valoare adăugată şi accesoriile la aceasta.

La data de 25 august 2014, s-a depus la dosar raportul de expertiză contabilă.

La data de 03 septembrie 2014, pârâta a depus la dosar obiecţiuni la raportul de expertiză contabilă, răspunsul la obiecţiuni fiind depus de către expert la data de 31 octombrie 2014.

Analizând contestaţia formulată pe baza înscrisurilor administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

Urmare inspecţiei fiscale efectuată de organele de control din cadrul D.G.F.P. Tulcea, la contestatoarea ..., asupra legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, organizarea şi conducerea evidenţelor contabile, modul de stabilire, declarare şi virare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului consolidat al statului pentru perioada 13 decembrie 2007 – 31 decembrie 2011, în ceea ce priveşte impozitul pe venit şi 18 decembrie 2007 – 31 martie 2012 referitor la valoarea pe taxa adăugată, a fost întocmit Raportul de inspecţie fiscală nr. 37963 din 30.07.2012, precum şi deciziile de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată nr. 37964 din 30.07.2012 în sumă de 154.532 lei, decizia de impunere privind impozitul pe venit stabilit suplimentar de plată pentru persoane fizice care desfăşoară activităţi independente în mod individual nr. 37965 din 30.07.2012, în sumă de 58.926 lei, decizia de impunere privind impozitul pe venit stabilit suplimentar de plată nr. 37966 din 30.07.2012, în sumă de 44.934 lei, decizii prin care s-au stabilit obligaţii fiscale suplimentare de plată în sumă totală de 258.392 lei.

Astfel, s-a stabilit că contestatoarea datorează suma de 87.826 lei cu titlu de impozit pe venit, majorări de întârziere aferente în sumă de 9.910 lei şi penalităţi de întârziere aferente în sumă de 6.124 lei, precum şi TVA suplimentar de plată în sumă de 139.786 lei, precum şi majorări de întârziere aferente de 11.677 lei şi penalităţi de întârziere aferente de 3.069 lei.

Împotriva deciziilor de impunere mai sus menţionate, reclamantul a formulat contestaţie la DGFP Tulcea, care, prin decizia nr. 54 din 9 octombrie 2012, a desfiinţat decizia de impunere nr. 37964 din 30 iulie 2012, pentru suma de 7234 lei reprezentând TVA şi accesorii, şi  a respins ca neîntemeiată contestaţia cu privire la suma de 8137 lei reprezentând TVA, ca nemotivată, pentru suma de 139.161 lei TVA şi accesorii, şi pentru suma de 103.860 lei impozit pe venit şi accesorii, şi a respins ca inadmisibilă contestaţia împotriva Raportului de inspecţie fiscală nr. 37963 din 30.07.2012.

 Astfel, organele de inspecţie fiscală au reţinut, faţă de motivaţiile expuse de petent în contestaţie, că acesta are obligaţii suplimentare de plată cu titlu de impozit pe venit şi TVA, în perioada verificată, precum şi accesorii aferente.

Pentru anul 2008, s-a stabilit că, contestatorul datorează cu titlu de impozit pe venit suma de 7882 lei şi accesorii în sumă de 6110 lei, pentru anul 2009 impozit pe venit de plată în sumă de 15.204 lei, pentru anul 2010 suma de 32.952 lei impozit pe venit şi accesorii în sumă de 9.924 lei, iar pentru anul 2011, o diferenţă de impozit în sumă de 31.788 lei.

In ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată au rezultat obligaţii fiscale de plată în sumă de: 139.786 lei, şi accesorii în sumă de 14.746 lei aferente perioadei verificate.

Aceste diferenţe de plată au rezultat din neconcordanţa datelor înscrise de către petentă în declaraţia informativă (de 394) privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional, cu datele raportate de partenerii de afaceri ai petentei S.C UTIL PREST INTERNAŢIONAL S.R.L. Constanţa, S.C. CEREALCOLECT DISTRIBUTION S.R.L. Tulcea dar şi S.C. ORIGINAL BUSINNES TRADE S.R.L. Bucureşti, societăţi care nu au declarat livrări de bunuri către petent în perioada semestrului I 2008 – semestrului 2009, semestrului I şi II/2011.

