Înşelăciune

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău nr. 509/P/2011 din 24.04.2013 s-a dispus  trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului A.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, prev. şi ped. de art.  215 al. 1, 2, 3 şi 5 C.pen., cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.; fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 al. 1 C.p.; şi uz de fals, prev. de art. 291 C.p., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.p., constând în aceea că:

- în cursul anului 2009 a indus în eroare părţile vătămate P.V., T.C., A.M.C., P.D.D. prin încheierea unor antecontracte de vânzare - cumpărare cu acestea, având ca obiect promisiunea de vânzare – cumpărare a unor locuinţe construite pe un teren aflat în posesia sa, situat pe raza com. S., jud. Bacău, fără a le preciza acestora faptul că respectivul teren este în litigiu, a încasat sume de bani de la acestea în contul imobilelor ce urmau a le fi vândute, iar ulterior nu a încheiat contractele de vânzare-cumpărare şi nici nu a restituit sumele încasate, cauzând prejudicii părţilor vătămate având o valoarea totală mai mare de 200000 lei;

- în cursul anului 2008, pentru introducerea suprafeţei de teren susmenţionate în intravilan şi pentru obţinerea certificatului de urbanism a depus la sediile Primăriei com. S. şi OCPI Bacău copii de pe contractele nr. 435 şi 436, ambele încheiate la BNP N.E.L. la data de 02.06.2008, cu privire la vânzarea-cumpărarea suprafeţei de teren alipite menţionate anterior, după ce în prealabil le-a falsificat prin eliminarea paragrafelor conţinând clauza pactului comisoriu de gradul IV.

 Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bacău la nr. 2572/110/2013 la data de 29.04.2013.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti a fost audiat inculpatul  A.M., filele  72-73.

Au fost audiate părţile vătămate constituite părţi civile: P.V., filele 62, 82-83, T.C., filele 63, 81, A.M.C. reprezentant al SC M.G. SA  filele 64, 79,  G.I. (reprezenta judiciar cu procură judiciară pentru partea vătămată P.D.D. (procură autentificată Consulatul General al României la Milano – fila 70 ds. fond), filele 71, 80.

 S-au depus de către apărătorul ales al părţilor vătămate T. şi P., înscrisuri oficiale emanate de la instanţele judecătoreşti, de la Cabinetele Notarilor Publici, copii ale extraselor de Carte Funciară, astfel:

- Încheierea din 04.06.2013 dispusă de Judecătoria Bacău – Secţia Civilă, , în dosar nr. 5057/180/2013, filele 127-132;

- Decizia nr. 7/18.03.2013 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, ds. nr. 4456/110/2011, filele 133-136;

 - Sentinţa civilă nr. 2169/02.10.2012 pronunţată de Tribunalul Bacău, în ds. 4456/110/2011, Încheierea din 24.09.2012 din acelaşi dosar,  filele 137- 143, 161-166;

- Sentinţa civilă nr. 3188/11.04.2011, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 6762/180/2010, filele 144-147

-Xerocopii ale chitanţelor de plată a onorariilor pentru apărător ales – filele 148-151,182-189, Contract de Asistenţă juridică  încheiat de apărătorul ales av. I.E.C. cu partea vătămată G.I., file 178-180;

- Extras Carte Funciară filele 153,  181,

- Decizia nr. 246/24.10.2013 pron. de Trib.Bc.- Secţia Civilă în ds. 2633/180/2010,  Sentinţa civilă nr. 2433/19.03.2013 pron. de Jud.Bc. în  ds. 2633/180/2010 filele 167-177;

- Raport de Expertiză extrajudiciară, ce a fost efectuată în dosarul civil nr. 2633/180/2010 al Judecătoriei Bacău, filele 191-214;

- Promisiune de vânzare-cumpărare nr.253/24.04.2009 BNP B.M.C., încheiat între inculpat (şi soţia acestuia) şir în calitate de vânzător şui P.D.D. – filele 113-114 urmat de un ACT ADIŢIONAL la promisiunea de vânzare-cumpărare anterioară încheiat între aceleaşi părţi la acelaşi notar, patru declaraţie dată de mandatarul G.I.A pentru fiul său P.D.D. la notar filele 113-126;

- Declaraţie Notarială încheiată între inculpat şi partea vătămată T. la BNP Z.C.C. la 24.11.2014

- Antecontract de Vânzare-Cumpărare nr. 05/24.04.2009însoţit de documentaţie cadastrală , filele 111-118 încheiate între inculpat şi D.V., NOTIFICARE adresată de acesta din urmă către M.V..

- Declaraţie Notarială – Încheiere Autentificare nr. 306/26.10.2010 BNP B.M.C. , filele 100-101;

S-au audiat martorii: V.I.D., filele 84-85, şi fila 62 vol. II dosar, D.V., fila 86, P.V., fila 87, M.V. filele 215-216, F.L. filele 217-218, R.C. filele 219-220, N.I., fila 63.

Cu referire la antecedentele penale ale inculpatului, la dosar a fost ataşată xerocopia sentinţei penale nr. 240/29.01.2007 pronunţată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr. 7765/2006 prin care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de şase luni închisoare în modalitatea suspendării condiţionate  a executării pedepsei, cu termen de încercare de doi ani şi şase luni, rămasă definitivă la 12.02.2007, pentru comiterea a două infracţiuni: emitere filă CEC fără date esenţiale prev. de art. 84 alin.3 din Legea nr. 59/1934 şi înşelăciune prev. de art. 215 alin.4 C.pen. 1969, filele 227-231.

Inculpatul, prin apărătorul ales, a depus la dosar o cerere prin care invită părţile vătămate la încheierea unei conciliere, filele 244-246, un Proces-Verbal  încheiat între părţile din cauza pendinte la BNP Z.C.C. fila 253, a ataşat Contractul de Mediere filele 270-271.

V.I. şi V.M. au somat părţile civile din cauza pendinte cu aplicarea dispoziţilor art. 582 C.civil, trimiţându-le o somaţie, fila 284 dosar.

Partea civilă SC M.G. prin administrator A.M.C. a depus şi ea la dosar înscrisuri privind situaţia juridică a terenului şi construcţiei ridicate pe teren: Încheiere de intabulare a dreptului de ipotecă  nr. 58587/07.10.2014, Extras de Carte Funciară, filele 285, de la Cabinetul Executorului judecătoresc C. împreună cu toate înscrisurile existente în acest dosar de executare silită (sentinţe civile d la instanţa de fond, în calea de atac), cu privire la demararea executării silite  prin înfiinţarea unei popriri asupra veniturilor debitorului V.I.D. ce datorează sume de bani creditorului SC M. SRL , filele 292-331.

Inculpatul a fost asistat şi reprezentat de patru apărători  (unul oficiu şi trei aleşi) de-a lungul cercetării judecătoreşti, astfel: L.C. (primul apărător desemnat din oficiu), L.B. (delegaţie fila 28- reziliat la 04.09.2013, fila 53), Av. A.A. (delegaţie fila 61, reziliat contractul la  28.10.2014 fila 281), Av. T.B.C. (delegaţie, fila 13).

Acest ultim apărător ales, a depus la dosar înscrisuri, care, pe parcursul cercetării judecătoreşti au mai fost ataşate la dosar: Proces-Verbal  încheiat între părţile din cauza pendinte la BNP Z.C.C., cinci invitaţii la conciliere adresate de inculpat către părţile vătămate, extras de carte funciară, declaraţie a martorei B.F., Act de dezmembrare, documentaţie întocmită de inculpat în vederea obţinerii de avize şi autorizaţii pentru trecerea terenului în litigiu, din extravilan în intravilan IPJ Bacău, A.N.I.F., R., T., E., Certificat de Urbanism din 30.07.2008, declaraţii ale vânzătorilor  B.F. şi V.I.D.,  pentru alipirea şi dezlipirea terenurilor cumpărate de la aceştia de către inculpat, schiţă teren şi opt fotografii ale imobilelor case construite.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

I. LATURA PENALĂ

1. În fapt : 

La data de 02.06.2008, inc. A.M. şi numita B.F. au încheiat contractul de vânzare – cumpărare nr. 435, autentificat la BNP N.E.L. din mun. Bacău, având ca obiect o suprafaţă de 4100 mp de teren, din măsurători 4173 mp, sola 115, parcela 104, imobilul fiind identificat cu numărul cadastral al parcelei 3544, înscris în cartea funciară a com. S. sub nr. 3083 la OCPI Bacău. Preţul vânzării a fost stabilit la suma de 125190 de euro, pe care învinuitul urma să o achite până la data de 30.09.2008, iar în contract a fost stabilit un pact comisoriu de gradul IV, aplicabil în situaţia în care cumpărătorul A.M. nu şi-ar îndeplini obligaţia de plată a preţului.

La aceeaşi dată, inc. A.M. şi numiţii V.I.-D., ginerele numitei B.F., şi V.M. au încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 436, autentificat la acelaşi birou notarial, având ca obiect o suprafaţă de 3600 mp de teren, din măsurători 3641 mp, sola 115, parcela 104/1, imobilul fiind identificat cu numărul cadastral al parcelei 3268, înscris în cartea funciară a com. S. sub nr. 2791 la OCPI Bacău. Preţul vânzării a fost stabilit la suma de 109230 de euro, din care inculpatul a achitat suma de 4500 de euro, diferenţa de preţ urmând a fi achitată până la data de 02.06.2009, iar în contract a fost stabilit un pact comisoriu de gradul IV, aplicabil în situaţia în care cumpărătorul A.M. nu şi-ar îndeplini obligaţia de plată a preţului.

Cele două suprafeţe de teren achiziţionate la data de 02.06.2008 au fost alipite într-un singur corp de proprietate prin actul de alipire nr. 534, încheiat la data de 16.07.2008 la BNP N.E.L.

Întrucât inculpatul nu a achitat preţul vânzării în contractul nr. 435, la data de 24.11.2008 a fost chemat în judecată de către numita B.F. care a solicitat desfiinţarea contractului. Prin sentinţa civilă nr. 6362/15.06.2010 a Judecătoriei Bacău (dosar nr. 17037/180/2008) a fost admisă cererea reclamantei, contractul de vânzare – cumpărare fiind desfiinţat de plin drept.

Inculpatul nu a achitat nici preţul vânzării din contractul nr. 436, iar la data de 28.04.2010 a fost chemat în judecată de numiţii V.I.-D. şi V.M. care au solicitat, de asemenea, desfiinţarea contractului. Prin sentinţa civilă nr. 3188/11.04.2011 a Judecătoriei Bacău (dosar nr. 6762/180/2010) a fost admisă cererea reclamanţilor, contractul de vânzare – cumpărare fiind desfiinţat de plin drept.

În cursul anului 2009, partea vătămată P.V., persoană cu dublă cetăţenie – română şi moldovenească – a sosit în mun. Bacău cu intenţia de a achiziţiona o casă, fie în oraş, fie în apropierea acestuia. Cu această ocazie, partea vătămată s-a deplasat la agenţia imobiliară „P.”, unde i-a fost prezentată oferta de vânzare a unei case aparţinând inculpatului A.M., imobil situat în com. S., jud. Bacău.

