Diferenţiere omor - vătămării cauzatoare de moarte

Notă : Hotărârea a fost desfiinţată în apel, în urma decesului inculpatului, survenit după pronunţare

Dosar nr. XX/40/2014

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOŞANI

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ NR. XXX

Şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx

Tribunalul constituit din:

Preşedinte:

Grefier:

Ministerul Public - Parchetul de pe  lângă Tribunalul Botoşani a fost reprezentat de procuror C. M..

Pe rol se află soluţionarea cauzei penale privind pe inculpatul G. C. M., trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani nr.XXX/P/2012 din xx.xx.xxxx , pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat,  prevăzută şi pedepsită de art.174, 175 alin.1 lit. c Cod penal.

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, au răspuns inculpatul G. C. M., personal, asistat de avocat din oficiu S. A., în substituirea avocatului din oficiu S. M., în baza delegaţiei de substituire nr. XXX/2014, aflată la fila 45 din dosar şi martora R. H..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,

În baza art. 381 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa procedează la audierea martorei R. H., declaraţia acesteia fiind consemnată, semnată şi ataşată la dosar.

În baza art. 387 alin. 2 Cod procedură penală, instanţa constată terminată cercetarea judecătorească şi în baza art. 388 alin. 1 Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public arată că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art.174, 175 alin.1 lit. c vechiul Cod penal, recalificată în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 188 Cod penal raportat la art. 199 alin. 1 noul Cod penal. Din probele administrate în cursul urmăririi penale şi pe parcursul judecăţii, se constată că fapta există şi constituie infracţiunea de omor, probatoriul fiind confirmat şi de declaraţia martorei R. H., care a precizat că inculpatul şi-a lovit mama cu violenţă, astfel că sunt îndeplinite condiţiile pentru infracţiunea de omor, prevăzută de art. 188 raportat la art. 199 Cod penal. Solicită aplicarea pedepsei închisorii cu executarea acesteia în regim privativ de libertate, având în vedere împrejurările comiterii faptei, victima fiind mama inculpatului, natura şi intensitatea loviturilor şi totodată solicită aplicarea prevederilor art. 5 Cod penal, privind legea mai favorabilă. Solicită aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, să se constate că nu există constituire de parte civilă, obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare, recoltarea de probe biologice de la acesta, precum şi confiscarea băţului folosit la comiterea faptei. Fapta se încadrează în infracţiunea de omor, din cuprinsul probatoriului rezultă că inculpatul, prin natura şi intensitatea loviturilor, luând în considerare şi starea de sănătate, precum şi vârsta victimei, acesta a avut intenţia de a ucide. Pentru aceste motive, solicită condamnarea inculpatului la o pedeapsă privativă de libertate.

Avocatul din oficiu al contestatorului solicită achitarea acestuia, în baza art. 17 alin. 2 raportat la art. 16 alin. 1 Cod procedură penală, întrucât nu există probe că inculpatul a săvârşit fapta. Dacă se reţine vinovăţia acestuia, solicită ca fapta să fie încadrată în dispoziţiile art. 195 noul Cod penal privind infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, cu aplicarea legii penale mai favorabile prevăzută de art. 5 Cod penal. Limitele de pedeapsă fiind între 6 şi 12 ani, în cauză existând şi circumstanţe atenuante – ambele părţi au consumat alcool, pe lângă leziunile suferite, decesul a fost favorizat de starea de ebrietate în care se afla victima – având în vedere şi faptul că inculpatul nu are antecedente penale, solicită aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege.

În baza art. 389 alin. 1 Cod procedură penală, instanţa acordă ultimul cuvânt inculpatului personal.

Inculpatul, personal, având ultimul cuvânt, arată că se simte rău, fiind răcit, astfel că nu poate da nicio declaraţie.

Deliberând,

TRIBUNALUL

Asupra cauzei penale de faţă,

Prin rechizitoriul XXX/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul G. C. M., fiul lui N. şi M., născut la data de xx.xx.xxxx  în municipiul Iaşi, domiciliat în satul Buimăceni, comuna Albeşti, judeţul Botoşani, cetăţean român, studii 10 clase, agricultor, necăsătorit, fără antecedente penale, posesor al CI seria XT nr. XXXXXX, CNP XXXXXXXXXXXXXXX, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174, 175 alin. 1 lit. c Cod penal din 1969.

În actul de sesizare s-a reţinut că, în seara de xx.xx.xxxx , inculpatul a lovit-o în mod repetat cu un băţ gros, peste corp, pe mama sa, victima G.  M., cauzându-i leziuni traumatice care au condus la deces.