Astfel,  organul fiscal a reţinut că exercitarea dreptului de deducere in ceea ce o priveşte pe petentă se putea face în conformitate cu prevederile Codului Fiscal din anul 2009, astfel cum acestea sunt reglementate prin art. 146 şi 155 alin. 5 din Legea nr. 53/2003.

In ceea ce priveşte stabilirea prin estimare a bazei de impunere, organul fiscal a arătat că a procedat la această manieră dată fiind starea de fapt, astfel cum este prezentată în nota de fundamentare nr. 37569 din 20.07.2012, respectiv nedeclararea şi neînregistrarea în totalitate a producţiei de cereale de către petentă.

In consecinţă, a procedat la estimarea bazei impozabile, pentru determinarea obligaţiei fiscale a petentului, prin metoda produsului/serviciului şi volumului conform capitolului I.1.4 din Ordinul  nr. 3389 din 3 noiembrie 2011.

In ceea ce priveşte suma de 8137 lei evidenţiată de organul fiscal ca TVA nedeductibilă, aferentă achiziţiilor de combustibil, înregistrate în evidenţa contabilă, s-a reţinut că documentele justificative prevăzute de lege cu privire la efectuarea plăţii electronice, nu au fost prezentate cu ocazia controlului şi sunt în contradicţie cu răspunsurile din nota explicativă dată de petent la data de 30.07.2012.

Cu privire la impozitul pe venit, D.G.F.P. Tulcea  a reţinut prin decizia de soluţionare a contestaţiei, că ... nu a adus niciun fel de argumente în susţinerea contestaţiei cu privire la sumele reprezentând impozit pe venit stabilit suplimentar de plată, în temeiul prevederilor art. 213 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală şi a Ordinului nr. 2137 din 2011 privind aprobarea instrucţiunilor pentru aplicarea Titlului IX din O.G. 92/2003, potrivit cărora organul de soluţionare competent nu se poate substitui contestatorului cu privire la motivele de fapt şi de drept pentru care a contestat actul administrativ-fiscal, situaţie în care contestaţia poate fi respinsă ca nemotivată.

 De aceeaşi manieră a reţinut D.G.F.P. Tulcea şi în ceea ce priveşte contestaţia formulată cu privire la TVA de plată în sumă de 126.656 lei, ca nefiind motivată.

Aşa cum am arătat, în cauză a fost încuviinţată proba cu expertiză contabilă pe baza documentelor prezentate de societate, care a avut ca obiective stabilirea in mod corect şi legal a bazei de impunere pentru determinarea impozitului pe venit, calcularea corectă a acestui impozit şi a obligaţiilor accesorii la acesta, precum şi stabilirea corectă a taxei pe valoarea adăugată nedeductibilă, precum şi suma datorată bugetului de stat cu acest titlu şi accesoriile la acestea.

Expertiza contabilă dispusă în cauză s-a întocmit pe baza actelor şi documentelor existente în dosarul cauzei precum şi a celor puse la dispoziţie spere expertizare de către contestatoare.

Potrivit concluziilor lucrării, expertul a arătat că organul de inspecţie fiscală a stabilit în mod nelegal şi incorect baza de impunere prin estimare, în funcţie de care a fost calculat impozitul pe venit datorat bugetului de stat, întrucât contestatoarea şi-a organizat şi condus evidenţa contabilă în mod legal în conformitate cu Ordinul nr. 1040/2004 pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă, de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Raportat la această concluzie, expertiza a stabilit că pentru perioada controlului respectiv 31 decembrie 2007 – 31 decembrie 2011, ... datorează cu titlu de impozit pe venit suma totală de 10.961 lei, respectiv 303 lei în anul 2008 şi 10.658 în anul 2009, precum şi dobânzi de întârziere, în sumă de 33.514,97 lei si penalităţi de întârziere în sumă de 1.644,15 lei, impozitul pe venit şi accesoriile acestuia fiind calculate în mod eronat de către organul de inspecţie fiscală,

In ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă, expertul contabil a arătat că aceasta s-a calculat de către organul de control în mod greşit prin raportarea la producţii nerealizate de întreprinderea familială în perioada 18 decembrie 2007 – 31 decembrie 2012.

Ori, organele fiscale nu au ţinut cont de dispoziţiile Ordinului MF nr. 1040/2004 pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aplicabilă în cazul contestatoarei.

