8.Drept procesual. Contencios administrativ. Obligația instanței de a motiva hotărârea nu este o problemă de volum, ci una de esență, de conținut.

-Codul de procedură civilă, art. 425 alin. 1 lit. b, art. 488 alin. 1 pct. 6

-Art. 6 CEDO

Obligaţia instanţei de motivare a hotărârii are în vedere stabilirea, în considerentele acesteia, a situaţiei de fapt expuse în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor, expunerea punctului de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, precum şi raţionamentul logico-juridic pe care se întemeiază soluţia pronunţată, neîndeplinirea acestor condiţii atrăgând casarea hotărârii.

Motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esenţă, de conţinut, aceasta trebuind să fie clară, concisă şi concretă, în concordanţă cu probele şi actele de la dosar, constituind o garanție pentru părţi în faţa eventualului arbitrariu, precum şi singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, înscriindu-se în noţiunea de proces echitabil.

Faptul că aprecierile instanţei de fond sunt contradictorii susţinerilor reclamantului, nu atrage incidenţa, motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin.1 pct. 6 Cod proc. civ.

Deliberând asupra recursului de faţă, constată că prin Sentinţa nr. 153/22.02.2016, pronunţată de Tribunal Mureş, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2814/102/2015, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, invocată de către acesta, ca neîntemeiată. Prin aceeaşi sentinţă, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul P. I., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Direcţia Protecţia Persoanelor cu dizabilităţi - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi Consiliul Judeţean Mureş, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, Serviciul Evidenţă, Plată şi Prestaţii Sociale, ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs  reclamantul P.,  solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate, anularea Deciziei nr. 12265/ 03.09.2015 emisă de pârâta intimată de rd.l - MMFPSPV- DPPD - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi admiterea contestaţiei nr. 17979/24.06.2015 formulată de el împotriva Certificatului de încadrare în grad de handicap nr.4421/29.04.2015 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Mureş, obligarea pârâtei intimată de rd.l - MMFPSPV-DPPD- să emită o Decizie de încadrare a lui în grad de handicap accentuat, obligarea pârâtei intimată de rd.2-CJ Mureş – DGASPC - Serviciul Evidenţă, Plată şi Prestaţii Sociale la plata sumei de 51.401,50 lei reprezentând diferenţa drepturilor şi prestaţiilor sociale cuvenite potrivit gradului şi tipului de handicap accentuat, cu titlul de despăgubiri, de la data la care a fost încadrat î mod eronat în alt grad şi tip de handicap decât cel accentuat şi până la data emiterii Deciziei de către pârâta de rd.1 de încadrare a lui în grad de handicap accentuat, actualizată cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective.

Prin cererea de recurs, recurentul a evidenţiat că motivele de nelegalitate ale sentinţei se circumscriu dispoziţiilor art. 488 teza 1pct. 6 şi pct 8 C. proc. civ.

Reclamantul recurent a arătat că, Ordinului comun al MMFES şi MSP nr.762/1992/31 august 2007-ANEXA 1, Cap.4: Funcţiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar şi respirator; pct. A - Funcţiile sistemului cardiovascular; secţiunea I: Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor inimi, prevede faptul că pentru a fi încadrat în grad de handicap accentuat - I.C.C. -NYHA III sunt stabilite anumite criterii medico-psihosociale, şi anume:

- Persoana trebuie să prezintă simptome limitatoare de prestare a activităţii zilnice de întreţinere;

- Persoana trebuie să prezintă semne de ICC (Insuficienţă cardiacă congestivă) corectabile sub tratament;

- Cardiostimulare eficientă cu tulburări funcţionale la eforturi mici chiar şi în repaus;

- Aritmii ES ce nu pot fi controlate prin tratament şi induc tulburări hemodinamice manifeste accentuate în efort."

A subliniat recurentul că afecţiunea sa medicală cardiovasculară generatoare de handicap, respectiv, deficienţa funcţională cauzată de boală este una congenitală (debut precoce până la vârsta de 26 de ani) care s-a acutizat după vârsta de 18 ani, astfel că în anul 2000  a suferit o intervenţie chirurgicale de înlocuire a valvei aortice cu o proteză orbis nr.23 (fir continu), situaţie care evidenţiază cu claritate un stadiu al insuficienţei cardiace de nivel accentuat ceea ce corespunde unui handicap accentuat conform evaluării gradului de handicap ce afectează funcţiile inimii stabilit prin Ordinul comun al MMFES şi MSP nr.762/1992/31 august 2007.