În fapt, s-a reţinut că inculpatul şi victima locuiau împreună pe raza localităţii Albeşti, că ambii erau consumatori de băuturi alcoolice şi spirt medicinal, de multe ori împreună şi cu numitul B. T. şi că, pe fondul consumului de alcool, în repetate rânduri, inculpatul o lovea pe mama sa.

S-a reţinut că, în dimineaţa zilei de xx.xx.xxxx , inculpatul şi victima s-au deplasat la locuinţa martorului B. T. şi  au cumpărat 2 sticle de spirt medicinal a 0,5 litri fiecare, după ce acesta a vândut o sacoşă cu ştiuleţi de porumb unei persoane din satul Buimăceni.

S-a reţinut că au mers toţi trei la locuinţa victimei, unde au diluat spirtul cu apă şi au consumat împreună băutura obţinută, după care martorul a plecat la locuinţa lui.

S-a reţinut că, după amiază, în jurul orelor 17,30 – 18,00, precum şi spre seară, în jurul orei 21,00, inculpatul a lovit-o pe mama sa cu un băţ lung de aproximativ 1,5 metri şi gros cam cât o coadă de mătură, încât victima a rămas căzută lângă poartă, agresiunea fiind observată chiar de la început de martora vecină R. H.,. Că, a doua zi, inculpatul şi-a anunţat fratele cu privire la faptul că mama lor a decedat, moment în care au fost demarate cercetările, pentru a se stabili cauzele care au condus la deces.

S-a reţinut, conform raportului de expertiză medico–legală nr.XXXX/xx.xx.xxxx I.M.L. Iaşi, că moartea numitei G.  M. a fost violentă, fiind consecinţa unei insuficienţe cardio-respiratorii acute, consecutivă unui traumatism obiectivat prin multiple leziuni, precum şi intoxicaţiei acute cu alcool etilic, iar că inculpatul este cel ce a provocat atare deznodământ.

Procedura de Cameră preliminară a fost parcursă fără să se fi formulat cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, începerea judecăţii fiind dispusă conform art. 346 alin.2 Cod procedură penală, prin Încheierea din xx.xx.xxxx .

În cadrul cercetării judecătoreşti, care s-a desfăşurat în procedura comună, inculpatul înţelegând să nu solicite aplicarea prevederilor art. 375 Cod procedură penală, instanţa a procedat la ascultarea inculpatului şi a martorilor B. T., R. H., G.  F. C., G.  M. şi V. F.. Totodată, a administrat proba cu actele medico-legale întocmite în cursul urmăririi penale.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că inculpatul G. C. M. şi mama sa, victima G.  M., locuiau împreună pe raza localităţii Albeşti, ambii fiind consumatori de băuturi alcoolice şi spirt medicinal, uneori împreună şi cu numitul B. T., cu care victima s-a aflat sporadic într-o relaţie dominată de alcool. Uneori, pe fondul consumului de alcool, ca reacţie la comportamentul mamei sale în raport de B. T., inculpatul o brusca, chiar o lovea pe aceasta.

Reţine instanţa că, în dimineaţa zilei de xx.xx.xxxx , inculpatul s-a deplasat la locuinţa martorului B. T., pe care l-a însoţit la un teren ce-i aparţinea acestuia, cultivat cu porumb, după care martorul a cumpărat 2 sticle de spirt medicinal a 0,5 litri fiecare, în schimbul unei sacoşe cu ştiuleţi, vândută numitului M. C. din satul Buimăceni.

Ulterior, aceştia au mers la locuinţa inculpatului şi a victimei, unde au diluat spirtul cu apă şi au consumat băutura obţinută, împreună şi cu G.  M., după care martorul a plecat la locuinţa lui.

Nu s-a putut stabili cu certitudine dacă cei trei au băut ambele sticle de spirt la locuinţa inculpatului şi a victimei, ori una dintre ele a fost preparată şi consumată la locuinţa martorului B., declaraţiile inculpatului şi a martorului menţionat nefiind concordante în acest sens, în contextul în care capacitatea lor de memorare a faptelor trebuie socotită ca puternic influenţată negativ de starea de beţie (dovedită indirect prin alcoolemia prezumată a victimei, de 3,40-3,45 g%o ) în care s-au aflat.

