Ajutor public judiciar. reducere taxa de timbru

Deliberand asupra cererii de ajutor public judiciar de fata, retine urmatoarele:

Prin cererea depusa la termenul de judecata din data de 16.12.2014 în acdrul dosarului nr. 30883/212/2012, reclamantele au solicitat acordarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii/reducerii si esalonarii taxei judiciare de timbru stabilita în cuantum de 4433,70 lei.

In motivarea cererii, reclamantele au aratat ca nu pot face fata acestor cheltuieli, având în vedere situatia lor personala. Astfel, au aratat ca reclamanta are o pensie lunara de 480 lei, iar sotul sau are un venit lunar de 750 lei, ambii având probleme de sanatate. Reclamanta nu relizeaza venituri, fiind casnica, iar sotul acesteia are un venit lunar de 964 lei, care este insuficient sa acopere nevoile lor personale.

În drept, au fost invocate disp. OUG nr. 51/2008.

Examinând înscrisurile depuse în sustinerea cererii de ajutor public judiciar  instanta retine urmatoarele :

În conformitate cu dispozitiile art. 4 din OUG nr. 51/2008, privind ajutorul public judiciar în materie civila, poate solicita acordarea ajutorului public judiciar orice persoana fizica, în situatia în care nu poate face fata cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implica obtinerea unor consultatii juridice în vederea apararii unui drept sau interes legitim în justitie, fara a pune în pericol întretinerea sa ori a familiei sale. Conform art. 6 lit. d din acelasi act normativ, acest ajutor se poate acorda sub forma de scutiri, reduceri, esalonari sau amânari de la plata taxelor judiciare prevazute de lege.

De asemenea, art. 8 din OUG nr. 51/2008 instituie o conditie pentru admiterea cererii de ajutor public judiciar, respectiv cea referitoare la veniturile obtinute pe membru de familie, aceasta din urma notiune fiind definita de art. 5 din OUG nr. 51/2008. Astfel, daca venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaza sub nivelul de 300 lei, sumele care constituie ajutor public judiciar se avanseaza în întregime de catre stat (alineatul 1), iar în cazul în care acest venit este sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avanseaza de catre stat în proportie de 50% ( alineatul 2). Totodata, în art. 9 din OUG nr. 51/2008 se prevede ca la stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizatii, onorarii, rente, chirii, profit din activitati comerciale sau dintr-o activitate independenta si altele asemenea, precum si sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile si obligatiile de întretinere.

Prealabil, trebuie precizat ca taxa judiciara de timbru stabilita în sarcina reclamantelor este în cuantum total de 4433,7  lei.

Din înscrisurile depuse de catre acesta instanta retine ca petenta V.F. locuieste cu sotul sau, , împreuna având un venit lunar de 964 lei reprezentat de salari. Petenta GM  locuieste cu sotul sau, si are o pensie lunara de 480 lei, iar sotul sau un venit lunar de 750 lei. Analizând veniturile celor doua familii, instanta constata ca venitul membru pe familie al petentei VF.este de 482 lei lunar, ajutorul public putând fi acordat în conditiile art. 8 alin. 2 din O.U.G. nr. 51/2008, iar venitul net pe membru de familie al petentei G.M. este de 615 lei lunar, ajutorul public neputând fi acordat în conditiile art. 8 alin. 1 sau 2 din O.U.G. nr. 51/2008.

Cu toate acestea, potrivit disp. alin. 3 al art. 8 din acelasi act normativ, ajutorul public judiciar se poate acorda si în alte situatii, proportional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natura sa îi limiteze accesul efectiv la justitie, inclusiv din cauza diferentelor de cost al vietii dintre statul membru în care acesta îsi are domiciliul sau resedinta obisnuita si cel din România.

Instanta retine ca liberul acces la justitie reprezinta o conditie sine qua non pentru organizarea si functionarea unui sistem judiciar democratic, fiind nu doar o garantie fundamentala pentru exercitarea efectiva a drepturilor si libertatilor persoanei, dar si instrument al statului de drept.