Împreună cu agentul imobiliar, partea vătămată s-a deplasat în com. S., la locul unde era amplasată casa, însă aceasta nu i-a plăcut, dar inculpatul A.M. i-a arătat o altă casă aflată în construcţie, situată tot în com. S., despre care inculpatul i-a relatat că o va vinde abia după ce aceasta va fi finisată complet.

În cele din urmă, cele două părţi au căzut de acord cu privire la achiziţionarea imobilului, astfel încât la data de 29.07.2009 s-au deplasat la BNP B.M.C. unde au încheiat o promisiune de vânzare – cumpărare de casă şi teren (încheierea de autentificare nr. 540). Acest act a avut ca obiect imobilul aparţinând soţilor A.M. şi A.G., situat în extravilanul com. S., sola 115, parcela 104, respectiv suprafaţa de 500 mp de teren arabil (din totalul de 7814 mp, cu numărul cadastral al bunului imobil 3726, înscris în C.F. nr. 3314/S. la OCPI Bacău), dobândit prin cumpărare conform contractelor de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 435/2008 şi 436/2008, precum şi actului de alipire autentificat sub nr. 534/2008, împreună cu o locuinţă în regim P+1, în curs de edificare, având preţul de 65000 de euro.

La data încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare, partea vătămată a achitat suma de 15000 de euro, restul de 50000 de euro urmând a fi achitat până la data de 29.12.2009, dată la care inculpatul s-a angajat să finalizeze edificarea locuinţei, iar părţile să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentificată. De asemenea, părţile au prevăzut şi un pact comisoriu de gradul IV, aplicabil în situaţia în care actul de vânzare-cumpărare nu se va perfecta din culpa uneia dintre părţi. Antecontractul susmenţionat a fost semnat şi de învinuita A.G..

Ulterior, la data de 28.12.2009, părţile au încheiat un act adiţional prin care au amânat încheierea contractului de vânzare – cumpărare la data de 15.04.2010, până în acel moment partea vătămată achitând şi suma de 45000 de euro. În tot acest timp, inculpatul i-a relatat telefonic părţii vătămate despre dificultatea efectuării lucrărilor de edificare a imobilului datorită condiţiilor meteo nefavorabile.

 În cursul lunii martie 2010, numitul P.V., fiul părţii vătămate, s-a deplasat la imobil, însă l-a întâlnit în acel loc pe numitul T.C., care i-a relatat că a cumpărat acelaşi imobil în cursul anului 2009, fără a-i prezenta fiului părţii vătămate vreun act în acest sens.

 După ce a aflat despre cele întâmplate, partea vătămată l-a sunat pe învinuit, iar acesta i-a precizat că există unele probleme cu terenul pe care se află locuită casa, în sensul că acesta este revendicat de moştenitorii fostului proprietar de la care învinuitul achiziţionase acea suprafaţă de teren. Partea vătămată a discutat personal cu învinuitul, iar acesta i-a relatat că nu a achitat fostului proprietar întreaga sumă, iar moştenitorii acestuia revendică terenul. De asemenea, inculpatul i-a precizat părţii vătămate că a ajuns la o înţelegere cu respectivii moştenitori, în sensul că le va lăsa acestora casa pe care urma să o vândă părţii vătămate, urmând ca respectivele persoane să vândă părţii vătămate casa, iar inculpatul să restituie părţii vătămate suma de 60000 de euro achitată până în acel moment, fapt care nu s-a mai întâmplat.

La data de 14.02.2010 a fost înregistrată plângerea părţii vătămate T.C. prin care a solicitat efectuarea de cercetări faţă de A.M., întrucât a fost indus în eroare de către acesta cu privire la promisiunea de vânzare-cumpărare a unui imobil.

Fiind audiat, T.C. a declarat că în luna iunie 2009, în urma vizionării unui anunţ din presa locală (mica publicitate) cu privire la vânzarea unei case, a luat legătura cu inculpatul care i-a făcut o ofertă de vânzare şi a unei suprafeţe de teren în com. S.. Împreună s-au deplasat la locul respectiv, unde partea vătămată a observat patru case aflate în construcţie.

Inculpatul  i-a propus părţii vătămate spre vânzare prima casă, însă aceasta a refuzat, nefiind mulţumită de preţul cerut, iar inculpatul i-a făcut o ofertă pentru cea de-a doua casă a cărei construcţie se afla într-un stadiu mai puţin avansat.

Cele două părţi au ajuns la o înţelegere cu privire la cea de-a doua casă, după care la data de 26.10.2009 au încheiat la BNP B.M.C., prin încheierea de autentificare nr. 823, o promisiune de vânzare – cumpărare de casă şi teren. Acest act avea ca obiect un imobil proprietatea învinuiţilor situat în extravilanul com. S., sola 115, parcela 104, respectiv suprafaţa de 500 mp de teren arabil (din totalul de 7814 mp, cu numărul cadastral al bunului imobil 3726, înscris în C.F. nr. 3314/S. la OCPI Bacău), dobândit prin cumpărare conform contractelor de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 435/2008 şi 436/2008, precum şi actului de alipire autentificat sub nr. 534/2008, împreună cu o locuinţă în regim P+1, în curs de edificare, având preţul de 38000 de euro.

La data încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare, partea vătămată a achitat suma de 32000 de euro, restul de 6000 de euro urmând a fi achitat până la data de 15.12.2010, dată la care inculpatul s-a angajat să finalizeze edificarea locuinţei, iar părţile să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentificată. De asemenea, părţile au prevăzut şi un pact comisoriu de gradul IV, aplicabil în situaţia în care actul de vânzare-cumpărare nu se va perfecta din culpa uneia dintre părţi. Antecontractul susmenţionat a fost semnat doar de învinuit, acesta având şi calitatea de mandatar al soţiei sale A.G..

Partea vătămată a arătat că după încheierea actului susmenţionat, lucrările de construcţie la casă au fost continuate de inculpat, iar din luna ianuarie 2010 lucrările au fost continuate de către partea vătămată care, o lună mai târziu, s-a mutat în imobil, ca urmare a unei înţelegeri cu învinuitul care i-a predat şi cheile locuinţei.

În cursul lunii martie 2010, la imobil a sosit un tânăr pe care partea vătămată nu îl cunoştea (identificat ulterior ca fiind P.V., fiul părţii vătămate P.V.), care i-a precizat lui T.C. că a cumpărat acelaşi imobil.

Imediat, partea vătămată T.C. l-a sunat pe A.M., căruia i-a relatat despre discuţia cu P.V., însă inculpatul i-a precizat că este vorba despre neînţelegeri cu privire la o altă casă construită pe acelaşi lot, relatându-i apoi că  s-a întâlnit cu P.V. şi că a rezolvat problema.

Partea vătămată T.C. a arătat că învinuitul nu i-a adus la cunoştinţă despre existenţa unui litigiu cu privire la terenul pe care este construită casa, iar ulterior a aflat că respectiva casă fusese anterior vândută părţii vătămate P.V. şi a mai fost între timp oferită spre vânzare şi altor persoane, deşi în antecontractul de vânzare-cumpărare inculpatul îşi luase angajamentul de a nu înstrăina imobilul vreunei terţe persoane.

La data de 14.02.2011 a fost înregistrată plângerea părţii vătămate SC M.G. SRL Bacău, reprezentat de administrator A.M.C., prin care a solicitat efectuarea de cercetări faţă de A.M. şi A.G., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 215 C.p., întrucât a fost indusă în eroare de către aceştia cu privire la promisiunea de vânzare-cumpărare a unui imobil.

Cu ocazia audierii, reprezentantul părţii vătămate a arătat că în cursul lunii aprilie 2009 s-a deplasat împreună cu soţul său în com. S., unde a vizionat un imobil aparţinând celor doi învinuiţi. În acel moment pe suprafaţa de teren aparţinând învinuiţilor nu era construită decât o singură casă, pentru alte două case fiind construite doar fundaţiile.

Părţile s-au înţeles cu privire la intenţia efectuării tranzacţiei, astfel încât la data de 24.04.2009 au încheiat la BNP B.M.C., prin încheierea de autentificare nr. 251, o promisiune de vânzare – cumpărare de casă şi teren. Acest act avea ca obiect un imobil proprietatea învinuiţilor situat în extravilanul com. S., sola 115, parcela 104, respectiv suprafaţa de 500 mp de teren arabil (din totalul de 7814 mp, cu numărul cadastral al bunului imobil 3726, înscris în C.F. nr. 3314/S. la OCPI Bacău), dobândit prin cumpărare conform contractelor de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 435/2008 şi 436/2008, precum şi actului de alipire autentificat sub nr. 534/2008, împreună cu o locuinţă în regim P+1, în curs de edificare, având preţul de 209861 lei.

La data încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare, partea vătămată a achitat suma de 90000 de lei, restul sumei urmând a fi achitat până la data de 24.07.2009, dată la care părţile s-au angajat să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentificată. De asemenea, părţile au prevăzut şi un pact comisoriu de gradul IV, aplicabil în situaţia în care actul de vânzare-cumpărare nu se va perfecta din culpa uneia dintre părţi. Antecontractul susmenţionat a fost semnat şi de învinuita A.G..

După încheierea actului susmenţionat, inculpatul nu a procedat la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, dar cu toate acestea, numita A.M.C. s-a mutat în locuinţă în cursul lunii ianuarie 2010. Ulterior, aceasta a aflat că terenul pe care se afla casa achiziţionată este în litigiu şi că există probleme similare şi cu celelalte case din lotul de teren aparţinând învinuitului. De altfel, susnumita a mai aflat că imobilul în care locuieşte a fost prezentat spre vânzare şi părţii vătămate T.C., deşi aceasta încheiase anterior cu învinuitul promisiunea de vânzare-cumpărare, iar acesta se angajase să nu înstrăineze imobilul altei persoane.

La data de 01.02.2012, numita G.I. a sesizat organele judiciare în legătură cu faptul că inculpatul A.M. şi numita A.G. l-au dus în eroare pe fiul său P.D.D. cu ocazia vânzării unei case şi a unui teren situate în com. S., jud. Bacău.

Fiind audiată, numita G.I. a declarat că este mama lui lui P.D.D. care este căsătorit cu numita V.M., ambii soţi fiind plecaţi în Italia.

În cursul lunii aprilie 2009, fiul său şi soţia sa s-au hotărât să cumpere o casă în apropierea mun. Bacău. Aceştia au studiat mai multe oferte imobiliare, ocazie cu care l-au apelat pe inc. A.M. care le-a adus la cunoştinţă faptul că are de vânzare mai multe imobile situate pe raza com. S.. La scurt timp, P.D.D. s-a deplasat împreună cu soţia şi cu mama sa în com. S. unde s-au întâlnit cu inculpatul care i-a condus la un teren unde se aflau în construcţie două case. Prima dintre acestea era construită la roşu, iar cea de-a doua avea finalizată doar fundaţia.

