Internarea medicală involuntară

Decizie 106/A/MF din 28.11.2014


(Tribunalul Mehedinţi – d.c. 106/A/MF/28.11.2014)

Prin sesizarea adresata instanţei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Orşova a solicitat luarea faţă de inculpatul P.R. a măsurii de siguranţă a internării medicale într-o unitate sanitară de specialitate până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol, prev. de art. 110 Noul cod penal, persoană faţă de care s-a luat iniţial prin încheierea din 17.01.2014 de catre Judecătoria Orşova măsura de siguranţa a internării provizorii si ulterior s-a dispus în temeiul art.315 alin. 1 lit. b C.pr.penală cu referire la art. 314 alin. 1 lit. 1 din C.pr.penală, rap. la art. 16 alin. 1 lit. d C.pr.penală clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de furt calificat. Sesizarea petentului s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 107 rap. la art. 110 din Noul cod penal.

Prin ordonanţa de clasare nr.21/P/2014 din 24.02.2014 a Parchetului de pe langa Judecătoria Orşova s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea de furt calificat, fapta prevăzuta de dispoziţiile art. 228 alin. 1-229 alin. 1 lit.b, alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 5 cod penal si art. 37 alin. 1 lit. a Cod penal de la 1969, infracţiunea de furt calificat, fapta prevăzuta de de art. 228 alin. 1- 229 alin. 1 lit. d Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal deşi art. 37 lit. a Cod penal din 1969 si infracţiunea de furt, fapta prevăzuta de art. 228 alin. 1 Cod penal cu alicarea art. 37 alin. i lit. a din Codul penal din 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, cu privire la inculpatul P.R.

De asemenea, s-a dispus sesizarea Judecătoriei Orşova pentru a dispune luarea faţă de inculpatul P.R. a măsurii de siguranţa prevăzuta de art. 110 Noul Cod penal, respectiv internarea medicala intr-o unitate sanitara de specialitate pana la însănătoșire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.

Potrivit art. 315 alin. 2 lit. e Cod pr. penală ordonanţa de clasare cuprinde menţiunile prevăzute la art. 286 alin. 2 precum si dispoziţiile privind sesizarea instanţei competente potrivit legii speciale in materia sănătății mintale, în vederea dispunerii internării nevoluntare.

Deşi Noul Cod penal reglementează in titlul IV partea generala art. 110 instituţia internării medicale, iar Noul Cod de procedura penala reglementează in titlul V, capitotul II, secţiunea 2, art. 247 si următoarele doar condiţiile de aplicare si conţinutul măsurii internării medicale provizorii si in titlul V secţiunea 3 art. 569 si urm. Cod pr. penala punerea în executare a măsurii de siguranţă a internării medicale, instanţa constata că, codul de procedura penală nu prevede norme procedurale privind condiţiile de luare aplicare a internării medicale de către instanţă, singurele dispoziţii aplicabile în speţă fiind cele prevăzute de ar. 315 alin. 2 lit.e Cod pr. penal, motiv pentru care sesizarea este calificată ca o cerere de internare nevoluntară.

Prin sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria Orşova la data de 27.03.2014, a admite excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a Judecătoriei Orşova, invocată de instanţă din oficiu şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind petentul Parchetul de pe lângă Judecătoria Orşova, în contradictoriu cu intimatul P.R., în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinţi.

Onorariul avocatului din oficiu C.R., în cuantum de 300 lei urmând a fi achitat din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Pentru se pronunța astfel, Judecătoria Orşova a constatat că, în faza de urmărire penală în cauza nr. 21/P/2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Orşova, s-a luat de către Judecătoria Orşova, prin încheierea din 17.01.2014, măsura internării provizorii a inculpatului P.R. la Spitalul Judeţean de Urgentă Drobeta Turnu Severin - Secţia Psihiatrie Cronici Gura -Văii, unitate în care acesta se afla în la acea dată.

