Apel neavenit - art.67 al.4 ncpc

Decizie 368 din 22.09.2014


Prin sentinţa civilă nr. 666/31.01.2014 Judecătoria Bacău a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea Z.V. în contradictoriu cu intimatul Z.V. şi intervenientul accesoriu SPCEJ  „C.A.” .

A anulat încheierea nr. 339/02.09.2013 a SPCEJ „C.A.” privind stabilirea cheltuielilor de executare, în ceea ce priveşte onorariul executorului judecătoresc şi a constatat că pentru executarea silită desfăşurată în dosarul nr. 339/2013 al SPCEJ „C.A.”, contestatoarea datorează onorariu pentru executorul judecătoresc în sumă de  2240 lei.

A respins ca neîntemeiată cererea de intervenţie accesorie în interesul intimatului formulată  de  SPCEJ  „C.A.”.

A luat act  că  nu s-au  solicitat cheltuieli de judecată. 

Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.4973/25.06.2013, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr.13736/180/2011, irevocabilă prin nerecurare la 09.08.2011, a fost admisă acţiunea de partaj succesoral, s-a constatat că de pe urma defuncţilor Z.V. şi Z.V. au rămas ca moştenitori Z.V. şi Z.V. în calitate de descendenţi de gradul I; s-au constatat cotele cuvenite moştenitorilor, valoarea şi componenţa masei succesorale rămasă de pe urma defuncţilor şi s-a dispus ieşirea părţilor din indiviziune, fiind atribuite părţilor loturi: Lotul 1 lui Z.V., compus din: - apartamentul situat in Bacău, in valoare de 82578 lei, - loc de veci in valoare de 790 lei, în valoare de 83368 lei, cu obligaţia de a plăti sultă lotului 2 suma de 41434 lei şi - Lotul 2 lui Z.V., compus din sultă în sumă de 41434 lei. A fost obligat pârâtul la plata către reclamanta a sumei de 864,5 lei reprezentând cheltuieli de judecată (filele 7-9).

În data de 14.08.2013, intimatul Z.V. a solicitat S.P.C.E.J. Z.V. executarea silită a acestui hotărâri judecătoreşti, fiind format dosarul de executare nr.339/2013.

Executorul judecătoresc a solicitat instanţei de judecată încuviinţarea executării silite, Judecătoria Bacău pronunţând încheierea din 21.08.2013, prin care a fost admisă cererea şi a fost încuviinţată executarea silită în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă sus-menţionată, pentru suma de 40569,5 lei reprezentând sultă (filele 47-48).

Prin încheierea nr.339/02.09.2013, executorul judecătoresc a stabilit suma de 5053,44 lei cheltuieli de executare silită, până la acel moment procedural, formată din 24 lei taxe de timbru şi 5029,44 lei onorariul executorului judecătoresc (fila 5).

Prin somaţia nr.339/02.09.2013, executorul judecătoresc a somat contestatoarea ca, în termen de o zi de la comunicare, să achite suma de 45.622,94 lei, reprezentând 40.569,50 lei debit compensat, la care se adaugă suma de 5053,44 lei, cu titlu de cheltuieli de executare.

Somaţia a fost comunicată contestatoarei la data de 04.09.201 iar în data de 05.09.2013, aceasta a consemnat la dispoziţia executorului suma de 40.570 lei. Din această sumă, executorul a distribuit 38.780,56 lei către intimatul Z.V. şi suma de 1789,44 lei în contul cheltuielilor de executare. În data de 19.09.2013, contestatoarea a mai achitat suma de 1000 lei, care potrivit precizărilor executorului judecătoresc a fost distribuită către intimat.

În drept, potrivit prevederilor art.711 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Conform art.669 alin.2 cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunţat la executare, situaţie în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel; de asemenea, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar; cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligaţia de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ţinut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum şi onorariul executorului judecătoresc şi, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporţional cu activitatea depusă de aceştia iar potrivit alin.4, sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii; aceste sume pot fi cenzurate de instanţa de executare, pe calea contestaţiei la executare formulate de partea interesată şi ţinând seama de probele administrate de aceasta.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor Anexei 1 pct.3 din Ordinul M.J. nr.2550/C/2006, privind aprobarea onorariilor minimale şi maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, pentru creanţele în valoare de până la 50.000 lei, onorariul minim este de 75 lei plus un  procent de 2% din suma care depăşeşte 1.000 lei din valoarea creanţei ce face obiectul executării  silite  iar onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanţei ce face obiectul executării silite.