Inculpatul i-a propus lui P.D.D. să achiziţioneze prima casă, cu condiţia ca acesta să îi achite pe loc suma de 35000 de euro, însă partea vătămată a refuzat, spunând că nu dispune de bani lichizi şi că este dispus să achite preţul în rate pe măsură ce construcţia avansează.

Atunci inculpatul i-a spus părţii vătămate că îi va construi o casă, separat de cele două imobile aflate în construcţie, contra sumei de 60000 de euro, preţ în care erau incluse şi finisajele. Cu ocazia acestor negocieri, inculpatul l-a asigurat pe P.D.D. că este proprietarul terenului.

La data de 24.04.2009 părţile au încheiat la BNP B.M.C., prin încheierea de autentificare nr. 253, o promisiune de vânzare – cumpărare de casă şi teren. Acest act avea ca obiect un imobil proprietatea învinuiţilor situat în extravilanul com. S., sola 115, parcela 104, respectiv suprafaţa de 600 mp de teren arabil (din totalul de 7814 mp, cu numărul cadastral al bunului imobil 3726, înscris în C.F. nr. 3314/S. la OCPI Bacău), dobândit prin cumpărare conform contractelor de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 435/2008 şi 436/2008, precum şi actului de alipire autentificat sub nr. 534/2008, împreună cu o locuinţă în regim S+P+1, în curs de edificare, având preţul de 60000 de euro.

La data încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare, partea vătămată a achitat suma de 4000 de euro, restul sumei urmând a fi achitat până la data de 12.08.2009, dată la care părţile s-au angajat să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentificată. De asemenea, părţile au prevăzut şi un pact comisoriu de gradul IV, aplicabil în situaţia în care actul de vânzare-cumpărare nu se va perfecta din culpa uneia dintre părţi. Antecontractul susmenţionat a fost semnat şi de învinuita A.G..

Până la data de 12.06.2009, partea vătămată i-a achitat inculpatului suma de 43000 de euro, iar acesta din urmă s-a apucat de construit imobilul. Întrucât nu a finalizat construcţia în termenul prevăzut, inculpatul şi partea vătămată au ajuns la o înţelegere privind prelungirea termenului şi încheind un act în acest sens prin care termenul era prelungit până la data de 01.10.2009, termen care nu a fost, de asemenea, respectat. La un moment dat, inculpatul a recunoscut că terenul pe care a fost construită casa se află în litigiu, deoarece nu achitase fostului proprietar al terenului preţul vânzării imobilului.

La data de 29.06.2010 a fost înregistrată plângerea numitului V.I.-D. în care arată despre încheierea cu inculpaţii a contractului de vânzare-cumpărare nr. 436/02.06.2008 despre care s-a făcut referire anterior, în cuprinsul prezentei situaţii de fapt.

În pagina a doua a contractului, paragraful 4, părţile au prevăzut un pact comisoriu de gradul IV, conform căruia în cazul în care preţul terenului nu era achitat până la data de 02.06.2009, contractul era desfiinţat de plin drept.

După expirarea termenului, pentru a putea obţine autorizaţia de construcţie şi certificatul de urbanism de la Primăria com. S., inculpaţii au falsificat contractul de vânzare-cumpărare, în sensul că au depus la primărie copii după contract din care era eliminat paragraful referitor la pactul comisoriu de gradul IV. De asemenea, o copie falsificată după contractul nr. 436/02.06.2008 a fost depusă şi la OCPI Bacău, în vederea scoaterii terenului din circuitul agricol.

Ulterior, pe parcursul cercetărilor s-a constatat o situaţie similară şi în cazul contractului nr. 435/02.06.2008, încheiat între învinuiţi şi numita B.F., soacra lui V.I.-D..

La data de 16.09.2011, numitul R.C., dom. în mun. Bacău, a sesizat organele de poliţie, arătând că a fost indus în eroare de către inculpatul A.M. şi învinuita A.G. cu privire la vânzarea unui imobil situat în com. S., jud. Bacău.

Fiind audiat, susnumitul a arătat că în cursul anului 2009, în timp ce se afla pe raza com. S., a observat pe un teren pe care se construiau două case un anunţ cu privire la vânzarea acestora. Persoana vătămată a sunat la numărul de contact şi i-a răspuns inc. A.M. cu care a stabilit o întâlnire. Cu această ocazie, învinuitul i-a precizat că este proprietarul terenului şi al celor două case aflate în construcţie, ambele construcţii fiind vândute. Inculpatul i-a propus persoanei vătămate să îi construiască o casă care, împreună cu o suprafaţă de 500 mp de teren, va valora 63000 de euro, R.C. fiind de acord cu această propunere.

Ulterior, R.C. a aflat că cel de-al doilea imobil fusese cumpărat de către numitul M.V., o mai veche cunoştinţă de-a sa. Legat de acest aspect, inculpatul i-a precizat persoanei vătămate că a desfiinţat contractul cu M.V., propunându-i să cumpere acest imobil.

Numitul R.C. a luat legătura cu M.V., relatându-i cele întâmplate, iar acesta i-a spus că a cumpărat imobilul în cauză de la numitul D.V. care îl achiziţionase, la rândul său, de la la A.M.. Deşi M.V. a depus diligenţe în vederea finalizării construcţiei casei, în final acesta a renunţat la imobil, mai ales că D.V. l-a dat în judecată pe A.M., acesta din urmă fiind nevoit în final să restituie suma de bani luată în avans de la M.V.

În cele din urmă, numitul R.C. s-a înţeles cu inculpatul în vederea cumpărării celei de-a doua case, inculpatul asigurându-l că este proprietarul terenului şi al celor două case. Cele două părţi, precum şi soţiile acestora, respectiv numita R.A. şi învinuita A.G., au încheiat la data de 08.05.2009 la BNP B.M.C., prin încheierea de autentificare nr. 292, o promisiune de vânzare – cumpărare de casă şi teren. Acest act avea ca obiect un imobil proprietatea învinuiţilor situat în extravilanul com. S., sola 115, parcela 104, respectiv suprafaţa de 500 mp de teren arabil (din totalul de 7814 mp, cu numărul cadastral al bunului imobil 3726, înscris în C.F. nr. 3314/S. la OCPI Bacău), dobândit prin cumpărare conform contractelor de vânzare – cumpărare autentificate sub nr. 435/2008 şi 436/2008, precum şi actului de alipire autentificat sub nr. 534/2008, împreună cu o locuinţă în regim P+1, în curs de edificare, având preţul de 63000 de euro.

La data încheierii promisiunii de vânzare-cumpărare, soţii R. au achitat suma de 8000 de euro, restul sumei urmând a fi achitat până la data de 15.08.2009, dată la care părţile s-au angajat să încheie contractul de vânzare-cumpărare în formă autentificată. De asemenea, părţile au prevăzut şi un pact comisoriu de gradul IV, aplicabil în situaţia în care actul de vânzare-cumpărare nu se va perfecta din culpa uneia dintre părţi.

La data de 27.05.2009, numitul R.C. a mai achitat suma de 5000 de euro, iar după câteva săptămâni s-a hotărât să achite şi restul sumei până la 63000 de euro. Cu această ocazie l-a întrebat pe învinuit dacă Primăria com. S. i-a eliberat autorizaţie de construcţie, iar acesta i-a răspuns că urmează să o primească. Persoana vătămată s-a deplasat la Primăria com. S. şi la I.T.C., ocazie cu care a aflat că învinuitul nu deţine autorizaţie de construcţie, moment în care a renunţat să mai achite şi diferenţa de bani, solicitându-i inculpatul restituirea sumei de 13000 de euro achitate anterior. Inculpatul a refuzat acest lucru, persoana vătămată acţionându-l ulterior în judecată.

Fiind audiat, numitul M.V. a declarat că în cursul anului 2009 a observat într-un ziar local un anunţ cu privire la oferta de vânzare a unei case situate în com. S.. Fiind interesat de achiziţionarea acesteia, susnumitul a apelat la numărul de contact, răspunzându-i numita F.L., administratorul agenţiei imobiliare „L.T.”, aceştia stabilind o întâlnire. Cu această ocazie, numita F.L. i-a precizat lui M.V. că imobilul în cauză aparţine lui D.V. şi pentru achiziţionarea acestuia este necesară plata sumei de 30000 lei.

Cei doi s-au deplasat apoi la locul unde este situat imobilul, ocazie cu care M.V. l-a cunoscut şi pe inculpatul, apoi a revenit la sediul agenţiei imobiliare unde, în prezenţa numitei F.L., a încheiat cu D.V. antecontractul de vânzare – cumpărare nr. 05/24.04.2009, M.V. achitând pe loc suma de 30000 lei. Preţul imobilului a fost stabilit la suma de 40000 de euro, fiind stabilită 14.06.2009 drept dată limită de finalizare a construcţiei. Cele două părţi au mai stabilit şi supravegherea comună a edificării imobilului.

 După aproximativ trei săptămâni, numita F.L. i-a spus lui M.V. să nu mai meargă pe şantier, întrucât D.V. este plecat în concediu, iar A.M. nu mai permite accesul nimănui. În tot acest timp, M.V. a fost contactat telefonic de inculpat, care i-a propus să încheie un act separat cu acesta cu privire la imobil, însă M.V. a refuzat. Ulterior, acesta i-a relatat lui D.V. despre cele întâmplate, acesta din urmă arătându-i că l-a căutat şi el pe învinuit, dar nu i-a răspuns la telefon. De asemenea, D.V. i-a propus lui M.V. să încheie o înţelegere separată cu A.M., însă acesta nu a fost de acord. În cele din urmă, M.V. a renunţat la achiziţionarea imobilului,  fiindu-i restituită prin mandat poştal suma de 30000 lei de către D.V..

Numitul D.V. a declarat cu ocazia audierii că în cursul anului 2009, numita F.L. i-a propus să cumpere o casă în construcţie, pe care să o revândă ulterior, precizându-i că persoana care construieşte casa, respectiv inc. A.M., nu mai dispune de lichidităţi pentru a o finaliza.

La data de 14.04.2009, D.V. a încheiat cu învinuitul la sediul agenţiei imobiliare „L.T.” antecontractul nr. 04/14.04.2009, având ca obiect o casă în construcţie şi o suprafaţă de teren de 1000 mp. Preţul imobilului a fost stabilit la suma de 15000 de euro, D.V. achitând suma de 7000 de euro, diferenţa urmând a fi plătită până la data de 28.05.2009, data limită de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare la notariat.

Ca anexă la contractul susmenţionat, cele două părţi au încheiat un contract de execuţie, prin care învinuitul se obliga să finalizeze construcţia imobilului susmenţionat. La data de 26.05.2009, inculpatul l-a notificat pe D.V., solicitându-i rezoluţiunea antecontractului din 14.04.2009, iar urmare acestui fapt, D.V. l-a notificat la rândul său pe M.V.. 

Situaţia de fapt rezultă din probatoriul administrat la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească: declaraţii părţi vătămate P.V. (personal şi prin mandatar P.V.), T.C., A.M.C., P.D.D. (prin mandatar G.I.a), B.F. şi V.I.-D.; declaraţii martori F.L., D.V., M.V.; declaraţii învinuiţi A.M. şi A.G.; înscrisuri şi probatoriile administrate pe parcursul cercetării judecătoreşti:  au fost audiaţi inculpatul:  A.M., filele  72-73.