Reclamantul recurent a susţinut că, în pofida faptului că afecţiunea medicală cardiovasculară generatoare de handicap, afectează viaţa personală şi integrarea socială a sa, dovedită cu actele medico-psihosociale aflate la dosarul cauzei, instanţa în mod greşit a apreciat că concluziile Anchetei Socială nr.2771 AS/11.09.2014 reţinând că reclamantul îşi păstrează autonomia personală, cu excepţia a două activităţi instrumentale, în efectuarea cărora are nevoie de ajutor, fără a se raporta la criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap, aprobate prin Ordinul comun al MMFES şi MSP nr.762/1992/31 august 2007. Dar având în vedere că Ancheta Socială nr.2771 AS/11.09.2014 înregistrează excepţia a două activităţi instrumentale în efectuarea cărora reclamantul recurent are nevoie de ajutor, iar la efectuarea unei activităţi instrumentale este incapabil, rezultă clar faptul că autonomia personală a lui nu mai este păstrată, ci semnifică o „independenţă asistată".

A mai menţionat recurentul că şi Scala Lawton IADL, depusă de pârâţii intimaţi la dosarul cauzei, dintr-un total de 8 activităţi instrumentale înregistrează 5(cinci) excepţii, dintre care la efectuarea a trei activităţi instrumentale reclamantul recurent are nevoie de ajutor, iar la efectuarea a două activităţi instrumentale este incapabil, iar scorul IADL pe scala Lawton fiind de 9 puncte (dintr-un total maxim de 16 puncte) semnifică o „independenţă asistată".

In opinia reclamantului recurent rezultă că evaluarea socială stabileşte faptul că autonomia sa personală nu mai este păstrată, ci semnifică o „independenţă asistată", adică este o persoană care prezintă simptome limitatoare de prestare a activităţii zilnice de întreţinere, aşa după cum este prevăzut în Ordinul comun al MMFES şi MSP nr.762/1992/31.08.2007-Anexa 1 Cap.4 pct. A secţiunea I, pentru a fi încadrat în grad de handicap accentuat -I.C. C. -NYHA III.

A arătat recurentul că în Cap.4: Funcţiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar şi respirator; pct. A - Funcţiile sistemului cardiovascular; secţiunea I: Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor inimi, din Ordinul comun al MMFES şi MSP nr.762/1992/31.08.2007, în raport de anumiţi parametrii funcţionali sunt evaluate deficienţele funcţionale cauzate de boală stabilindu-se intensitatea (gradul) insuficientei cardiace şi respectiv încadrarea unei persoane într-un anumit grad de handicap (uşor; mediu; accentuat şi grav).

Reclamantul recurent a susţinut că, contrar prevederilor Ordinul comun al MMFES şi MSP nr.762/1992/31 august 2007, instanţa în mod greşit a reţinut că parametrul funcţional specific pentru afecţiunile cardiovasculare care este luat în calcul în evaluarea pentru încadrarea în grad de handicap este gradul insuficienţei cardiace.

Conform tratatelor de medicină cardiovasculare insuficienţa cardiacă congestivă (ICC) apare atunci când inima nu mai poate pompa sânge în mod eficient, astfel încât sângele rămâne în organism în special în ficat, plămâni, mâini şi picioare. ICC este o afecţiune medicala complexă gravă, progresivă, care este de obicei cronică, şi care poate pune viaţa în pericol.

Reclamantul recurent a arătat în concluzie, gradul insuficienţei cardiace nu este un parametru funcţional efectiv care să fie luat în calcul în evaluarea pentru încadrarea în grad de handicap, ci este stabilit şi evaluat în baza unor investigaţii riguroase specifice (ecocardiografie, cateterism etc).

 A susţinut recurentul că instanţa de fond în mod greşit a constatat că insuficienţa cardiacă a reclamantului nu este încadrată la Nyha III, fără a se raporta la criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap, aprobate prin Ordinul comun al MMFES şi MSP nr.762/1992/31 august 2007 şi fără să fie în concordanţă cu probele depuse la dosarul cauzei.