Având în vedere faptul că sesizarea instanţei a fost dispusă în baza ordonanţei de clasare raportat la faptul ca Noul cod de procedura penală în vigoare de la 01.02.2014 nu conţine dispoziţii procedurale privind luarea şi aplicarea măsurii internării medicale, ci doar a internării medicale provizorii, ţinând cont de dispoziţiile art. 315 alin. 2 lit. e C. pr .penală care fac trimitere la sesizare instanţei competente potrivit legii speciale în materia sănătăţii mintale, în vederea dispunerii internării nevoluntare, instanţa a apreciat că, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 53 si următoarele din Legea nr. 487/2002 - legea sănătăţii mintale, litigiul fiind de natură civilă, motiv pentru care nu se impune transpunerea cauzei pe rolul cauzelor penal,  ci soluţionarea acestuia de către instanţa civilă competentă.

Potrivit art. 107 alin..l Cod pr. Civilă, cererea de chemare in judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Conform dispoziţiilor art. 61 alin. 6 rap. la art. 62 din L.487/2002 competenta teritorială de a soluţiona cererea privind internarea nevoluntară este judecătoria în a cărei circumscripţie se află unitatea medicală.

Cu alte cuvinte, legiuitorul a prevăzut că în litigiile în materia internării nevoluntare-competenţa teritorială este exclusivă şi absolută, astfel încât părţile nu o pot înlătura printr- o convenţie contrară.

Conform art. 129 alin.2 pct. 3 C.proc. civilă necompetenta este de ordine publică în cazul încălcării competentei teritoriale exclusive când pricina este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad si părţile nu o pot înlătura.

Excepţia  necompetentei teritoriale  exclusive  este  o excepţie de  procedură, reprezentând mijlocul juridic prin care se invoca nerespectarea normelor de competenta procesul civil, absolută, putând fi invocată de orice persoană în cursul procesului, în orice fază a acestuia şi este o excepţie dilatorie, având ca efect trimiterea cauzei la instanţa competentă.

Faţă de aceste  considerentele expuse mai sus şi având în vedere că intimatul s-a aflat internat în Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin - Secţia psihiatrie cronici Gura Văii, localitate ce se află în circumscripţia Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, conform HG 337/1993, s-a apreciat că  competenta teritorială de soluţionare a cauzei, aparţine  Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

 La data de 08.04.2014, dosarul a fost înregistrat  pe rolul acestei instanțe.

 Prin încheierea de ședință din data de 20.06.2014, la solicitarea reprezentantului Parchetului, s-a dispus emiterea unei adrese către Baroul Mehedinţi în vederea desemnării unui  apărător din oficiu pentru intimat,  fiind desemnat pentru reprezentare obligatorie , avocat  Ţ. C.

La termenul  din 27.06.2014, instanța a dispus , la cererea reprezentantului Ministerului Public, văzând şi dispoziţiile prev de art 61 din Legea 487/2002,  emiterea unei adrese către Secţia Psihiatrie Cronici Gura-Văii, judeţul Mehedinţi pentru a  comunica punctul de vedere  al comisiei de medici cu privire la examinarea numitului P.R., urmare a solicitării Parchetului de pe lângă Judecătoria Orşova, cu privire la cererea de internare nevoluntară.

 Potrivit art. 333 C. proc. civ, a dispus citarea intimatului cu mandat de aducere.

 La dosar - prin serviciul registratură, la data de 04.07.2014, s-a depus din partea Direcţiei de Poliţie Locală procesul verbal pentru executarea mandatului de  aducere a numitului P.R., în care se menţionează că acesta a plecat din spital şi nu s-a mai întors. De asemenea, la data de 02.07.2014, s-a depus din partea Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin – Secţia Psihiatrie Cronici Gura Văii, răspunsul la relaţiile solicitate înaintate prin adresa nr. 15205/02.07.2014.

La solicitarea reprezentantului Ministerului Public care a menționat că potrivit încheierii din 17.01.2014 pronunţată în dosarul nr. 53/274/2014 al Judecătoriei Orşova s-a dispus măsura de siguranţă a internării medicale obligatorii provizorii a inculpatului P.R.la Secţia Psihiatrie Cronici Gura Văii a Spitalului Judeţean Mehedinţi, până la confirmarea de către instanţa de judecată, s-a dispus citarea din nou a intimatului cu mandat de aducere şi emiterea unei adrese către IPJ MEHEDINŢI pentru a proceda la găsirea intimatului P.R. şi reinternarea acestuia în Secţia Psihiatrie Cronici Gura Văii a Spitalului Judeţean Mehedinţi.