Au fost audiate părţile vătămate  constituite părţi civile: P.V., filele 62, 82-83, T.C., filele 63, 81, A.M.C. reprezentant al SC M.G. SA  filele 64, 79,  G.I. (reprezenta judiciar cu procură judiciară pentru partea vătămată P. şi D. D. (procură autentificată Consulatul General al României la Milano – fila 70 ds. fond), filele 71, 80.

 S-au depus de către apărătorul ales al părţilor vătămate T. şi P., înscrisuri oficiale emanate de la instanţele judecătoreşti, de la Cabinetele Notarilor Publici, copii ale extraselor de Carte Funciară,  astfel:

- Încheierea din 04.06.2013 dispusă de Judecătoria Bacău – Secţia Civilă, în dosar nr. 5057/180/2013, filele 127-132;

- Decizia nr. 7/18.03.2013 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, ds. nr. 4456/110/2011, filele 133-136;

 - Sentinţa civilă nr. 2169/02.10.2012 pronunţată de Tribunalul Bacău, în ds. 4456/110/2011, Încheierea din 24.09.2012 din acelaşi dosar,  filele 137- 143, 161-166;

- Sentinţa civilă nr. 3188/11.04.2011, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 6762/180/2010, filele 144-147

-Xerocopii ale chitanţelor de plată a onorariilor pentru apărător ales – filele 148-151,182-189, Contract de Asistenţă juridică  încheiat de apărătorul ales Av. I.E.C. cu partea vătămată G.I., filele 178-180;

- Extras Carte Funciară filele 153,  181,

- Decizia nr. 246/24.10.2013 pronunţată de Tribunalul Bacău - Secţia Civilă în ds. 2633/180/2010,  Sentinţa civilă nr. 2433/19.03.2013 pronunţată de Judecătoria Bacău în  ds. 2633/180/2010 filele 167-177;

- Raport de Expertiză extrajudiciară, ce a fost efectuată în dosarul civil nr. 2633/180/2010 al Judecătoria Bacău, filele 191-214;

- Promisiune de vânzare-cumpărare nr.253/24.04.2009 BNP B.M.C., încheiat între inculpat (şi soţia acestuia) şir în calitate de vânzător şui P.D.D. – filele 113-114 urmat de un ACT ADIŢIONAL la promisiunea de vânzare-cumpărare anterioară încheiat între aceleaşi părţi la acelaşi notar,  patru declaraţie dată de mandatarul G.I.A pentru fiul său P.D.D. la notar filele 113-126;

- Declaraţie Notarială încheiată între inculpat şi partea vătămată T. la BNP Z.C.C. la 24.11.2014

- Antecontract de Vânzare-Cumpărare nr. 05/24.04.2009 însoţit de documentaţie cadastrală, filele 111-118 încheiate între inculpat şi D.V., NOTIFICARE adresată de acesta din urmă către M.V..

- Declaraţie Notarială – Încheiere Autentificare nr. 306/26.10.2010 BNP B.M.C. , filele 100-101;

S-au audiat martorii: V.I.D., filele 84-85, şi fila 62 vol. II dosar, D.V., fila 86, P.V., fila 87, M.V. filele 215-216, F.L. filele 217-218, R.C. filele 219-220, N.I., fila 63.

 Inculpatul, prin apărătorul ales, a depus la dosar o cerere prin care invită părţile vătămate la încheierea unei conciliere, filele 244-246, un Proces-Verbal  încheiat între părţile din cauza pendinte la BNP Z.C.C. fila 253, a ataşat Contractul de Mediere filele 270-271.

V.I. şi V.M. au somat părţile civile din cauza pendinte cu aplicarea dispoziţiilor art. 582 C.civil, trimiţându-le o somaţie, fila 284 dosar.

Partea civilă SC M.G. prin administrator A.M.C. a depus şi ea la dosar înscrisuri privind situaţia juridică a terenului şi contrucţiei ridicate pe teren: Încheiere de intabulare a dret5ului de ipotecă  nr. 58587/07.10.2014, Extras de Carte Funciară, filele 285-, de la Cabinetul Executorului judecătoresc C. împreună cu toate înscrisurile existente în acest dosar de executare silită (sentinţe civile d la instanţa de fond, în cale a de atac), cu privire la demararea executării silite  prin înfiinţarea unei popriri asupra veniturilor debitorului V.I.D. ce datorează sume de bani creditorului SCM. SRL, filele 292-331.

ÎN DREPT:

În perioada comiterii faptelor, cursul anilor 2008-2009, la momentul sesizării instanţei de judecată cu soluţionarea cauzei, se afla în vigoare Codul Penal din 1969. La 01.02.02014 a intrat în vigoare Noul Cod Penal, şi  potrivit dispoziţiilor art. 4-6 actualul Cod penal, instanţa de judecată este obligată a aplica noile dispoziţii de drept substanţial şi procedural, ce îi sunt favorabile inculpatului, şi acolo unde este cazul să dispună încetarea procesului penal, dacă fapta este dezincriminată.

Inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor de

”Înşelăciune în formă calificată, prev. de art. 215 alin.1,2,3 şi 5 C.pen. 1969, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, prev. de art. 288 alin.1 C.pen. 1969 şi 291 C.pen. din 1969.

Aceeaşi activitate infracţională este incriminată şi în actualele dispoziţiile procedurale în art. 244  C.pen. , 320 C.pen. şi art. 323 C.pen.

Art. 244 cod penal - Înşelăciunea:

(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

 (2) Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

 (3) Împăcarea înlătură răspunderea penală.

Art. 320 cod penal - Falsul material în înscrisuri oficiale:

(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

 (2) Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

 (3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

(4) Tentativa se pedepseşte.

Art. 323 cod penal  - Uzul de fals:

Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă când înscrisul este sub semnătură privată.

Comparând vechea reglementare  cu actualele dispoziţii, sub aspectul legii mai favorabile, instanţa apreciază că pentru cauza pendinte, pentru inculpatul de faţă, mai favorabile sunt normele actuale, cele de după 01.0.2.014.

Potrivit art. 215 C.pen. 1969 – Înşelăciunea -

(1) Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a  unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.

(2) Înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase, se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

(3) Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane, cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat contractul în condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincţiile acolo arătate.

 (4) Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. (1), dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2.

(5) Înşelăciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Potrivit art. 288 C.pen. din 1969 –  Falsul material în înscrisuri oficiale -

(1) Falsificarea unui înscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.

(2) Falsul prevăzut în alineatul precedent, săvârşit de un funcţionar în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(3) Sunt asimilate cu înscrisurile oficiale biletele, tichetele sau orice alte imprimate producătoare de consecinţe juridice.

(4) Tentativa se pedepseşte.

Potrivit art. 291 C.pen. din 1969 – Uzul de fals

 Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă când înscrisul este sub semnătură privată.

Comparând limitele de pedeapsă pentru cele trei infracţiuni – constatăm că în actualul Cod penal, aceste infracţiuni sunt pedepsite cu închisoarea pentru o durată mai mică.

Pe de altă parte, la încadrarea juridică a rechizitoriului, şi după cum situaţia de fapt o arată, se impune adăugarea dispoziţiilor art. 41 alin.2 C.pen. din 1969, respectiv comiterea infracţiunii în formă continuată (având la bază aceeaşi rezoluţie infracţională, comiterea aceleiaşi infracţiuni asupra mai multor părţi vătămate fără să fi fost condamnată pentru vreuna dintre ele). Potrivit vechilor dispoziţii procedurale, în ipoteza existenţei formei continuate a infracţiunii, pedeapsa ce se poate aplica este:

ART. 42 Cod penal 1969 – Pedeapsa pentru infracţiunea continuată

Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, la care se poate adăuga un spor, potrivit disp. art. 34 sau, după caz, art. 40/1 al. 1.

În actualul Cod penal, forma continuată a infracţiunii este prev. de art. 35 iar pedeapsa ce rezultă în cazul aplicării acestei dispoziţii este:

ART. 36 ALIN.1 C.PEN.- Pedeapsa pentru infracţiunea continuată şi infracţiunea complexă

(1) Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii.

Aceste norme sunt aplicabile în ipoteza în care suntem în forma continuată cu privire la o singură persoană vătămată. În cauza pendinte avem patru persoane vătămate, astfel că sunt aplicabile dispoziţiile privind art. 39 NCP la pedeapsa principală care şi cum se calculează în caz de concurs de infracţiuni:  Acesta stabileşte că :

ART. 39 alin-.1 lit.b actualul cod penal - În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează: b) când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;

Făcând toate aceste calcule, atât potrivit vechiului cod penal cât şi actualului cod penal,constatăm aşadar ca fiind mai favorabile noile dispoziţii, atât sub aspectul normelor din partea generală cât şi cele prevăzute la limitele de pedeapsă din partea specială.

O altă chestiune de drept ce se impune a fi analizată, este aplicare, sau nu,a dispoziţiilor privind revocarea anterioarei pedepse cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentinţei penale nr. 240/29.01.2007 pronunţată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr. 7765/2006. Atunci a fost condamnat  inculpatul a fost la o pedeapsă de şase luni închisoare în modalitatea suspendării condiţionate  a executării pedepsei, cu termen de încercare de doi ani şi şase luni, rămasă definitivă la 12.02.2007, pentru comiterea a două infracţiuni: emitere filă CEC fără date esenţiale prev. de art. 84 alin.3 din Legea nr. 59/1934 şi înşelăciune prev. de art. 215 alin.4 C.pen. 1969.

 Potrivit art. 83 C.pen. din 1969 „Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.

Revocarea suspendării pedepsei nu are loc însă, dacă infracţiunea săvârşită ulterior a fost descoperită după expirarea termenului de încercare.

Dacă infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă, se poate aplica suspendarea condiţionată a executării pedepsei chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări.

La stabilirea pedepsei pentru infracţiunea săvârşită după rămânerea definitivă a hotărârii de suspendare nu se mai aplică sporul prevăzut de lege pentru recidivă.”

La pronunţarea acestei sentinţe penale condamnatului A.M. i s-a atras atenţia că în cazul comiterii unei noi infracţiuni în interiorul termenului de încercare – 2,6 ani - consecinţa va fi revocarea acelei pedepse de 6 luni, şi adăugarea ei, prin cumul aritmetic la noua pedeapsă ce urmează a fi stabilită, iar modalitatea de executare a acesteia este închisoarea.

Din materialul probator acumulat în cauza pendinte, reiese că inculpatul a început activitatea infracţională în decursul anului 2008, deci după toate calculele, în interiorul termenului de încercare, care s-ar fi împlinit aproximativ în cursul lunii august 2009 (în plină activitate infracţională).

Apreciem însă că instanţa este paralizată în aplicarea dispoziţiilor art. 83 C.pen. privind revocarea pedepsei anterioare, trebuind să se supună dispoziţiilor alin.2 a aceluiaşi art. 83 C.pen. care stabileşte că:

Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.