Atare aspect de fapt nu are o relevanţă decisivă în cauză, câtă vreme instanţa este îndreptăţită să reţină că, oricum, în ziua de xx.xx.xxxx , după orele amiezii, în jurul orelor 17,30 – 18,00, precum şi mai târziu, în jurul orei 21,00, inculpatul a lovit-o pe mama sa, în zona porţii de acces în curtea locuinţei lor, cu un băţ lung de aproximativ 1,5 metri şi gros cam cât o coadă de mătură, abandonând-o în cele din urmă, căzută lângă poartă.

Reţine instanţa că victima G.  M. a decedat în cursul nopţii de xx-xx.xx.xxxx, cadavrul ei fiind găsit de inculpat, la prima oră a dimineţii, în interiorul curţii locuinţei, aproape de poarta de acces.

Situaţia de fapt din xx.xx.xxxx , descrisă, este dovedită prin coroborarea declaraţiilor inculpatului (fila 32-33 ds., fila 108-111 ds. urmărire penală) cu cele ale martorului B. T. (fila 34 ds., fila 119-124 ds. urm. pen. şi un CD conţinând înregistrarea audio-video) şi cu cele ale martorului ocular R. H. (fila 81 ds, 112-118 ds. urm. pen), completate cu proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşă fotografică (f. 4-7, 9-33 dosar urmărire penală) şi dovada de predare-primire a băţului din lemn găsit de martorul G.  F. C.(f. 8 dosar urmărire penală).

Relaţiile dintre inculpat, victimă şi numitul B. T. se desprind din coroborarea declaraţiilor celor doi, precum şi din cele ale martorei V. F. (fila 63 ds., fila 132-133 ds. urm. pen) şi ale martorilor G.  F. C. (fila 51-52 ds., 127-131 ds. urm. pen.) şi G.  M. G. (fila 53 ds., 125-126 ds. urm. pen.).

Potrivit concluziilor Raportului de expertiză medico–legală nr. XXXX/xx.xx.xxxx I.M.L. Iaşi (fila 100-107 ds. urm. pen.), avizat de Comisia de Avizare şi Control al Actelor Medico-Legal a aceluiaşi Institut (fila 99 ds. urm. pen.), instanţa reţine că moartea numitei G.  M. a fost violentă, fiind consecinţa unei insuficienţe cardio-respiratorii acute, „consecutivă” unui traumatism obiectivat prin plăgi, excoriaţii, echimoze, hematoane subcutanate, două coaste fracturate – cel puţin parte dintre acestea fiind consecinţa loviturilor aplicate de inculpat - şi intoxicaţiei acute cu alcool etilic.

Reţine instanţa, în baza aceluiaşi Raport, că „în determinismul morţii au intervenit doi factori violenţă (leziunile traumatice şi intoxicaţia acută cu alcool etilic) într-o manieră indisociabilă”, altfel spus că decesul a survenit ca urmare a suprapunerii, a combinării celor doi factori, dar că prin că, prin identificarea rezultatului decesului ca fiind „consecutiv” traumatismului, se indică legătura de cauzalitate cu loviturile pe care inculpatul le-a aplicat victimei, mamei sale.

Instanţa va reţine că gravitatea loviturilor aplicate de inculpat, cauzatoare de „plăgi, excoriaţii, echimoze, hematoane subcutanate, două coaste fracturate”, ce nu au fost orientate spre zone vitale, alături de mijlocul presupus folosit în acţiunile de lovire – în lipsa prezentării leziunilor ca fiind produse de corp „alungit”, există posibilitatea ca multe din loviturile văzute de martora R. H. să nu-şi fi atins ţinta) – nu sugerează că inculpatul a urmărit, sau a acceptat moartea mamei sale.

Loviturile aplicate victimei la xx.xx.xxxx  s-au integrat în şirul unor episoade anterioare asemănătoare, în care rezultatul urmărit sau acceptat era doar aplicarea unei corecţii, pentru starea de beţie a acesteia, iar strigătul „te omor” auzit de R. H. (care s-a plâns în sala de judecată că nu aude bine) nu poate fi considerat ca decisiv în stabilirea voinţei cu care a acţionat inculpatul, ţinând seama şi de limbajul obişnuit al mediului din care provine.

Pe de altă parte, însă, inculpatul trebuia să prevadă că victima aflată în stare avansată de ebrietate, aproape inertă, fără să se poată opune, era mult mai vulnerabilă la şocuri traumatice decât o persoană în stare normală, respectiv că lovirea acesteia i-ar putea provoca decesul, astfel că producerea acestui rezultat este urmarea culpei lui.

