Contestație împotriva tabelului definitiv al creditorilor debitorului în cadrul procedurii insolvenței – calitatea de creditor garantat

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ NR.801/SIND

Şedinţa publică din 28 martie  2013

Completul compus din:

JUDECĂTOR SINDIC : A. R. A.

Grefier:  D. D.

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra soluţionării contestaţiei împotriva tabelului definitiv al creanţelor  formulată de creditorul Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov, în cadrul  procedurii generale a insolvenţei deschisă împotriva debitorului SC K. M. SRL prin reprezentant legal A. C. T. J08/3388/2007 CUI XXXXXXXXXXX, cu sediul în B., str X, nr. X, ap. X, potrivit Legii nr.85/2006 .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 14 martie 2013, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor menţionate în încheierea de şedinţă din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 21 martie 2013, apoi pentru data de 28 martie 2013. 

JUDECĂTORUL SINDIC:

Constată că la data de 26 10 2013 s-a înregistrat contestaţia formulată de către creditorul DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BRAŞOV împotriva tabelului definitiv al creditorilor debitorului SC K. M. SRL – în insolvenţă, întocmit de către administratorul judiciar C. SPRL, în dosarul nr.6848/62/2012 şi afişat la uşa instanţei la data de 27 09 2012.

Prin contestaţia formulată  creditorul a invocat că în tabelul creditorilor debitorului a fost exclus parţial din categoria creanţelor garantate, fiind înscris în categoria creanţelor bugetare cu suma de 883.737 lei, iar în categoria creanţelor garantate cu suma de 129.650 lei.

Creditorul a arătat căci creanţa sa este una garantată având mai multe  avize de garanţie şi de ipotecă înscrise în Arhiva Electronică de Garanţii Reale. Garanţia contestatorului poartă asupra universalităţii bunurilor debitorului.

În cadrul procedurii insolvenţei debitorului administratorul judiciar a dispus efectuarea unei evaluări a garanţiilor, iar ca urmare a acestui raport de evaluare s-a stabilit căci creanţa creditorului contestator este una bugetară.

În drept au fost invocate prevederile art. 75 din Legea nr.85/2006.

Creditorul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Contestaţia este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.

Administratorul judiciar a depus la dosarul cauzei o notă de şedinţă intitulată punct de vedere prin care a solicitat respingerea contestaţiei.

În motivare administratorul judiciar a arătat că în cadrul procedurii insolvenţei debitorului şi-a îndeplinit atribuţiile conform prevederilor legii insolvenţei.

Astfel, creditorul contestator a solicitat înscrierea creanţei sale în categoria creanţelor garantate şi astfel a dispus evaluarea garanţiilor, conform art.41 din Legea nr.85/2006.

În consecinţă, faţă de prevederile art.3.9 cu aplicarea art.41 din Legea nr.85/2006 creditorul nu poate fi înscris în tabelul definitiv al creditorilor debitorului în categoria creanţelor garantate cu întreaga creanţă solicitată prin declaraţia de creanţă.

Analizând actele şi lucrările dosarului judecătorul sindic reţine următoarele:

Contestaţia formulată este nefondată pentru următoarele considerente:

Faţă de debitorul SC K. M.SRL s-a deschis procedura generală a insolvenţei în dosarul nr.6848/62/2012.

În cauză a fost desemnat administrator judiciar practicianul în insolvenţă C. SPRL.

Procedura insolvenţei debitorului s-a desfăşurat potrivit calendarului stabilit de judecătorul sindic prin sentinţa civilă de deschidere a procedurii generale a insolvenţei debitorului.

Creditorul contestator a formulat în dosarul de insolvenţă al debitorului o cerere de creanţă, acesta solicitând înscrierea sa în tabelul preliminar al creanţelor debitorului cu suma de 1.013.387 lei, în categoria creanţelor garantate.

Pentru dovedirea creanţei creditorul a depus titluri executorii emise faţă de debitor.

Administratorul judiciar a verificat cererea de creanţă a creditorului şi a înscris creditorul contestator, în tabelul preliminar al creanţelor debitorului,  în categoria creanţelor garantate, cu titlu provizoriu, până la evaluarea garanţiilor creanţei sale.

Faţă de prevederile art.41 alin.2 din Legea nr.85/2006 administratorul judiciar a dispus evaluarea garanţiilor pentru determinarea valorii garantate a creanţelor şi întocmirea ulterioară a tabelului definitiv al creditorilor debitorului şi respectiv a tabelului definitiv rectificat al creditorilor debitorului.

Ca urmare a acestei evaluări, întocmite conform art.116 din Legea nr.85/2006, s-a constatat că valoarea garanţiilor creanţei creditorului contestator se ridică la suma de 129.650 lei.

Astfel, administratorul judiciar a întocmit tabelul definitiv al creditorilor debitorului, iar creditorul contestator a fost înscris în acest tabel în categoria creanţelor bugetare cu diferenţa de 883.737 lei.