Revocarea suspendării pedepsei nu are loc însă, dacă infracţiunea săvârşită ulterior a fost descoperită după expirarea termenului de încercare.

Dacă infracţiunea ulterioară este săvârşită din culpă, se poate aplica suspendarea condiţionată a executării pedepsei chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări.

La stabilirea pedepsei pentru infracţiunea săvârşită după rămânerea definitivă a hotărârii de suspendare nu se mai aplică sporul prevăzut de lege pentru recidivă.

Studiul înscrisurilor de la dosarul de urmărire penală dovedeşte că prima plângere a fost formulată de către persoana vătămată T. C. la data de 14.02.2010, fila 29 dosar urmărire penală, urmate în ordine cronologică de: P.V. (pentru tatăl său P.V.) la 29.03.2010, fila 17 dosar urmărire penală, V.I.D.  la 29.06.2010, fila 242 dosar urmărire penală, (în ceea ce priveşte comiterea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficial şi uz de fals), SC M.G. SA la 14.02.2011, fila 40 dosar urmărire penală, R.C. la 16.09.2011, (asupra căreia procurorul a dispus prin acelaşi rechizitoriu Neînceperea urmăririi urmării penale faţă de inculpat şi soţia acestuia, sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin.1-3 C.pen.), şi P.D.D. (prin mandatar G.I.A- mama sa) la 01.02.2012, aflată la fila 217 dosar de urmărire penală.

Aşadar toate plângerile penale au fost formulate după împlinirea termenului de încercare - august 2009 -, motiv pentru care nu se poate dispune revocarea pedepsei anterioare de 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei. Prin urmare, potrivit art. 86 C.pen. 1969, dacă  la împlinirea termenului de încercare„ nu s-a pronunţat revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în baza art. 83 şi 84, el este reabilitat de drept”. La data de 14.02.2010 (prima plângere penală ce a fost formulată de persoana vătămată T.C.) condamnatul A.M. era reabilitat de drept.

 Pentru toate aceste considerente, instanţa  în temeiul art. 386 C.pr.pen. va dispune schimbarea încadrării juridice formulată de inculpatul A.M. prin apărător, din art. 215 alin.1,2,3,5 C.pen. din 1969 cu art. 41 alin.2 C.pen. 1969 în patru infracţiuni prev. de art. 244  alin.1,2 C.pen. cu art. 36 C.pen, din art. 288 C.pen. din 1969 în art. 320 C.pen.  şi din art. 291 C.pen. 1969 în art. 323 C.pen. Pentru fiecare dintre infracţiuni urmează a fi angajată răspunderea penală.

Raportat la conduita inculpatului dovedită pe întreg parcursul urmării penale şi cercetării judecătoreşti, la atitudinea sa de nerecunoaştere a faptelor, la temenele pe care le-a solicitat de ameninţare a cauzelor prin rezilierea contractelor de asistenţă judiciară a apărătorilor  pe care i-a ales pe parcurs (cu consecinţa amânării termenelor de judecat), la faptul că deşi este reabilitate de drept (aşa cum s-a demonstrat mai sus) totuşi are în istoric o condamnare pentru infracţiune de înşelăciune, la faptul de atâta timp nu a găsit nici o cale de împăcare cu părţile vătămate ci doar acum sub ameninţarea unei condamnări penale, a chemat părţile vătămate la o aşa – zisă mediere, care, evident, nu s-a realizat, pentru toate aceste argumente, instanţa nu poate reţine în favoarea sa nici o împrejurare cu titlu de circumstanţă atenuantă.

 Făcând aplicarea dispoziţiilor art. 38 şi 39 din actualul Cod penal, urmează să aplice inculpatului pedeapsa cea mai mare  la care să adauge un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabile.

 În baza art. 65.pen. se va aplica inculpatului  pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit.a,b şi d  C.pen. 

 Art. 71 cod penal, astfel cum a fost modificat prin legea nr. 278/2006, prevede că drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. „a-c „se interzic de drept  în cazul condamnării la  pedeapsa închisorii sau a detenţiunii pe viaţă, este de observat că potrivit art. 11 alin. 2 şi art. 20 alin. 2 din Constituţie, tratatele ratificate  de Parlament fac parte din dreptul intern şi au prioritate atunci când privesc drepturile omului şi sunt mai favorabile decât legile interne. Or, interdicţia absolută de a vota, impusă persoanelor condamnate , contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană  a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 în cauza Hirst contra Marea Britanie. Indiferent de durata pedepsei şi de natura infracţiunii care a atras-o , nu se justifică  excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nici o legătură între interdicţia votului şi scopul pedepsei, acela de a prevenii săvârşirea de noi infracţiuni şi de a asigura reinserţia socială a infractorilor 

 Apărătorul ales al inculpatului a solicitat  instanţei achitarea  întrucât fapta de înşelăciune nu a fost săvârşiră  cu vinovăţia prevăzută de lege, aşa cum revede art. 16 teza a II-a C.pr.pen., iar în privinţa infracţiunilor de Fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals, achitarea  întrucât faptele nu au fost dovedite, potrivit art.16 lit. c C.pr.pen. Cu privire la infracţiunea de „înşelăciune”, apărătorul consideră că inculpatul a fost de bună credinţă, că şi-a dat toată silinţa pentru finalizarea tuturor promisiunilor de vânzare-cumpărare, pe care le-a încheiat cu părţile vătămate, că întreaga vină o are numai martorul V.I.D.. Cu privire la infracţiunile de fals apreciază apărătorul că în rechizitoriu avem doar o simplă afirmaţie, strecurată în cinci rânduri  care nu este probată.

 Apărătorii aleşi pentru părţile vătămate au solicitat:

Av. Ţ.M. pentru partea vătămată P.V. în ce priveşte latura penală, indiferent de faptul cum va considera instanţa vechiul cod penal sau noul cod penal incident ca şi  lege mai favorabilă, din punctul său de vedere favorabil ar fi vechiul cod penal, al concursului, al infracţiunii continuate, e vorba de 4 infracţiuni de înşelăciune, o infracţiune de fals şi uz de fals, dar instanţa va aprecia.

Arată că partea văt. V. solicită aplicarea inc. A. a unei pedepse orientată spre maxim cu executare.

În ce priveşte latura civilă solicită anularea actului de antecontract vânzare-cumpărare, obligarea acestuia la plata despăgubirilor civile, 60.000 euro achitaţi, dovediţi cu chitanţe, 3000 lei reprezentând contravaloare onorarii achitate la Notariat pentru întocmirea actelor şi o dobândă raportat la dobânda prevăzută în antecontractul de vânzare-cumpărare 0,5% /zi de întârziere în ceea ce priveşte perfectarea actului. Solicită aplicarea măcar a unei dobânzi legale de la  momentul depunerii plângerii şi până la momentul când inculpatul va executa această obligaţie.

Cu onorariu 3.650 lei reprezentând cheltuieli avocat chitanţe depuse la dosar.

Avocat I.E. având cuvântul pentru părţile vătămate T.C. şi P.D.D., cu privire la latura penală în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor  mai favorabile apreciază că legea favorabilă este vechiul cod penal.

Pe latură penală situaţia a fost prezentată atât la urmărirea penală cât şi în faţa instanţei, chiar dacă au  existat demersuri pentru finalizarea situaţiei juridice a fiecărui proprietar de casă această  înţelegere nu a putut fi finalizată, astfel încât din punct de vedere penal lasă soluţia la aprecierea instanţei.

Cu privire la latura civilă solicită admiterea pretenţiilor formulate de cele două părţi civile, conform declaraţiilor date în faţa instanţei de constituire parte civilă, dovezile sunt reprezentate atât de plata preţului cât şi de anumite cheltuieli făcute de către părţi pentru rezolvarea acestei situaţii.

Solicită astfel admiterea pretenţiilor civile ale părţilor civile şi a cheltuielilor conform chitanţelor depuse reprezentând onorariu apărător.

Partea civilă S.C. M.G. S.R.L. prin administrator A.M.C. arată că în ce priveşte latura penală lasă soluţia la aprecierea instanţei.

Cu privire la latura civilă solicită achitarea contravalorii de 25.000 euro, daune civile pe care trebuie să-i achite pentru teren. Solicită achitarea contravalorii casei de 49.500 euro, aşa cum a dat declaraţie plus 30.000 euro investiţi în casă.

Instanţa nu poate admite apărarea formulată,  întrucât toate mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti  – cu precădere  înscrisurile notariale încheiate de-a lungul timpului, a extraselor de carte funciară, depoziţiile de martori: V.I.D., filele 84-85, şi fila 62 vol.II dosar, D.V., fila 86, P.V., fila 87, M.V. filele 215-216, F.L. filele 217-218, R.C. filele 219-220, N.I. la  o singură concluzie, aceea întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunilor pentru care este cercetat, a faptului că le-a comis cu forma de vinovăţie cerută de lege. 

În ce constă culpa vânzătorului V.I.D. şi a soacrei sale B.F., pentru că la data de 02.06.2008 când a cumpărat, 4100 mp şi 3600 mp teren în com. S.,  potrivit celor două contracte de vânzare-cumpărare 435 şi 436 BNP B.E.C., s-a obligat ca în termen de 3 luni – până la 30.06.2008 să achite vânzătoarei B.F. suma de 125.190 EURO iar lui V.I.D. până la 02.06.2009 suma de 104.680 EURO şi nu a făcut-o (filele 100-111 dosar urmărire penală). De aici au început toate „micile manevre, toate învârtelile” pe care le-a considerat inculpatul că vor fi utile şi-l vor scoate din impas. Au căzut de acord să construiască vânzătorului V.I.D. o casă în mun. Bacău, despre o  altă lucrare de mare amploare ce necesita multă forţă de muncă, materiale de construcţii, utilaje – cel de construire a caselor pentru sinistraţii din com. S., (august 2008, potrivit declaraţiei sale fila 72 verso dosar instanţă) sau despre „înţelegerile” dintre SC L.T., D. şi M.V., încheiate în cursul lunilor IV-V 2009 (când ar fi trebuit să de-a în folosinţă o casă, cumpărător fiind d-l M.

 Părţile vătămate au arătat instanţei fie că nu au ştiut nici un momente de problemele juridice existente între inculpat şi vânzătorii B. şi V., fie au fost înştiinţaţi „aşa în trecere, vag”, asupra chestiunilor cu care se confruntă cei doi, dar în orice caz, de fiecare dată au primit asigurări din partea inculpatului că totul se va rezolva. Aceşti l-au crezut şi astfel se face că, neputând onora toate promisiunile de vânzare-cumpărare, beneficiarii imobilelor - părţile vătămate - fiind de bună credinţă, au fost de acord să încheie câte un Act Adiţional, prin care se prelungea data predării imobilelor, cu menţinerea celorlalte clauze ale Promisiunilor de vânzare cumpărare încheiate iniţial, (filele 79-84 ds. instanţă).