Reclamantul recurent a arătat că evaluarea în vederea încadrării într-un grad de handicap pentru cazul afecţiunilor cardiace (valvulopatii de etiologie diversă, complicate sau decompensate neoperate sau operate (protezate), cu debut precoce , ia în considerare gradul de insuficienţă cardiacă. Parametrul funcţional specific pentru cazul afecţiunilor cardiace cu debut precoce care constituie un reper obiectiv în stabilirea gradului insuficienţei cardiace este Fracţia de ejecţie (FE.J) care indică gradul de funcţionalitate al ventriculului stâng.

Reclamantul recurent a subliniat faptul că buletinele de investigaţii ecografice din anii 2014 şi 2015 (filele 25/124; şi 28/107 din dosarul cauzei) menţionează că FEJ (fracţia de ejecţie)=55 %, cord cu VS (ventricul stâng) uşor hipertrofie, aritmie ESV izolată situaţie care evidenţiază un stadiu al insuficienţei cardiace de nivel: accentuat, iar încadrarea în grad de handicap conform Ordinului comun al MMFES şi MSP nr.762/1992/31 august 2007-Anexa 1 Cap.4 pct. A secţiunea I este în handicap accentuat -I.C.C.-NYHA III.

In opinia reclamantului recurent, analizând cu atenţie buletinele de investigaţii ecografice din perioada 2009-2015, se poate observa faptul că starea sa de sănătate s-a agravat, adică evoluţia parametrului FEJ (fracţia de ejecţie) a înregistrat o înrăutăţire (o scădere) de la 60% în anii 2009-2013 la 55% în anii 2014-2015, situaţie care dovedeşte cu claritate un stadiu al insuficienţei cardiace de nivel ACCENTUAT, şi anume:

- Buletinele de investigaţii ecografice din anii 2009 şi 2010 (filele 186 şi 187) menţionează că FEJ (fracţia de ejecţie)=60 %, cord cu cavităţi de dimensiuni în limite normale, VS (ventricul stâng) cu funcţie sistolică şi diastolică în limite normale, situaţie în care Comisia de evaluare a stabilit că reprezintă o deficienţă funcţională Accentuată, iar în baza acestora au fost emise Certificatele de încadrare în grad de handicap accentuat nr. 9150/24.09.2009 respectiv nr. 9619/30.09.2010 (filele 193 şi 195).

- Buletinele de investigaţii ecografice din anii 2011-2013 (filele de la nr. 188 la nr. 190) menţionează că FEJ (fracţia de ejecţie) este nemodificată adică 60%, cord cu cavităţi de dimensiuni normale, VS (ventricul stâng) cu funcţie sistolică şi diastolică bune, situaţie în care Comisia de evaluare a stabilit, într-un mod abuziv, faptul că reprezintă o deficienţă funcţională Medie.

- Buletinele de investigaţii ecografice din anii 2014 şi 2015 (filele nr.25/ nr.124; nr.28/nr.l07 din dosarul cauzei) menţionează că FEJ (fracţia de ejecţie)=55 %, cord cu VS (ventricul stâng) uşor hipertrofie, aritmie ESV izolată, situaţie în care Comisia de evaluare a stabilit, într-un mod imoral şi nelegal, faptul că reprezintă o deficienţă funcţională uşoară.

Referitor la Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 9619/30.09.2010 eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Mureş, prin care reclamantul recurent a fost încadrat în grad de handicap accentuat (fila 195 dosar fond), adresa nr.7536/21.03.2014 emis de B.E.C.P.A.H. Mureş (fila 128 dosar fond) la punctul 1 menţionează faptul că pe baza documentelor medicale şi sociale aflate în dosarul de evaluare complexă, pârâţii intimaţi susţin fără reţinere că diagnosticul de " Insuficienţă aortică operată, Proteză valvulară în poziţie AO, Insuficienţă Cardiacă Congestivă NYHA III", se încadrează în gradul de handicap accentuat - I.C.C -NYHA III conform Ordinului comun al MMFES şi MSP nr.762/1992/31 august 2007-Anexa 1 Cap.4 pct. A secţiunea I.

Reclamantul recurent a susţinut că, chiar dacă nu existau criterii obiective de natură legală, respectiv criteriile, medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap accentuat în cazul afecţiunilor cardiace, nu a suferit modificări de la data aprobării acestora prin Ordinul comun al MMFES şi MSP nr.762/1992/31 august 2007, dar nici documentele medico-psihosociale, solicitate şi depuse la dosarul de evaluare complexă, nu au arătat faptul că starea sa de sănătate s-a îmbunătăţit faţă de anii precedenţi, ci chiar din contră s-a înregistrat o înrăutăţire a acesteia, totuşi pârâţii, într-un mod abuziv, m-au încadrat în grad de handicap mediu, respectiv uşor.