 La data de 14.07.2014, s-a depus din partea Serviciului de Investigaţii Criminale  din cadrul Inspectoratului de Politie al Județului Mehedinți, relațiile solicitate, din care rezultă că intimatul  P.R. se află internat la Secția Psihiatrie Cronici Gura Văii a Spitalului Județean Drobeta Turnu Severin . 

 La termenul din 15.07.2014. la solicitarea reprezentantului Ministerului Public, instanţa a dispus emiterea unei adrese către Direcția de Sănătate Publică Mehedinți pentru a se comunica decizia Comisiei de medici specialişti cu privire la internarea nevoluntară a intimatului P.R. la Secţia Psihiatrie Cronici Gura Văii a Spitalului Judeţean Mehedinţi, şi repetarea mandatului de aducere  pentru martorul P.R., cu mențiunea că acesta se află internat la Secția Psihiatrie Cronici Gura Văii a Spitalului Județean Drobeta Turnu Severin .

 La data de 04.08.2014, s-a depus – prin serviciul registratură- de la Direcţia de Sănătate Publică Mehedinţi adresa Spitalului Judeţean de Urgenţă Mehedinţi  nr. 18008/2014, însoţită de nota de răspuns a doctorului N.C.C. din care rezultă că intimatul este internat voluntar.

Instanţa a pus în discuţia părţilor calificarea obiectului acţiunii, având în vedere faptul că din actele dosarului rezultă că nu este vorba de procedura punerii sub interdicţie reglementată de art 935-942 C. pr. civ., ci de o sesizare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Orşova prin care se solicită luarea măsurii de siguranţă a internări medicale, cerere care este de competenţa instanţei penale .

Cu toate că Judecătoria Orşova a calificat cererea ca fiind o cerere de internare nevoluntară reglementată de Legea 487/2002, instanţa a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile speciale prevăzute de art.53, art. 54 şi  art. 61 din această lege şi că, în raport de concluziile formulate de reprezentantului Ministerului Public, de nota de răspuns a medicului psihiatru şi de faptul că intimatul se află în executarea măsurii de siguranţă a internării medicale (dispusă prin încheierea din 17. 01. 2014 – filele 31 şi 32, apreciind că este necesar ca Ministerul Public să precizeze obiectul cererii pentru ca instanţa să se poată pronunţa în limitele investirii, reclamantul fiind cel care stabileşte obiectul şi limitele procesului.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat acordarea unui termen de o săptămână pentru a preciza obiectul acţiunii şi temeiul de drept al cererii, cererea pe care instanţa a admis-o si a acordat termen, în acest sens, la data de 12.08.2014.

La termenul de judecată din 12.08.2014, instanţa a constatat că potrivit art. 62 din Legea nr. 487/2002, această cauză se judecă în Camera de Consiliu şi a transpus cauza în Camera de consiliu.

De asemenea, a  constatat că prin încheierea din data de 15.07.2014 s-a reţinut că obiectul acestei cauze este internarea nevoluntară prevăzută de legea menţionată mai sus.

Ministerul Public reprezentat  şi-a menţinut punctul de vedere, solicitând internarea intimatului conform Legii nr. 487/2002, revenirea cu adresă către Direcţia de Sănătate Publică Mehedinţi, cu acelaşi conţinut, respectiv să comunice decizia Comisiei de medici specialişti cu privire la internarea nevoluntară a intimatului P.R., care se  afla internat  la  Secția Psihiatrie Cronici Gura Văii a Spitalului Județean Drobeta Turnu Severin şi repetarea mandatului  de aducere pentru intimat, arătând că acesta nu se poate deplasa.

Pentru aceste motive, instanța a revenit cu aceeași adresă către Direcţia de Sănătate Publică Mehedinţi, respectiv să comunice comunicaţi decizia Comisiei de medici specialişti cu privire la internarea nevoluntară a intimatului P.R., care se  află internat  la  Secția Psihiatrie Cronici Gura Văii a Spitalului Județean Drobeta Turnu Severin, cu inserarea în conţinutul adresei a art. 61 din Legea nr. 487/2002  şi repetarea mandatului de aducere. 

La termenul din 26.08.2014, constatând lisa relațiilor solicitate, instanța a dispus repetarea adresei în acest sens.