Martorii D.V., F., R. şi M. au arătat instanţei cum au încerca că cumpere de la acelaşi inculpat, aceeaşi construcţie, investind în imobil diferite sume de bani, bani pe care nu au reuşit să-i recupereze, aşa cum este cazul d-lui M.V., R.  (filele 215-216, 219 ds. instanţă), care şi în prezent deţin titlu executoriu împotriva inculpatului însă nu-şi pot recupera banii, fiindcă îşi respectă ordinea de pe tabelul creditorilor .În prezent asupra acelui teren există nouă sarcini imobiliare înscrise,  potrivit Extrasului de Carte Funciară depus de părţi la dosar - fila 289 ds. instanţă.

În încercările lor disperate de a lua legătura cu inculpatul pentru a fi lămuriţi, aceştia fie nu puteau discuta cu el întrucât nu răspundea la telefon, evita întâlnirile  sau primeau explicaţii care mai decare mai echivoce, pe alocuri hazlii. De exemplu, deşi inculpatul ştia că imobilul era vândut şi trebuia să-l predea părţii vătămate T., la insistenţele părţii vătămate P. de a-i arăta interiorul casei, i-a spus că respectiva canapea aparţine muncitorilor, când ea de fapt aparţinea părţii vătămate T. care se şi mutase acolo, că s-a produs o inundaţie la ţeava de calorifer de la etaj şi nu-i poate preda casa, că nu are cheile la el pentru a pătrunde în casă (toate explicaţii date păţii vătămate  P.). Deşi acesta îşi exprima dorinţa de a fi montate un anumit model de uşă, gresia de o anumită culoare, când revenea pentru a observa evoluţia lucrării constata că toate cele cerute nu corespundeau dorinţelor sale. Inculpatul ştia ce face pentru că el monta ceea ce dorea partea vătămată T. şi nu ceea ce comandase P.. Se poate spune atunci că nu a indus în eroare, că nu a înşelat partea vătămată P.? În final a mai inventat o „explicaţie”, astfel că i-a  spus acestei părţi vătămate de „n-a avut ce face, trebuia să-i de-a casa lui T. pentru că este un moştenitor al vânzătorului…..”.

 Şi partea vătămată T. a beneficiat cam de aceleaşi explicaţii, şi el a trecut prin emoţii colosale: şi-a vândut propriul apartament, a investit un acont în imobilul construit până la etajul I de inculpat, şi pentru că avea puţini bani, s-a înţeles cu inculpatul ca restul construcţiei să o facă singur, să ridice etajul, să mobileze, să o termine. Aşa se face că patru oameni – familia T. - au locuit o vreme într-o singură cameră. Casa în care s-a mutat partea vătămată T. fusese mai înainte obiectul disputei juridice dintre inculpat şi M., şi D.. Această casă, în care, în final, s-a mutat cumpărătorul T., a „aparţinut”, conform actelor notariale încheiate – în regulă,  spune inculpatul -  în ordine cumpărătorilor D., M., P. şi T..

Cum nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune? Cum să se poată dispune achitarea întrucât inculpatul a fost de bună credinţă, că nu s-a comis fapta cu forma de vinovăţie prevăzută de lege? Când au sesizat amânările, tertipurile inculpatului, cumpărătorii D., M., R. l-au acţionat în instanţă. Ei au declarat foarte clar instanţei de judecată pendinte cum că „toţi sunt o gaşcă de şmecheri”, inculpatul, agenţia L., administratoarea F.. Când D. i-a cerut restituirea sumei de bani dată cu avans inculpatului, acesta i-a răspuns că nu are ce să-i restituie fiindcă aceşti bani reprezintă „taxă de şmecher”, sau „ţeapă” (filele 215-219 dosar instanţă şi fila287 dosar urmărire penală).

Urmare a neachitării sumelor de bani către vânzătorii V. Şi B., aceştia au introdus şi ei acţiuni în instanţa civilă, fiind soluţionate prin sent. civilă nr. 6362/15.06.2010 de Judecătoria Bacău şi sent. civilă nr. 3188/11.04.2011 a aceleiaşi instanţei, constatând că cele două contract nr. 435 şi 436/02.06.2008  au fost desfiinţate de plin drept întrucât ele conţin clauza pactului comisoriu de gradul IV. Aşadar, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a celor două sentinţe civile 18.08.2011 şi 20.02.2012 terenurile au revenit vechilor proprietari V. şi B..

Părţile vătămate SC M.G., prin administratoarea A.I., T. V., s-au mutat în imobile, P. nu locuieşte efectiv acolo fiind plecat în Italia, însă de imobil şi teren are grijă mandatara G.I. care mai trece din când în când pe acolo. Domnul P.V., deşi a achitat integral preţul cerut de inculpat şi stipulat în Promisiunea de vânzare-cumpărare +  actul adiţional, nu a reuşit să se stabilească în vreuna din ele. Iniţial, terenul fusese cumpărat şi era proprietar inculpatul, acum, imobilele case se află pe terenurile lui V. şi B.. Terenuri extravilane, pe care cumpărătorii şi locatarii aşteaptă să fie transformat în teren intravilan. Construcţiile au fost ridicate fără autorizaţie din partea Primăriei S.. Deci, Cum a construit inculpatul tot, fără toată documentaţia în regulă? Cum a explicat el toate aceste lucruri părţilor vătămate? Cu nimic concret, doar amânări, discuţii, promisiuni, timp în care construcţiile se definitivau. Inculpatul avea nevoie de bani, trebuia să le ridice, trebuia să dea ceva în schimbul sumelor de bani primite de la părţile vătămate. De ce nu le-a spus adevărul?  În final, aceste părţi vătămate au ajuns să dialogheze chiar cu proprietarul actual cu d-l V. Conflictele s-au înmulţit, iniţial era inculpatul şi părţile vătămate, acum s-au adăugat şi familia V., B., societăţile de construcţii de antrepriză, fiecare cu propriile pretenţii. Nimeni nu renunţă, fiecare doreşte bani, astfel că nici în faţa unui mediator de profesie nu s-a ajuns la un rezultat concret.

 Inculpatul se apără spunând că nu  a putu continua obţinerea autorizaţiilor şi finalizarea actelor oficiale întrucât martorul V.I.D. a introdus acea acţiune în instanţă, astfel că s-a notat litigiul la Cartea Funciară, cu efect asupra suspendării tuturor demersurilor sale.

Instanţa are în vedere faptul că, prin Contractul de vânzare-cumpărare, inculpatul era obligat să achite către B.F. –vânzătoarea la trei luni după încheierea contractului cei 125 .190 EURO, lucru pe care el nu l-a făcut, iar în ceea ce-l priveşte pe vânzătorul V.I.D.,ar fi trebui să-i achite la un an distanţă diferenţa de preţ de 104.680 EURO, ceea ce tot nu a făcut. Cele două contract erau prevăzute pact comisoriu de gradul patru, cu efect al desfiinţării sale de plin drept. Demersul vânzătorului era legitim atâta vreme cât nici inculpatul - cumpărător nu şi-a respectat obligaţia de plată a preţului.

 Cu privire la infracţiunile de „fals în înscrisuri oficiale” şi „uz de fals”, apărătorul a solicitat pentru inculpat achitarea acestuia apreciind că afirmaţia rechizitoriului, cu privire la aceste două infracţiuni,  nu este dovedită de probe.

Instanţa are în vedere faptul că la data de 26.02.2010 vânzătorul V.I.-D., depune la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău o plângere penală împotriva soţilor A.M. şi G. pentru comiterea infracţiunii  prev. de art. 289 şi art. 291 C.pen 1969, fila 242 dosar urmărire penală.  În motivarea plângerii se arată că „ pe data de 02.06.2008 a încheiat cu făptuitorii un contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 436 şa BNP N.E.L.

Prin acest contract le-a vândut făptuitorilor 3600mp teren pentru  suma de 109.230 euro.

În pag. 2 a contractului, al. 4 a trecut un pact comisoriu expres în sensul că în cazul neplăţii preţului până la data de 02.06.2009 contractul este reziliat de drept.

După ce a expirat acest termen, făptuitorii, pentru a putea obţine autorizaţie de construire şi certificat de urbanism, au falsificat contractul şi l-au depus la Primărie pentru obţinerea acestor documente.

Falsul s-a produs în următoarea manieră: la fl. 2 a actului al. 4, unde se menţiona că în caz de neplată a preţului contractului este reziliat, făptuitorii au pus o filă albă cu care au acoperit toate cele 11 rânduri ale paragrafului, apoi au xerocopiat acest act fără paragraful respectiv, au tăiat cu foarfeca zona albă unde fusese paragraful, au lipit cele două bucăţi şi apoi le-au xerocopiat din nou, rezultând o pagină a contractului fără paragraful care îi interesa.

Aceste înscrisuri împreună cu cererea semnată de făptuitori au fost conformate cu originalul şi au fost depuse la primăria S. şi la Oficiul de Cadastru.

Au solicitat a se face adresă la această instituţie fără a afla învinuiţii, şi pentru a nu putea aceştia să „aranjeze” şi să înlocuiască actul”.

Această plângere a fost urmată de efectuarea cuvenitelor cercetări, astfel că de la Primăria S., se comunică prin adresa nr. 4509/04.08.2010 xerocopia contractului de vânzare-cumpărare nr. 436/02.06.208 încheiat între vânzătorul V.I.D. şi cumpărătorul A.M. la data de 02.06.2008, şi în care se observă fără dificultate cum lipseşte din acest exemplar, alineatul privind includerea pactului comisoriu de gradul IV. Observaţia este uşor de făcut, prin comparaţie cu originalul existent, pe care vânzătorul V. îl avea în posesia sa, faţă de copia existentă la primărie. La dosarul de urmărire penală sunt ataşate ambele forme, filele 106-108 şi filele 255 şi 259.  Mai departe, din partea OCPI, (filele 258-261 dosar urm.pen.) se comunică faptul că „în data de 12.06.2009, A.M. a depus la sediul OCPI documentaţia în vederea obţinerii avizului de scoatere din circuitul agricol, acesta nefiind eliberat de către OCPI din cauza faptului că aceasta era incompletă. Deoarece avizul de scoatere din circuitul agricol nu a fost obţinut, la sediul OCPI nu au mai fost depuse planuri în vederea obţinerii autorizaţiei de construire. S-a ataşat copie după actul de vânzare cumpărare nr. 436/02.06.2008 depus la documentaţia de scoatere din circuitul agricol”.

 Aşadar, acelaşi contract nr. 436/02.06.2008 a fost depus şi la OCPI, în aceeaşi versiune „simplificată”, adică extrasă clauza privind pactul comisoriu de gradul IV.

 În volumul II al dosarului de urmărire penală, regăsim la filele 196-218, cererea pe care inculpatul a adresat-o Primăriei com. S., prin care solicită „introducerea în intravilan a terenului în discuţie”- fila 202. Această instituţie comunică organelor de urmărire penală şi documentaţia ce a fost ataşată de inculpat în vederea obţinerii avizul cerut:

„- în evidenţele noastre la compartimentul de urbanism a fost înregistrată cererea nr. 3325/12.08.2008 prin care numitul A.M. dom. în Bacău, solicită ca în baza acelor prezentate terenul să fie avizat pentru introducere în intravilan;

- depune la cerere: copii act de vânzare-cumpărare nr. 433/2.06.2008, plan de situaţie şi încadrare în zonă;

- în baza acestor documente s-a obţinut avizul CL S. avizat prin HCL nr. 38/13.08.2008;

- certificatul de urbanism eliberat de CJ Bacău nr. 6702/21.07.2008;

La compatimentul financiar contabil se află depuse copii după actele de vânzare-cumpărare nr- 433/2.06.2008, părţi A.M. căsătorit cu A. G. cumpărător şi B.F. vânzător;

- copii după contractul de vânzare-cumpărare nr. 436/2.06.2008 părţi V. I.-D. şi V. M. vânzători şi A.M. căsătorit cu A.G. cumpărător.