Rezultă, în opinia recurentului, că evaluarea medicală evidenţiază un stadiu al insuficienţei cardiace de nivel accentuat, iar încadrarea în grad de handicap conform Ordinului comun al MMFES şi MSP nr.762/1992/31 august 2007-Anexa 1 Cap.4 pct. A secţiunea I este în handicap accentuat -ICC.-NYHA III.

În ce priveşte motivul de casare prevăzut de art.488 teza (1) pct.8 , recurentul a menţionat că acest motiv de casare a fost prezentat şi în susţinerile anterioare, şi se referă în principal la încălcarea normelor de drept material dar şi la faptul că instanţa nu s-a pronunţat asupra unor mijloace de probă hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.

 Reclamantul recurent a considerat că aprecierea primei instanţe cu privire la faptul că evaluarea situaţiei economice relevă faptul că reclamantul îşi păstrează autonomia, beneficiază de condiţii corespunzătoare de trai, fără risc ambiental, este una discriminatorie deoarece au fost încălcate prevederile H.G. nr. 268/2007 pentru aprobarea Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, dar şi a Convenţiei internaţionale a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi care stabilesc clar faptul că evaluarea persoanelor adulte cu handicap se face nediscriminatoriu indiferent de veniturile realizate de persoana evaluată.

 In opinia reclamantului recurent instanţa de fond a omis să facă referire în motivarea sentinţei asupra unui criteriu esenţial prevăzut în Cap.4: Funcţiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar şi respirator; pct. A - Funcţiile sistemului cardiovascular ; secţiunea I: Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor inimi din Anexa 1 la Ordinul comun al MMFES şi MSP nr.762/1992/31 august 2007, care prevede faptul că pentru a fi încadrat în grad de handicap accentuat - I.C.C. -NYHA III persoana trebuie sa prezinte semne de ICC (Insuficienţă cardiacă congestivă) corectabile sub tratament.

Reclamantul recurent a arătat că, principalele metode de tratament pentru corecţia ICC (Insuficienţă cardiacă congestivă) sunt:  repausul - evitarea eforturilor fizice mari; dietă - regim alimentar hiposodat, hipolipidic; Medicaţia inotrop pozitivă; Medicaţia diuretică; Medicaţia vasodilatatoare.

A reliefat recurentul că toate documentele medicale depuse la dosarul cauzei de către reclamantul recurent - biletul de ieşire din spital (fila 22-23); scrisorile medicale (fila 24 şi 27)-, demonstrează cu claritate tratamentul permanent (toată viaţa) pe care îl urmez pentru corecţia ICC, şi anume: repaus - evitarea eforturilor fizice mari;dietă - regim alimentar hiposodat, hipolipidic;  tratamente medicale complexe: tratament medicamentos Vasodilatatoare-permanent: dipiridamol 3x2 tb/zi;tratament Anticoagulant - permanent: sintrom 4mg Vi tb/zi alternativ cu 1 tb/zi cu ajustarea dozei pentru un INR ţintă între 2,5 şi 3,5;tratament medicamentos - permanent: aspacardin 2 tb/zi.

In opinia reclamantului recurent instanţa a omis să facă referire în motivarea sentinţei asupra documentelor medicale depuse la dosarul cauzei de reclamantul recurent (buletinele de investigaţii ecografice din perioada 2009-2015), care dovedesc cu claritate faptul că starea de sănătate prezentă a reclamantului recurent s-a agravat, având ca reper obiectiv în stabilirea gradului insuficienţei cardiace un parametru funcţional şi anume Fracţia de Ejecţie (FEJ) care a înregistrat o înrăutăţire (o scădere) de la 60% în anii 2009-2013 la 55% în anii 2014-2015, situaţie care evidenţiază cu claritate un stadiu al insuficienţei cardiace de nivel accentuat.

La data de 30 mai 2016, pârâtul intimat Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate ca fiind legală şi temeinică.