După dezbateri, au fost înaintate  la dosar relațiile solicitate Direcţiei de Sănătate Publică Mehedinți.

Prin sentinţa civilă nr. 452/2014 pronunţată de Judecătoria Drobeta Turnu Severin, a fost respinsă sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Orşova,  reţinându-se  următoarele:

Verificând conţinutul sesizării, instanţa a reţinut că în cauză se solicită de Parchetul de pe lângă Judecătoria Orşova internarea nevoluntară a intimatului , potrivit prevederilor art.44 şi următoarele din Legea  nr.487/2002 .

Potrivit art.44-47 din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări pshicenr.487/2002, procedura de internare nevoluntară se aplică numai după ce toate încercările de internare nevoluntară au fost epuizate, o persoană putând fi internată prin procedura de internare nevoluntară numai dacă un medic psihiatru abilitat hotărăşte că suferă de tulburare psihică şi consideră că din cauza acestei tulburări psihice există pericolul iminent de vătămare pentru sine sau pentru alte persoane.

Internarea nevoluntară se realizează numai în spitale de psihiatrie care au condiţii adecvate pentru îngrijiri de specialitate în condiţii specifice, iar solicitarea internării nevoluntare a unei persoane se realizează de către medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care are în îngrijire această persoană, familia persoanei, reprezentanţii serviciilor abilitate ale administraţiei publice locale, reprezentanţii poliţiei,jandarmeriei, parchetului sau a pompierilor.

În speţă, nu numai că nu există o hotărâre a unei comisii de medici  în acest sens, ba mai mult intimatul s-a internat de bună voie în spital, la solicitarea sa.

Potrivit art.53 din Legea nr. 487/2002 internarea nevoluntară poate fi dispusă numai după epuizarea încercărilor de internarea voluntară.

Este adevărat, că raportul de expertiză medico-legală depus la dosar şi efectuat în ianuarie 2014 de Serviciul de medicină legală Mehedinţi, evidenţiază tulburările de comportament ale intimatului P.R., însă în absenţa unor acte medicale suplimentare şi nu se poate concluziona că  acesta se află în situaţia de a se lua măsura internării nevoluntare, măsură restrictivă de libertate, cu privire la persoana sa.

În raport de art.453 cod procedură civilă, cheltuielile reprezentând onorariu avocat din oficiu în cuantum de 150 lei rămân în sarcina statului, urmând ca suma să fie avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

În termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin a declarat apel, susţinând că hotărârea este nelegală, întrucât au fost încălcate disp. art. 153 c. pr. civ. privind obligaţia de a cita părţile şi este netemeinică, sub aspectul respingerii sesizării Parchetului de pe lângă Judecătoria Orşova.

Cu privire la primul motiv de apel ,s-a arătat  că pentru termenul din 12.09.2014 intimatul a fost citat doar la  Secţia Psihiatrie –Gura Văii , deşi din înscrisurile aflate la dosar rezulta că acesta nu mai este internat în spital, iar pentru termenul din 26.08.2014 au fost depuse două mandate de aducere din cuprinsul cărora reiese că intimatul,  a părăsit spitalul  şi nu a mai revenit, astfel că procedura de citare cu acesta trebuia efectuată la domiciliul său, iar în caz de neîndeplinire, aplicarea disp. art. 167 c. pr. civ., privind citarea prin publicitate.

În argumentarea criticilor referitoare la netemeinicia sentinţei, s-a arătat că deşi prima instanţă  a admis cererea reprezentantului parchetului de a solicita Direcţiei ptr. Sănătate Publică Mehedinţi, examinarea intimatului  de către o comisie de medici specialişti, în conf. cu disp. art. 61 din Legea nr. 487/2002, acordând mai multe termene în acest sens, apreciind în motivarea hotărârii pronunţate că sunt necesare acte medicale suplimentare, nu a continuat demersurile către această instituţie, în sensul comunicării deciziei comisiei de medici care urma să fie confirmată  sau nu potrivit procedurii prev. de art. 62 din lege.

Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, în conf. cu disp. art. 479 alin. 1 c. pr. civ., instanţa apreciază că este nefondat, pentru următoarele considerente:

Cu privire la primul motiv de apel ce vizează  încălcarea de către instanţă a disp. art. 153 c. pr. civ. privind obligaţia de a cita  pârâtul  la domiciliul său pentru termenul din 12.09.2014, nu la  Secţia de Psihiatrie - Gura Văii, , se constată că  nu este întemeiat.