Judecătorul sindic constată căci contestatorul invocă căci creanţa sa este una garantată faţă de existenţa unor avize emise de Arhiva Electronică de Garanţii Reale.

În consecinţă, chiar din titulatura acestei instituţii rezultă căci garanţiile pentru care se emit aceste avize sunt reale, adică poartă asupra unor bunuri individual determinate.

Potrivit art.3.9 din Legea nr.85/2006 creanţele garantate sunt creanţele persoanelor care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acest debitor este principal sau terţ garantat faţă de persoanele beneficiare al garanţiilor reale.

Potrivit prevederilor generale în materie de garanţii reale cuprinse  în codul civil acestea sunt ipoteca (art.1742 şi urm. cod civil) şi amanetul (gajul) (art.1685 şi urm. cod civil).

Potrivit prevederilor Noului cod civil garanţiile reale sunt ipoteca (art.2343), gajul  (art.2480) şi dreptul de retenţie (art.2495).

În ceea ce priveşte aceste garanţii reale, atât sun imperiul codului civil cât şi în lumina noului cod civil, acestea poartă asupra unuia sau mai multe bunuri imobile sau asupra unuia sau mai multor bunuri mobile.

Rezultă că, atât prevederile legii speciale a insolvenţei care se completează, în măsura compatibilităţii cu prevederile codului civil, faţă de prevederile art.149 din Legea nr.85/2006, garanţiile reale poartă asupra unor bunuri individual determinate.

Susţinerea contestatorului că garanţia sa poartă asupra universalităţii de bunuri a debitorului nu poate fi primită.

Astfel, contestatorul nu a făcut distincţia dacă face referire la o universalitate de drept (juridică), care  înseamnă patrimoniul debitorului, înţeles ca o totalitate de drepturi şi obligaţii cu valoarea economică (pecuniară), ori o universalitate de fapt, care potrivit art.541 din Noul cod civil, dar  definită similar de doctrină anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv ansamblul bunurilor care aparţin aceleiaşi persoane şi care au destinaţie comună stabilită de lege ori prin voinţa titularului.

În ambele cazuri pentru ca o garanţie să fie calificată ca fiind una reală aceasta trebuie să fie reglementată de legea generală, respectiv codul civil, ca atare şi astfel creditorul nu poate invoca existenţa unei garanţii reale  neprevăzută de lege.

Garanţia invocată de către creditor asupra universalităţii bunurilor debitorului, adică asupra patrimoniului acestuia, potrivit art.1718 din codul civil, care reglementează dreptul de gaj general al creditorilor chirografari, respectiv art.2324 din noul cod civil, care reglementează garanţia comună creditorilor, îi  conferă acestuia calitatea de creditor chirografar, însă având în vedere izvorul obligaţiei debitorului, acesta are în cadrul procedurii insolvenţei calitatea de creditor bugetar.

Potrivit art.41 alin.2 din Legea nr.85/2006 creanţele garantate se înscriu în tabelul definitiv  la valoarea garanţiilor, evaluată, dar nu mai mult de valoarea totală a creanţei.

Potrivit art.121 alin.2 din Legea nr.85/2006 în cazul în care ca urmare a valorificării garanţiilor preţul încasat este inferior valorii creanţei garantate creditorul va avea pentru diferenţă o creanţă chirografară.

În consecinţă, legiuitorul a stabilit în cadrul procedurii insolvenţei, faţă de prevederile art.3.9, art.41 alin.2 şi art.121 alin.2 din Legea nr.85/2006 căci creditorul garantat are o creanţă cu care va fi înscris în tabelul definitiv al creditorilor numai până la limita valorii de evaluare a garanţiei bunului ce constituie obiectul garanţiei reale.

În speţă, în averea debitorului, faţă de raportul de evaluare, contestatorul nu a făcut dovada constituirii unei garanţii reale asupra bunurilor al debitorului până la concurenţa sumei totale pretinse prin cererea de creanţă şi astfel acesta nu va putea avea calitatea de creditor garantat în cadrul procedurii insolvenţei debitorului pentru această sumă, ci numai pentru valoarea de 129.650 lei.

Faţă de cele prezentat judecătorul sindic va respinge contestaţia ca fiind neîntemeiată.

Se constată că în cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, conform art.274 din codul de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E:

Respinge contestaţia formulată de către creditorul DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BRAŞOV, înregistrată la grefa instanţei la data de 26 10 2012, împotriva tabelului definitiv rectificat al creditorilor debitorului SC K. M. SRL – în insolvenţă, întocmit de către administratorul judiciar C. SPRL şi afişat la uşa instanţei la data de 27 09 2012.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 03 2013.

Judecător sindic ,Grefier,

A. R. A.D. D.

Redactat RA 10.04.2013

Dact DD 19.04.2013

2 ex.

Domenii speta

Spete similare