In considerentele întâmpinării, pârâtul intimat a învederat faptul că, încadrarea în grad de handicap s-a dispus pe baza actelor medicale prezentate de solicitant, conform criteriilor din Ordinul Ministrului muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi al Ministrului Sănătăţii Publice nr. 762/1.992/2007, pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap - cap. 4: Funcţiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar şi respirator, secţiunea 1: a. Funcţiile sistemului cardiovascular. Parametrul funcţional specific pentru afecţiunile cardiovasculare care este luat în considerare în evaluarea pentru încadrarea în gard de handicap este gradul insuficienţei cardiace.

Pârâtul intimat Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a arătat că, nu este suficient doar debutul precoce al afecţiunii pentru a se considera că există un handicap, ci trebuie să fie evidenţiată prin investigaţii specifice (se evaluează funcţionalitatea şi nu boala ca atare respectiv, trebuie să fie diagnosticată o insuficienţă cardiacă de către medicul specialist cardiolog, se evaluează stadiul insuficienţei cardiace pentru a putea stabili gradul deficienţei funcţionale şi a gradului de handicap corespunzător).

Faţă de evaluarea anterioară, din dosarul de contestaţie care a stat la baza emiterii deciziei nr. 2631/04.02.2015, domnul P. l. a depus un document eliberat în anul 2000 (bilet de ieşire din spitalul de Boli Cradiovasculare Târgu Mureş) în care se menţionează faptul că este diagnosticat cu o afecţiune cardiacă congenitală de la vârsta de 12 ani (valvă aortică bucuspidă).

Pârâtul intimat a susţinut că, potrivit referatului medical din 15.04.2015 aflat în dosar nu rezultă prezenţa unei insuficienţe cardiace. Buletinul ecocardiografic din 15.04.2015 menţionează la concluzii: proteză metalică în poziţie aortică normofuncţională, cord cu VS uşor hipertrofie, eficient, FEJ (fracţia de ejecţie)= 55 % care reprezintă o deficienţă funcţională uşoară.

Pârâtul intimat Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a subliniat faptul că, evaluarea socială stabileşte faptul că autonomia personală este păstrată.

In opinia pârâtului intimat, certificatul nr. 9481/30.09.2014 nu mai produce efecte ca urmare a reevaluării şi eliberării unui alt certificat respectiv, a unei decizii.

In drept,  pârâtul intimat şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205, 490 alin (2) din Noul Cod de procedura civilă, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap.

La data de 8 iunie 2016, pârâtul intimat Consiliul Judeţean Mureş, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Mureş a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului, formulat de recurent ca fiind neîntemeiat şi nefundat.

Pârâtul intimat a arătat, în esenţă, că Comisia prin preşedinte dr. B. M., a informat că „pe parcursul anului 2016, nu au apărut elemente noi medico-sociale care să impună o nouă evaluare", Serviciul de Evaluare Complexă Mureş şi-a exprimat opinia în legătură cu evaluarea medicală prin adresa nr. 33168/14.12.2015 (aflată la dosarul cauzei) iar Comisia de Evaluare „îşi menţine încadrarea în grad de handicap „uşor" în baza criteriilor medico-psihosociale aprobate prin Ordinul ministrului nr. 762/1.992/20007 cu modificările şi completările ulterioare".

Examinând legalitatea hotărârii atacate, prin prisma motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin.1 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., instanţa a reţinut următoarele:

Susţinerile recurentului privind nemotivarea corespunzătoare a sentinţei atacate nu  erau fondate.

Astfel, potrivit art. 425 alin. (1) lit. b C.proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, arătându-se  atât motivele pentru care s-au admis, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Din economia textului precitat, reiese că obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expuse în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor, punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant şi raţionamentul logico-juridic pe care se întemeiază soluţia pronunţată, neîndeplinirea acestor condiţii atrăgând casarea hotărârii. Motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esenţă, de conţinut, aceasta trebuind să fie clară, concisă şi concretă, în concordanţă cu probele şi actele de la dosar. De asemenea, motivarea hotărârii constituie o garanţie pentru părţi în faţa eventualului arbitrariu, judecătoresc, precum şi singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noţiunii de proces echitabil în condiţiile prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În speţă, instanţa de fond s-a conformat acestor rigori ale legii, apreciind în ce măsură reclamantul îndeplineşte condiţiile pentru a fi încadrat în grad de handicap, ţinând seama de concluziile anchetei sociale dar şi evaluarea medicală a reclamantului, a gradului insuficienţei cardiace şi a criteriilor prevăzute de Ordinul nr. 762/2007, motiv pentru care critica recurentului sub acest aspect nu poate fi reţinută.