În consecinţa celor ce preced, instanţa va reţine că fapta inculpatului G. C. M., care a aplicat victimei G.  M. loviturile ce au provocat leziunile de pe corpul acesteia, în contextul în care victima se afla în stare de intoxicaţie acută cu alcool etilic (atingând, posibil, un maxim de 3,40-3,45 g%o alcoolemie), constituie infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte, astfel că se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor (chestiune pusă în discuţie la termenul de judecată din data de xx.xx.xxxx ).

Având în vedere că infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte este incriminată atât de vechiul Cod penal, cât şi de noul Cod penal, instanţa va stabili care dintre acestea reprezintă legea penală mai favorabilă, în aplicarea art.5 Cod penal.

În acest sens, instanţa va observa că art.183 Cod penal 1969 prevede pentru această infracţiune pedeapsa închisorii de la 5 la 12 ani, în timp ce art. 195 Cod penal, ce incriminează aceeaşi infracţiune, în aceleaşi condiţii, prevede pedeapsa închisorii de la 6 la 12 ani, cu menţiunea că maximul special se majorează cu o pătrime, deci până la 15 ani, conform art. 199 alin.1 Cod penal, pentru situaţia în care victima este membru de familie, în sensul art. 177 alin.1 lit.a Cod penal, ce se regăseşte în speţă.

Astfel, deoarece doar criteriul pedepsei este determinant în alegea legii penale mai favorabile, pentru că inculpatul a comis o infracţiune unică, nefiind interesate instituţiile corespunzătoare pluralităţii de infracţiuni, legea penală mai favorabilă este legea veche, respectiv art.183 Cod penal 1969, care prezintă limite de pedeapsă mai mici, încât instanţa va aplica inculpatului o pedeapsă conformă acestui text de lege şi, văzând Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 265/2014, va stabili întreg tratamentul juridic aplicabil în cauză în baza vechiului Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanţa va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal 1969 şi va aprecia ca fiind conformă gradului concret de pericol social al faptei, comisă pe fondul şi în contextul favorizant al beţiei victimei, precum şi persoanei inculpatului, care nu posedă antecedente penale, o pedeapsă cu închisoare, situată cu doi ani peste minimul special prevăzut de lege, adică pedeapsa de 7 ani închisoare.

Instanţa va face aplicarea art. 71 alin.1 Cod penal 1969, în ce priveşte pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. aşi b Cod penal 1969, înţelegând să interzică şi dreptul de a alege al condamnatului, privind prin prisma gravităţii infracţiunii şi prin mediul promiscuu de viaţă al acestuia.

Văzând că victima G. M. a fost înmormântată de către celălalt fiu al acesteia, G. F. C., care a declarat că nu are pretenţii băneşti de la inculpat, instanţa va constata că nu există constituire de parte civilă în cauză.

În baza art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal 1969 dispune confiscarea specială a unui băţ din lemn, esenţă salcâm, decojit parţial, având lungimea de 1,20 m şi grosimea de 5 – 6 cm., ca reprezentând mijlocul material (bunul) care a fost folosit la săvârşirea infracţiunii.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 instanţa va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a hotărârii, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, instanţa va obliga pe inculpat să plătească statului suma de 2.300 lei cheltuieli judiciare, în care s-a inclus suma de 200 lei onorariu avocat oficiu (judecată), ce se va achita Baroului Botoşani din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE

Condamnă pe inculpatul G. C. M., fiul lui N. şi M., născut la data de xx.xx.xxxx  în municipiul Iaşi, cu domiciliul în satul Buimăceni, comuna Albeşti, judeţul Botoşani, CNP XXXXXXXXXXXXXXX, cetăţean român, studii 10 clase, ocupaţia agricultor, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prev. şi ped. de art. 183 Cod penal 1969, cu aplicarea art. 5 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor prev. şi ped. de art. 188 alin. 1 Cod penal (cu aplicarea art. 5 Cod penal faţă de art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. c Cod penal), la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare.

Face în cauză aplicarea art. 71, art. 64 alin. 1 lit. a şi b Cod penal 1969.

Constată că nu există constituire de parte civilă în cauză.

În baza art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal 1969 dispune confiscarea specială a unui băţ din lemn, esenţă salcâm, decojit parţial, având lungimea de 1,20 m şi grosimea de 5 – 6 cm.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a hotărârii, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

Obligă inculpatul să plătească statului suma de 2.300 lei cheltuieli judiciare, în care s-a inclus suma de 200 lei onorariu avocat oficiu (judecată), ce se va achita Baroului Botoşani din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, xx.xx.xxxx .

Domenii speta

Spete similare