Cele două contracte au fost depuse în vederea înregistrării acestora ca persoane contribuabile”.

 Prin aceste înscrisuri, apreciem că şi cele două infracţiuni au fost probate pe parcursul urmăririi penale, soluţia de achitare solicitată nu are fundament în realitatea de fapt.

 II. LATURA CIVILĂ

 Cu privire la aspectul civil al cauzei, instanţa observă că ne aflăm în prezenţa a patru contracte intitulate „Promisiune de vânzare - cumpărare” încheiate între inculpatul A.M. şi soţia acestuia A.G. cu:

 - SC M.G. SRL  la BNP B.M.C., la data de 24.04.2009, având ca obiect – promisiune vânzare cumpărare şi teren – imobilul proprietate noastră, situat în extravilanul com. S., jud. Bacău, sola 115 parcela 104, respectiv suprafaţa de 500mp teren arabil (din totalul de 7.814mp, cu nr. cadastral al bunului imobil 3726, înscris în CF nr. 3314/S. la Oficiul de  Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău) dobândit prin cumpărare conform contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 435/2008 şi sub nr. 436/2008 la Biroul Notarului Public N.E.L din Bacău şi actului de alipire autentificat sub nr. 534/2008 la Biroul Notarului Public N.E.L din Bacău, împreună cu una locuinţă în regim P*1, ÎN CURS de edificare, construită din cărămidă, acoperită cu tablă tip Lindab, compusă la parter din living, bucătărie, baie, hol şi punct termic iar a etaj din hol, baie, trei dormitoare, balcon şi  terasă, în suprafaţă construită la sol de 81mp, suprafaţă desfăşurată de 167mp, cu preţul de 209.861 lei, din care a primit de la societatea  promitent-cumpărătore, înainte de data autentificării prezentei  promisiuni de vânzare-cumpărare suma de 90.000 lei, virament în cont, deschis pe numele promitent-vânzătorului

- P.D.D. la BNP B.M.C., la data de 24.04.2009,având ca obiect „promisiune vânzare-cumpărare casă şi teren” – imobilul proprietatea noastră situat în extravilanul com. S., jud. Bacău sola 115 parcela 104, respectiv suprafaţa de  600 mp teren arabil /din totalul de 7.814 mp, cu nr. cadastral al bunului imobil 3726 înscris în CF nr. 3314/S. la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău) dobândit prin cumpărare conform contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub  nr. 435/2008 şi sub nr. 436/2008 la Biroul Notatului Public N.E.L din Bacău şi actului de alipire autentificat sub nr. 534/2008 la Biroul Notarului Public N.E.L din Bacău, împreună cu una locuinţă în regim S*P/1, în curs de edificare, construită din cărămidă, acoperită cu tablă tip Lindab, compusă la parter din living, bucătărie, baie, hol şi punct termic iar la etaj din hol, baie, trei dormitoare, balcon şi terasă, în suprafaţă construită la subsol de 80mp, suprafaţă desfăşurată de 167mp, cu preţul de 60.000 euro, echivalentul sumei de 254.376 lei, la un curs de referinţă BNR de astăzi 24.04.2009, respectiv 4,2396 lei/1 euro, din care am primit de la promitent cumpărător, înainte de data autentificării prezentei promisiuni de vânzare-cumpărare suma de 4.000 euro, echivalentul sumei de 16.958,40 lei, la acelaşi curs de referinţă BNP;

- P.V. la BNP B.M.C., la data de  29.07.2009, având ca obiect – promisiune de vânzare-cumpărare casă şi teren – „imobilul proprietatea noastră, situat în  extravilanul com. S. jud. Bacău, sola 115 parcela 104, respectiv suprafaţa de 500mp teren arabil (din totalul de 7814mp cu nr. cadastral al bunului imobil 3726 înscris în CF nr. 3314/S. la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău) dobândit prin cumpărare conform contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub  nr. 435/2008 şi sub nr. 436/2008 la Biroul Notarului Public N.E.L din Bacău şi de alipire autentificat sub nr. 534/2008 la Biroul Notarului Public N.E.L din Bacău, împreună cu una locuinţă în regim P*1, în curs de edificare construită din cărămidă, acoperită cu tablă Lindab, compusă la parter din living, bucătărie, baie hol şi punct termic, iar la etaj din hol, baie, trei dormitoare, balcon şi terasă, suprafaţă desfăşurată de 171mp cu preţul de 65.000 euro echivalentul sumei de 273.078 lei, la un curs de referinţă BNR de astăzi 29.07.2009, respectiv 4,2012 lei/1 euro, din care am primit în numerar de la promitent-cumpărător, astăzi data autentificării prezentei promisiuni de vânzare-cumpărare suma de 15.000  euro, echivalentul sumei de 60.018 lei la acelaşi curs de referinţă BNR.

- T.C. şi T.  N., la BNP B.M.C., la data de 26.10.2009, având ca obiect – promisiune vânzare-cumpărare casă şi teren „imobilul proprietatea noastră, situat în extravilanul com. S. jud. Bacău sola 115 parcela 104 respectiv suprafaţa de 500 mp teren arabil (din totalul de 7.814mp c nr. cadastral al bunului imobil 3726 înscris în CF nr. 3314/S. la Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău) dobândit prin cumpărare conform contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 435/2008 şi sub nr. 436/2008 la Biroul Notarului Public N.E.L din Bacău şi actului de alipire autentificat sub nr. 534/2008 la Biroul  Notarului Public N.E.L  din Bacău, împreună cu una locuinţă în regim P/1, în curs de edificare, construită din cărămidă, acoperită cu tablă tip Lindab, compusă la parter din living, bucătărie, , baie, hol şi punct termic iar la etaj din hol, baie, trei dormitoare, balcon şi terasă, suprafaţă desfăşurată de 171mp, cu preţul de 38.000 euro, echivalentul sumei de 162.997, 20 lei, la un curs  de referinţă BNR  de astăzi 26.10.2009, respectiv 4,2894 lei/1 euro, din care am primit în  numerar de la promitent-cumpărător, astăzi data autentificării  prezentei promisiuni de vânzare-cumpărare suma de 32.000 euro, echivalentul sumei de 137.260,80 lei la acelaşi curs de referinţă BNR”.

Două din aceste contracte au ulterior câte un „Act Adiţional”, care vine să modifice doar data predării efective a imobilului, şi ceva schimbări vizând aspectul şi utilităţile caselor celelalte convenţii şi clauze ale promisiunilor iniţiale rămânând valabile, aşa după cum se specifică în actele adiţionale:

- fila 227 dosar urmărire penală pentru partea vătămată P.D.D.  la data de 11.08.2009;

- fila 86 dosar urmărire penală pentru partea vătămată P. V.  la data de 28.12.2009.

Toate Promisiunile de vânzare-cumpărare încheiate de inculpat în calitate de vânzător, cu cumpărătorii - SC M.G. SRL, P.D.D., P.V.  şi  T.C. conţin acelaşi alineat: „Noi părţile, convenim asupra următoarelor clauze cu privire la achitarea preţului: 1)Termenul de lată al preţului este stipulat în favoarea cumpărătorului, în sensul că acesta poate face o plată valabilă şi liberatorie chiar înainte de scadenţa stabilită. 2) Prezentul contract se consideră desfiinţat de drept fără somaţie şi punere în întârziere a cumpărătorului, în cazul neplăţii preţului, până la data stabilită, iar părţile sunt repuse în situaţia anterioară în virtutea pactului comisoriu de gradul IV, conform art. 1020 şi 1021 din Codul civil. 3) în cazul neachitării diferenţei de preţ şi rezoluţiunii contractului din culpa cumpărătorului, va determina pierderea dreptului la restituirea sumei de 4.550 euro cu titlu de daune interese.”

Aceeaşi menţiune privind stabilirea pactului comisoriu de gradul IV între părţi se regăseşte şi în contractele iniţiale de vânzare –cumpărare a terenului, prevăzute în contractele 435/02.06.2008 şi nr. 436/02.06.2008 încheiate cu vânzătorii V.I.D. şi B.F..

Aceştia din urmă, obligaţi chiar de inculpat, prin comportamentul său, de faptul că nu a achitat suma de bani la scadenţa stabilită, l-au acţionat în instanţă. Astfel, s-au obţinut cele două sentinţe civile - nr. 2169/02.10.2012 pronunţată de Tribunalul Bacău, în ds. 4456/110/2011, şi Sentinţa civilă nr. 3188/11.04.2011, pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 6762/180/2010. Ambele sunt definitive şi irevocabile de la 18.08.2011 şi  20.02.2012. Prin cele două sentinţa civile s-au constat desfiinţat de plin drept contractul de vânzare –cumpărare nr. 435 şi  436/02.06.2008 în virtutea pactului comisoriu de gradul IV. În motivarea lor se specifică faptul că menţionarea unui astfel de pact comisoriu de gradul IV în contract are ca efect desfiinţarea necondiţionată a contractului, de îndată la expirarea termenului de executare. S-a precizat că spre deosebire de pactele comisorii de gradul I, II sau III, în cazul pactului comisoriu de gradul IV, instanţa de judecată nu poate decât să verifice dacă preţul a fost sau nu achitat, fără posibilitatea acordării vreunui termen de graţie şi nici nu poate aprecia asupra oportunităţii intervenirii rezoluţiunii” (filele 144-147 ).

Această voinţă a părţilor, inserată în cuprinsul Promisiunilor de vânzare-cumpărare au ca temei în drept dispoziţiile  art. 1020 şi 1021 Cod Civil.

Astfel, art. 1020 cod civil – Condiţia rezolutorie este subînţeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părţi nu îndeplineşte angajamentul său.

Art. 1021 C.civ.  – Întra-cest caz, contractul nu este desfiinţat de drept. Partea în privinţa căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenţia, când este posibil, sau să-i ceară desfiinţarea, cu daune interese. Desfiinţarea trebuie să se ceară înaintea justiţiei, care, după circumstanţe, poate acorda un termen părţii acţionate.

Trebuie să avem în vedre, raportat la datele reţinute ca fiind comise faptele, perioada anilor 2008-2009, în cauză sunt aplicabile aceste dispoziţii, în vigoare la acea dată, întrucât la momentul pronunţării acestei sentinţe penale, Codul civil şi Codul de procedură civilă au fost abrogate prin intrarea în vigoare prin Legea nr. 287/2009 în vigoare de la 01.10.2009. Prin urmare, temeiurile în baza cărora se soluţionează prezentele pretenţii, acţiunile civile formulate, au în vedere dispoziţiile codului civil şi de procedură civilă în vigoare la data comiterii faptelor.