De asemenea, Curtea a constatat că hotărârea criticată nu cuprinde motive contradictorii, iar faptul că aprecierile instanţei de fond sunt contradictorii susţinerilor reclamantului (spre ex., analizând  concluziile anchetei sociale, instanţa de fond apreciază că reclamantul are autonomia personală păstrată, contrar susţinerilor reclamantului care consideră că are o independenţă asistată), nu atrage incidenţa, în cauza a motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin.1 pct. 6 C. proc. civ.

Asupra motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin.1 pct. 8 C. proc. civ.- hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicare greşită a normelor de drept material -  Curtea a reţinut că recurentul a invocat, în esenţă, că evaluarea criteriilor medico-psihosociale prevăzute de Ordinul Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi a Ministrului Sănătăţii Publice nr. 762/2007  justifică încadrarea sa în grad de handicap accentuat.

Conform prevederilor art. 46 alin (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006  aprobate prin HG nr. 268/2007 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap:evaluarea persoanelor adulte cu handicap este un proces complex şi continuu prin care sunt estimate şi recunoscute particularităţile de dezvoltare, integrare şi incluziune socială a acestora. Procesul presupune colectarea de informaţii cât mai complete şi interpretarea acestora în scopul orientării asupra deciziei şi intervenţiei.

Totodată art. 48 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 enunţă că domeniile obligatorii în care se desfăşoară evaluarea sunt:

a) evaluarea socială, asigurată de asistenţi sociali;

b) evaluarea medicală, asigurată de medici de specialitate;

c) evaluarea psihologică, asigurată de psihologi;

d) evaluarea vocaţională sau a abilităţilor profesionale, asigurată de psihopedagogi, instructori de educaţie ori pedagogi de recuperare;

e) evaluarea nivelului de educaţie, asigurată de psihopedagogi, instructori de educaţie sau pedagogi de recuperare;

f) evaluarea abilităţilor şi a nivelului de integrare socială, asigurată de psihologi, psihopedagogi, pedagogi de recuperare sau asistenţi sociali.

Analizând coroborat înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi a dispoziţiilor normative incidente, Curtea a reţinut că recurentul-reclamant P. I. este o persoană asimptomatică în condiţii de repaus, efectuează activităţi zilnice uzual, dar nu poate face eforturi fizice prelungite. De asemenea, se observă că acesta recurentul-reclamant prezintă tulburări de ritm şi de conducere repetitive care necesită tratament susţinut continuu la care toleranţa de efort este limitată de apariţia tulburărilor funcţionale la eforturi de intensitate mare şi medie. Evaluarea criteriilor medico psihosociale menţionate determină, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi a Ministrului Sănătăţii Publice nr. 762/2007, încadrarea reclamantului în grad de handicap mediu.

Astfel, potrivit Raportului de anchetă socială nr. 2771AS/11.09.2014 efectuat de Serviciul Protecţie Specială - Serviciul Public de Asistenţă Socială din cadrul Municipiului Tg. Mureş (fila 126 dosar fond) recurentul este apt a efectua fără ajutor activităţi de bază de zi cu zi(igienă corporală, îmbrăcare/dezbrăcare, hrănire, mobilizare deplasare în interiorul şi exteriorul locuinţei), desfăşoară singur unele activităţi instrumentale, însă necesită ajutor la prepararea hranei, este incapabil de efectuarea activităţilor gospodăreşti precum curăţenie cameră, spălat haine, vase, etc. , depinde de alţii în ceea ce priveşte efectuarea de  cumpărături.

Aceste ultime aspecte reţinute infirmă concluzia că recurentul ar fi o persoană asimptomatică în timpul activităţii uzuale sau/şi profesionale, astfel că nu poate fi fundamentată raportat la prevederile Ordinului nr. 762/2007, încadrarea recurentului în grad de handicap uşor, impunându-se anularea Deciziei nr. 12265/03.09.2015 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, precum şi a Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 4421/29.04.2015, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Mureş.

De asemenea, se are în vedere referatul medical din 15.04.2015(fila 24 dosar fond), potrivit căruia nu rezultă prezenţa în cazul reclamantului a unei insuficienţe cardiace.