Principiu cu valoare constitutionala, conform art. 21 din Constitutia României, accesul liber la justitie este conceput ca fiind dreptul oricarei persoane de a se putea adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, exercitarea acestui drept neputând fi îngradita prin nicio lege.

Însa dreptul de acces la o instanta cunoaste si o protectie internationala. În acest sens, coroborând dispozitiile art. 11 alin. 2 din Legea fundamentala, cu cele ale art. 20 din acelasi act normativ, rezulta ca în ordinea noastra interna Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale (citata în continuare Conventie) a dobândit aplicabilitate directa. Dar prevederile Conventiei nu pot fi interpretate si aplicate în mod corect decât prin raportare la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, motiv pentru care se recunoaste si acesteia caracterul direct aplicabil.

În acest sens, atât prin hotarârea pilot în materia dreptului de acces la un tribunal, respectiv hotarârea pronuntata în cauza Golder împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, cât si printr-o jurisprudenta constanta, CEDO a statuat, cu valoare de principiu, ca art. 6 paragraful 1 din Conventie garanteaza fiecarei persoane dreptul la un tribunal, caci ar fi de neconceput ca acest text sa descrie în detaliu garantiile procedurale acordate partilor într-o actiune civila în curs si sa nu protejeze singurul lucru care în realitate permite punerea lor în valoare, respectiv dreptul la un tribunal. Cu toate acestea, CEDO a precizat ca accesul la justitie nu reprezinta un drept absolut. Mai precis, s-a retinut ca fiind vorba despre un drept pe care Conventia îl recunoaste, fara însa a-l defini, ramâne loc, dincolo de limitele ce-i circumscriu continutul, pentru restrângeri admise implicit, cum ar fi taxele judiciare de timbru.

În general, efectivitatea dreptului de acces la un tribunal impune ca exercitiul lui sa nu fie afectat de existenta unor obstacole sau impedimente juridice ori faptice, de natura sa-i puna în discutie însasi substanta sa.

Sub aspectul impedimentelor de fapt de natura sa puna în discutie dreptul la un tribunal retinem ca instanta europeana a decis ca un asemenea obstacol poate fi dat de absenta unor dispozitii legale privitoare la acordarea asistentei judiciare, întrucât obligatia de a asigura exercitiul lui efectiv impune adoptarea, de catre statele contractante, a unor masuri pozitive în materie, chiar daca ele ramân libere în a alege mijloacele concrete de realizare a acestui scop.

Prin adoptarea OUG nr. 51/2008, care are în vedere ca accesul la justitie - expresie a principiilor democratice într-un stat de drept si a suprematiei legii - trebuie sa fie efectiv, iar costurile unei proceduri judiciare nu trebuie sa constituie o piedica în încercarea de a apela la justitie pentru realizarea sau apararea unui drept, justificând, în anumite situatii si conditii, sustinerea din partea statului, din resurse financiare publice, statul român a creat un mecanism eficient, pe deplin functional si care este de natura sa îndeplineasca standardul CEDO în materie.

Instanta constata ca din veniturile nete, reclamantele mai au de suportat si costurile traiului zilnic si costurile medicamentelor pentru ele si sotii acestora.

În atare conditii, având în vedere ca dreptul de acces la justitie trebuie sa fie concret si efectiv, iar nu teoretic si iluzoriu, instanta, în temeiul art. 8 alin. 2 si 3 din OUG nr. 51/2008, coroborat cu art. 21 din Constitutia României si art. 6 paragraful 1 din Conventie, instanta va admite în parte cererea de ajutor public judiciar formulata de petente  si va dispune reducerea taxei judiciare de timbru datorata în cuantum de 4433,7  lei la suma de 2216,85 lei. Totodata, având în vedere ca taxa judiciara redusa reprezinta de 5-6 ori cuantumul venitului net pe membru de familie al reclamantelor, instanta va dispune si esalonarea taxei judiciare de timbru de 2216,85 LEI în 10 rate lunare a câte 221,68 lei, cu scadenta în ultima zi a fiecarei luni, începând cu data de 31.01.2015.

Domenii speta

Spete similare