Astfel, conform expertizei, pentru perioada de timp controlată s-au constatat următoarele:

Pentru anul 2007 contestatoarea nu a înregistrat TVA deductibilă şi colectată, pentru anul 2008 se înregistrează TVA deductibilă aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii, în cuantum total de 24.165 lei, şi TVA colectată aferentă bunurilor livrate în cuantum de 15.736 lei.

Prin urmare, pentru acest an, contestatoarea avea de recuperat de la bugetul de stat TVA în sumă de 8.429 lei calculată ca diferenţă între suma TVA deductibilă şi suma TVA colectată de întreprinderea familială.

In ceea ce priveşte anul 2009, s-a constatat cu titlu de TVA deductibil suma de 4.993,2 lei, iar în ceea ce priveşte TVA colectată pentru această perioadă s-a constatat că aceasta nu se poate calcula prin raportare la o producţie nerealizată având în vedere calamităţile înregistrate de întreprinderea familială în anul agricol 2008 – 2009 pe întreaga suprafaţă cultivată.

Prin urmare, pentru anul 2009, întreprinderea are de recuperat de la bugetul de stat TVA în cuantum total 9.552 lei la data de 31.12.2009.

In ceea ce priveşte anul 2010, s-a constatat că întreprinderea avea de recuperat de la bugetul de stat TVA în sumă de 7.299 lei, la data de 31.12.2011 suma de 81.788 lei cu titlu de TVA iar la data de 31.03.2012 suma totală de 109.900 lei de recuperat, fără a datora bugetului de stat vreo sumă cu acest titlu.

Prin răspunsul la obiecţiunile formulate de intimată la raportul de expertiză contabilă, expertul a arătat încă o dată că stabilirea prin estimare a bazei de impunere pentru determinarea, diferenţelor suplimentare de plată, pentru impozitul pe venit şi TVA de către contestatoare a fost aplicată în mod nelegal de către echipa de inspecţie fiscală, dat fiind că metoda de estimare a bazei de impunere aleasă a intrat în vigoare începând cu 14.11.2011, fiind aplicată retroactiv această metodă pentru perioada 2007 – 2011.

Totodată, prin nota de fundamentare a organului de inspecţie fiscală nr. 37569 din 20.07.2012, nu se face referire la constatarea stării de fapt a activităţii supuse controlului, care ar impune utilizarea metodei de stabilire prin estimare a bazei impozabile, prevăzute de dispoziţiile art. 4 alin. 4 din O.M.F.P. nr. 3389 din 2011.

De asemenea, expertul a arătat că s-a făcut un calcul eronat al TVA pentru perioada 1 ianuarie – 31 martie 2012, care apare şi în cuprinsul raportului de inspecţie fiscală, rezultând o diferenţă de TVA de plată în sarcina contestatoarei de 139.786 lei.

Având în vedere concluziile expertizei de specialitate contabile cu privire la calculul sumelor datorate de către contestatoare bugetului de stat pentru perioada supusă controlului, instanţa apreciază contestaţia întemeiată, astfel încât vor fi anulate ca netemeinice şi nelegale atât decizia nr. 54 din 9 octombrie 2012 prin care a fost soluţionată contestaţia administrativ fiscală a ... precum şi deciziile de impunere nr. 37964, nr. 37965 şi nr. 37966, toate emise la 30 iulie 2012 de D.G.F.P. Tulcea - Activitatea de Inspecţie Fiscală Persoane Fizice, decizia de impunere nr. 41911/29 noiembrie 2012 şi Rapoartele de inspecţie fiscală nr. 37963/30 iulie 2012 şi nr. 41910/29 noiembrie 2012.

Urmează a se constata că I.F. ... datorează bugetului de stat, pentru perioada 31 decembrie 2007 - 31 decembrie 2011, cu titlu de impozit pe venit suma totală de 10.961 lei (303 lei pentru anul 2008 şi 10.658 lei pentru anul 2009), precum şi majorări de întârziere în sumă de 3.514,97 lei şi penalităţi de întârziere în sumă totală de 1.644,15 lei, conform expertizei contabile efectuate de expert Coandă Vasile.

Urmează a se stabili onorariu definitiv cuvenit expertului contabil, în sumă de 3000 lei.

Urmează a fi obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 4524 lei, reprezentând taxă timbru, onorariu expertiză şi onorariu avocat, către reclamantă.

Domenii speta

Spete similare