În acelaşi timp, în concluziile buletinului ecocardiografic din 15.04.2015(fila 25 dosar fond) se menţionează proteză metalică în poziţie aortică normofuncţională, cord cu VS uşor hipertrofic, eficient, FEJ(fracţia de ejecţie)=550/0 ce reprezintă o deficienţă funcţională uşoară.

Totodată, se are în vedere că afecţiunea de care suferă recurentul necesită tratament anticoagulant cronic.

Curtea a apreciat ca neîntemeiate criticile recurentului potrivit cărora acesta suferă de un handicap accentuat. Sub acest aspect, instanţa de control judiciar a constatat că recurentul nu suferă de tulburări funcţionale la eforturi mici, chiar şi în repaus, condiţie prevăzută în cazul handicapului accentuat de Ordinul Ministrului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi a Ministrului Sănătăţii Publice nr. 762/2007 întrucât conform Raportului de anchetă socială nr. 2771AS/11.09.2014,  recurentul este apt a efectua fără ajutor activităţi de bază de zi cu zi (igienă corporală, îmbrăcare/dezbrăcare, hrănire, mobilizare deplasare în interiorul şi exteriorul locuinţei).

În concordanţă cu afirmaţiile recurentului, sa reţinut că potrivit Scalei Lawton IADL (fila 104 dosar fond) în ceea ce priveşte activităţile instrumentale, recurentul a obţinut la data de 22.04.2015, un scor total de 9 puncte din 16. Însă recurentul omite să menţioneze că potrivit indexului activităţilor cotidiene Barthel (fila 103 dosar fond) privind autonomia şi statusul funcţional al persoanei, a obţinut în aceeaşi dată un scor total de 19 din maximul de 20(valorile mici ale scorului indicând o mai mare incapacitate), precum şi că evaluarea autonomiei şi statusului funcţional al persoanei dar şi a activităţilor instrumentale au fost avute în vedere în raportul de anchetă social depus la dosarul cauzei(fila 126 şi urm. dosar fond).

Faptul că fracţia de ejecţie a înregistrat o scădere de la 600/0 în anii 2009-2013 la 550/0 în anii 2014-2015 nu este de natură a determina prin sine însăşi încadrarea recurentului în grad de handicap accentuat, atât timp cât, în opinia medicilor cardiologi, fracţia de ejecţie de 550/0 are semnificaţia unei deficienţe uşoare.

Deşi biletul de externare la care face referire recurentul (filele 22-23 dosar fond)  menţionează ca diagnostic Insuficienţă aortică, valvă aortică bicuspidă  NYHA III, Curtea a observat că acest înscris medical a fost întocmit la data de 03.04.2000, astfel că acesta nu poate fi avut în vedere la evaluarea recurentului din anul 2015.

Înscrisurile medicale emise în proximitatea temporală a evaluării contestate (scrisoare medicală 15.04.2015 – fila 24, buletin ecocardiografic  15.04.2015- fila 25 dosar fond) nu mai prevăd în privinţa recurentului deficienţa IC- Nyha III.

Toate aspectele anterior expuse,  converg spre concluzia că se justifică încadrarea reclamantului în grad de handicap mediu, iar nu uşor sau accentuat.

Raportat la cele ce preced, Curtea, în temeiul prevederilor art. 496 alin. 1 şi 2 C. proc. civ., a admis recursul declarat de P. I. împotriva Sentinţei nr. 153/22.02.2016, pronunţate de Tribunal Mureş, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2814/102/2015.

A casat în parte sentinţa atacată, în sensul că:

A admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. I., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Direcţia Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi Consiliul Judeţean Mureş, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, Serviciul Evidenţă Plată şi Prestaţii Sociale.

A anulat Decizia nr. 12265/03.09.2015 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, precum şi Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 4421/29.04.2015, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Mureş.

În temeiul art. 7 al. 5 din Ordinul nr. 1261/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, a obligat Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap să emită o Decizie de încadrare a reclamantului în grad de handicap mediu.

În consecinţă, a obligat pârâta CJ Mureş – DGASPC – Serviciul Evidenţă, Plată şi Prestaţii Sociale la plata diferenţei drepturilor şi prestaţiilor sociale cuvenite potrivit gradului şi tipului de handicap mediu, de la data emiterii Certificatului de încadrare în grad de handicap uşor nr. 4421/29.04.2015 şi până la data emiterii Deciziei de încadrare în grad de handicap mediu, actualizate cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective.

A menţinut dispoziţia de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesual pasive.

Domenii speta

Spete similare