 Clauzele contractuale exprese prin care părţile prevăd rezoluţiunea contractului, neexecutarea obligaţiilor unei dintre ele sunt pacte comisorii. Prin astfel de pacte, părţile urmăresc să diminueze sau să înlăture rolul instanţei de judecată în pactul rezoluţiunii. Se poate spune că părţile, prin voinţa lor expresă înlocuiesc o rezoluţiune judiciară cu o clauză rezolutorie convenţională, stipulată pentru executarea contractului.

Pactul comisoriu de gradul IV este acea clauză contractuală prin care se prevăd că, în cazul neexecutării obligaţiei contractul se desfiinţează de plin drept. Somaţie sau punere în întârziere, şi fără intervenţia instanţei de judecată. suntem în prezenţa celui mai energic pact comisoriu expres. În acest caz, prin simpla ajungere la termen a obligaţiei, contractul se desfiinţează de plin drept. instanţa de judecată sesizată de una din părţi nu va avea altă posibilitate decât aceea de a constata că rezoluţiunea contractului  a operat de plin drept. cu toate acestea, creditorul poate opta între rezoluţiunea de plin drept a contractului şi executarea obligaţiei.

Chiar în cuprinsul Promisiunilor de vânzare-cumpărare este menţionat că: ”În cazul în care, …, din culpa uneia din părţi nu se poate perfecta actul de vânzare-cumpărare, în formă autentică, prezenta promisiune de vânzare - cumpărare se consideră rezoluţionat de drept, în baza unei declaraţii unilaterale de voinţă a părţii care nu este în culpă, în formă autentică, fără intervenţia instanţei de judecată, şi fără nici o altă formalitate prealabilă prealabilă, în sensul că părţile vor fi repuse în situaţia anterioară momentului semnării prezentului act, în temeiul unui pact comisoriu  de gradul IV, ….”

Soluţionarea acţiunii civile în cadrul procesului penal, se face de către judecătorul penal, potrivit normelor de drept substanţial şi procedural civil. Întinderea competenţei acestui magistrat sunt limitate, sunt supuse normelor civile. Prin urmare, instanţa penală nu poate face mai mult decât îi permite legea civilă (sub aspectul laturii civile a cauzei).

Făcând aşadar trimitere las normele în materie civilă observăm că includerea unui astfel de pact comisoriu în promisiunile de vânzare cumpărare, paralizează iniţiativa instanţei de a interveni şi reglementa situaţia juridică dintre părţi. Ele au anticipat, la momentul încheierii acestor convenţii, că de s-ar întâmpla să nu poată fi dusă până la capăt această „promisiune”, să nu mai treacă prin faţa instanţelor de judecată, restabilirea situaţiei anterioare să se realizeze automat, numai prin voinţa creditorului.  Promisiunea de vânzare-cumpărare, înţelegerea dintre părţi, este desfiinţată de plin drept, fără să mai solicite ajutorul vreunei instanţe de judecată (fie pur civilă, fie prin alăturarea acţiunii civile în cadrul unui proces penal). Instanţa nu poate să acorde pretenţii civile, despăgubiri, reparaţii, restituiri de bunuri, lăsarea în deplină posesie şi folosinţă a terenurilor sau orice altă formă de satisfacere a pretenţiilor creditorului. În ipoteza în care totuşi părţile apreciază necesară introducerea unei astfel de acţiuni, puterea  instanţei de judecată nu este decât aceea de a constata că între părţi existenţa unui astfel de pact comisoriu de gradul IV. 

De ce au formulat plângeri penale părţile vătămate, dacă, audiate fiind, în faţa instanţei penale, au declarat că nu doresc condamnarea sa, ci doar rezolvarea situaţiei juridice de  pe teren, sub aspectul restabilirii situaţiei anteriore, a recuperării pretenţiilor băneşti, în ansamblu, pentru a-şi definitiva situaţia sub aspectul raporturilor juridice civile, când acest lucru s-a stabilit între ei de la început? Puterea instanţei este paralizată de voinţa lor, exprimată la momentul încheierii promisiunilor de vânzare-cumpărare. Nici dacă ar vrea, instanţa nu poate trece peste ce au hotărât ele la început datorită existenţei pactului comisoriu de gradul IV.

 Pentru aceste argumente, în temeiul art. 19, 397, C.pr.pen. coroborat cu art.256 C.pr.pen. raportat la art. 942 şi următoarele C.civil 1864 instanţa va  respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de părţile civile P.V., T.C., SC M.G. SRL  prin administrator A.M.C., şi P.D.D. prin mandatar G.I.A, cu privire la restabilirea situaţiei anterioare şi acordarea de daune materiale.

 În baza aceloraşi dispoziţii procedurale urmează a fi admise pretenţiile civile formulate de către partea civilă, T.C. şi în consecinţă să-l oblige pe inculpatul A.M., să plătească acestei părţi civile suma de  5.000 lei RON cu titlu de despăgubiri civile  reprezentând daune morale, având în vedere că doar această parte civilă a solicitat acordarea unor astfel de daune, pe de o parte, şi pe de altă parte, raportat la situaţia de fapt reţinută, dovedită prin probatoriul administrat sub aspectul laturii penale, familia T. a avut mult de suferit, condiţii improprii de locuit (patru persoane într-o singură cameră, cu o fată şi un băiat), după de şi-a vândut apartamentul ce-l avea în mun. Bacău). Vorbim, de asemenea, despre umilinţa la care au fost supuşi , despre multiplele amânări şi  motive invocate de către inculpat până când a  ajuns să se mute în imobilul cumpărat.

În temeiul art. 19,397  C.pr.pen., coroborat cu art.256 C.pr.pen. raportat la art. 998 C.civ.1864 vom constata că părţile civile P.V. , SC M.G. SRL  prin administrator A.M. şi  P.D.D. prin mandatar G.I.A  nu au solicitat daune morale.

Urmare a condamnării dispuse pentru infracţiunile de „fals în înscrisuri oficiale şi „uz de fals”, sub aspectul laturii civile, instanţa penală este obligată la restabilirea situaţiei anterioare, în speţă să se dispună desfiinţarea în totalitate a  copiilor falsificate ale contractelor 435 şi 436  încheiate la date de 02.06.2008 la BNP N.E.L., prezentate de  inculpat, Primăriei com.S , jud.Bacău.

Constând culpa procesuală şi procedurală,în temeiul art. 274 alin.1 C.pr.pen. va  obliga pe  inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Potrivit chitanţelor ce au fost ataşate de către părţi, reprezentând cheltuielile judiciare ce le-au avansat părţile , în speţă, onorarii avocat ales, în temeiul art. 275 alin.2  C.pr.pen. va admite în parte cheltuieli judiciare solicitate, având în vedere că în parte a fost admisă acţiunea civilă., de partea civilă T.C.,şi în consecinţă obligă pe inculpat să achite acestei părţi civile suma de 500 lei cu titlu de onorariu avocat ales. În ceea ce priveşte cheltuielile judiciare solicitate de părţile civile P.V. şi P.D.D.,  în temeiul art. 275 alin.1 C.pr.pen. urmează a fi  respinse având în vedere că au fost respinse acţiunile civile.

Instanţa, în temeiul art. 386 C.pr.pen. admite cererea de schimbare a  încadrării juridice formulată de inculpatul A.M. prin apărător, din art. 215 alin.1,2,3,5 C.pen. din 1969 cu art. 41 alin.2 C.pen. 1969 în patru infracţiuni prev. de art. 244  alin.1,2 C.pen. cu art. 36 C.pen., din art. 288 C.pen. din 1969 în art. 320 C.pen.  şi din art. 291 C.pen. 1969 în art. 323 C.pen. şi în consecinţă:

În temeiul art. 244  alin.1,2 C.pen.  pentru săvârşirea infracţiunii de „înşelăciune”,  condamnă pe inculpatul A.M., la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare (parte vătămată  P.V.).

În temeiul art. 244  alin.1,2 C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de „înşelăciune”, condamnă pe acelaşi inculpat, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare (parte vătămată T.C.).

În temeiul art. 244  alin.1,2 C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de „înşelăciune”, condamnă pe acelaşi inculpat, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare (parte vătămată SC M.G. SRL prin administrator A.M.C.).

În temeiul art. 244  alin.1,2 C.pen. pentru săvârşirea infracţiunii de „înşelăciune”, condamnă pe acelaşi inculpat, la pedeapsa de 4(patru) ani închisoare (parte vătămată  P.D.D. prin procurator G.I.a).

În temeiul în art. 320 C.pen, pentru săvârşirea infracţiunii de „fals material în înscrisuri oficiale”, condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

 În temeiul art. 323 C.pen pentru săvârşirea infracţiunii de „uz de fals”, condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

În temeiul art. 38 C.pen., art. 39 lit.b C.pen.  aplică inculpatului pedeapsa cea mai mare de 4 (patru) ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabile.

PEDEAPSĂ REZULTANTĂ DE EXECUTAT = 8 (opt) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

 În temeiul art. 65 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev.de art. 66  lit.a b, şi d C.pen. 

 În temeiul art. 19, 397, C.pr.pen. coroborat cu art.256 C.pr.pen. raportat la art. 942 şi următoarele C.civil 1864 respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de părţile civile P.V.,  T.C., SC M.G. SRL prin administrator A.M.C., şi P.D.D. prin mandatar G.I.A, cu privire la restabilirea situaţiei anterioare şi acordarea de daune materiale.

 În temeiul art. 19,397  C.pr.pen., coroborat cu art.256 C.pr.pen. raportat la art. 998 C.civ.1864  admite pretenţiile civile formulate de către partea civilă,  T.C. şi în consecinţă obligă pe inculpatul A.M., să plătească acestei părţi civile suma de  5.000 lei RON cu titlu de despăgubiri civile  reprezentând daune morale.

În temeiul art. 19,397  C.pr.pen., coroborat cu art.256 C.pr.pen. raportat la art. 998 C.civ.1864 constată că părţile civile P.V. , SC M.G. SRL  prin administrator A.M. şi  P.D.D. prin mandatar G.I.A nu a solicitat daune morale.

 În temeiul art. 25 C.pr.pen. dispune desfiinţarea în totalitate a  copiilor falsificate ale contractelor 435 şi 436  încheiate la date de 02.06.2008 la BNP N.E.L., prezentate de  inculpat, Primăriei com. S., jud.Bacău.

În temeiul art. 274 alin.1 C.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 1.000 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.

În temeiul art. 275 alin.2 C.pr.pen. admite în parte cheltuieli judiciare solicitate de partea civilă T.C.,şi în consecinţă obligă pe inculpat să achite acestei părţi civile suma de 500 lei cu titlu de onorariu avocat ales.

În temeiul art. 275 alin.1 C.pr.pen. respinge cheltuielile judiciare,  reprezentând onorarii avocat ales, solicitate de părţile civile P.V. şi P.D.D.

Constată că inculpatul a avut apărător ales.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Domenii speta

Spete similare