Astfel, potrivit art. 229 c. pr. civ.,  partea care a fost prezentă la un termen de judecată, personal sau printr-un reprezentant legal ori convenţional, chiar neîmputernicit cu dreptul de a cunoaşte termenul, nu va fi citată în tot cursul judecăţii la acea instanţă, prezumându-se cunoaşterea de către aceasta şi a termenelor de judecată  ulterioare.

În speţă, se reţine că pârâtul a fost prezent la termenul de judecată din data de 05.08. 2014, fiind reprezentat ,de altfel, în temeiul art. 62 alin. 3  din Legea nr.487/2002, la toate termenele de judecată de apărătorul desemnat din oficiu, T.C., motiv pentru care nu se impunea citarea acestuia pentru termenele ulterioare.

Nici  criticile apelantului referitoare la netemeinicia hotărârii atacate nu  pot fi reţinute.

Astfel, potrivit disp. art. 54 din Legea nr. 487/2002 privind  sănătatea mintală şi protecţia persoanelor cu tulburări psihice, o persoană poate fi internată prin procedura de internare nevoluntară numai dacă un medic psihiatru abilitat hotărăşte că persoana suferă de o tulburare psihică şi consideră că există pericolul iminent de vătămare pentru sine sau pentru alte persoane, propunerea acestuia de internare nevoluntară întocmită conf. art. 58 din lege, fiind înaintată  pentru a fi analizată comisiei constituită potrivit art. 61 alin .2, din 2 psihiatri şi un medic de altă specialitate, decizia acesteia cu privire  la internarea nevoluntară urmând a fi comunicată judecătoriei în a cărei circumscripţie se află unitatea medicală.

În speţă, se constată că prima instanţă a solicitat din 15.07.2014 Direcţiei de Sănătate Publică Mehedinţi decizia comisiei constituită conf. art. 61 din Legea nr. 487/2002, cu privire  la internarea nevoluntară a intimatului-pârât , comunicându-se cu adresa din 04.08.2014, nota de răspuns a medicului psihiatru N.C. din care rezulta că este internat voluntar.

S-a revenit cu adresă la instituţia medicală respectivă,  la alte două termene, depunându-se nota informativă a medicului psihiatru  respectiv( fila 40), privind părăsirea spitalului de către intimat fără acordul său.

Având în vedere caracterul devolutiv al apelului, instanţa de apel a revenit cu adresă la  Spitalului Judeţean Mehedinţi –Secţia Psihiatrie –Gura Văii, solicitând  precizări cu privire la examinarea intimatului de către o comisie constituită în conf. cu disp. art. 61 din Legea nr. 487/2002, dacă s-a emis o decizie cu privire la internarea nevoluntară a acestuia să fie comunicată, iar în situaţia în care nu  poate  fi examinat, dacă se poate emite decizia în baza constatărilor efectuate de medicul specialist, pe perioada internării voluntare a intimatului.

Din înscrisurile depuse la solicitarea instanţei de către unitatea medicală respectivă, reiese că intimatul a fost internat de două ori voluntar în perioada 18.01.2014-13.08.2014, nefiind necesară internarea nevoluntară a acestuia, conform referatului întocmit la 10.11.02014 de medic primar psihiatru I.L. şi nota de răspuns din 21.11.2014 a medicului psihiatru N.C.

Ca atare, apreciind că nu sunt  îndeplinite cerinţele art. 54 din Legea nr. 487/2002 pentru a se dispune internarea nevoluntară a intimatului , în condiţiile în care medicul psihiatru care l-a îngrijit  nu a făcut o propunere în acest sens, menţionând în nota de răspuns depusă la acest termen că nu se impune această măsură, având în vedere evoluţia favorabilă a pacientului şi răspunsul acestuia la tratament, urmează a respinge apelul şi în conf. cu disp. art. 480 alin. 1 c. pr. civ. ,a păstra hotărârea atacată.

Urmează a dispune ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimat, în sumă de 100 lei, să rămână în sarcina statului, în temeiul art. 49 din OUG nr. 80/2013.