Aplicând prevederile legale evocate în speţă, instanţa reţine că onorariul executorului judecătoresc de 5029,44 lei a fost stabilit cu încălcarea dispoziţiilor art. 3 din Ordinul M.J. nr.2550/C/2006. Astfel, având în vedere valoarea debitului de executat, respectiv 41434 lei, executorul putea stabili un onorariu maxim de 4143,4 lei pentru întreaga procedură de executare silită.

De asemenea, instanţa reţine şi faptul că reclamanta-contestatoare a procedat la achitarea debitului urmărit în termen de o zi de la primirea somaţiei, rămânând de recuperat doar cheltuielile de executare, astfel că volumul de activitate desfăşurat de acesta nu a fost unul foarte complex.

Precizările executorului privind înţelegerea intervenită între acesta şi fiica contestatoarei cu privire la reducerea onorariului cu suma de 2000 lei, faţă de achitarea imediată a debitului, nu au nicio relevanţă, în condiţiile în care onorariul nu a fost în mod legal stabilit.

Având în vedere aceste considerente de fapt şi de drept, instanţa va anula încheierea nr.339/02.09.2013 a S.P.C.E.J. Z.V., în ceea ce priveşte onorariul executorului judecătoresc şi ţinând cont de circumstanţele concrete ale speţei şi de prevederile art.669 alin.2 Cod procedură civilă, va constata că pentru procedura de executare silită desfăşurată în acest dosar, contestatoarea datorează un onorariu pentru executor de 2240 lei.

În consecinţă, instanţa va respinge cererea de intervenţie accesorie în interesul intimatului formulată de intervenientul S.P.C.E.J. Z.V..

Împotriva sentinţei a declarat apel intervenientul accesoriu SPCEJ  „C.A.”  pentru următoarele considerente:

- potrivit art.  669 alin. 1 Cod procedură civilă cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, sumele care urmează a fi plătite se stabilesc de executorul judecătoresc prin proces verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată iar la întocmirea încheierii de onorariu nu se au în vedere complexitatea actelor de executare, efortul intelectual, încheierea în cauză fiind întocmită cu respectarea dispoziţiilor privind minimalele şi maximalele stabilite în funcţie de cuantumul creanţei.

- instanţa poate diminua onorariul executorului judecătoresc în situaţia în care acesta nu respectă onorariile maximale stabilite potrivit art. 37  din Legea nr. 188/2000.

- actele de executare nu s-au limitat la o simplă somaţie, debitoarea depunând iniţial recipisa în copie iar după demersurile pe care le-a efectuat a  depus originalul în baza căruia creditorul îşi poate ridica sulta.

- suma de recuperat era de 40569, 50 lei  iar debitoarea a manifestat rea credinţă. 

Prin încheierea din 10.06.2014, Tribunalul Bacău - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă funcţională şi a trimis cauza spre competentă soluţionare la Secţia I civilă a Tribunalului Bacău.

 Apelul  a fost înregistrat  pe rolul Secţiei I civilă a Tribunalului Bacău la data de 07.08.2014.

La termenul din 22.09.2014 intimata - contestatoare Z.V. a invocat aplicarea art. 67 alin. 4  Cod procedură civilă, solicitând respingerea apelului ca fiind inadmisibil.

Analizând actele şi lucrările dosarului reţine  următoarele:

Potrivit art. 67 alin. 4 Cod procedură civilă, calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunţat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond.

Aşadar, sancţiunea care intervine conform dispoziţiilor art. 67 alin. 4  Cod procedură civilă, avându-se în vedere că intervenientul accesoriu are o poziţie subordonată părţii în favoarea căreia intervine,  nu este inadmisibilitatea  ci  calificarea respectivului  act ca fiind neavenit.

În prezenta  cauză sunt incidente dispoziţiile art. 67 alin. 4  Cod procedură civilă întrucât apelul a fost formulat de intervenientul accesoriu SPCEJ  „C.A.” în condiţiile în care partea pentru care a intervenit la judecata în primă instanţă, respectiv intimatul Z.V., nu a exercitat calea de atac a apelului.

În consecinţă, văzând şi prevederile art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge apelul ca neavenit.

În temeiul art. 453 Cod  procedură civilă va obliga apelanta la plata cheltuielilor de judecată către intimata-contestatoare Z.V., reprezentând onorariu avocat.