Violul

Prin sentinţa penală nr. 11 din 20 ianuarie 2014 pronunţată în dosarul nr. 9586/108/2013 – Tribunalul Arad,  în baza art. 197 alin.1 Cod penal rap. la art. 197 alin.3 teza I Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală condamnă pe inculpatul D.I., la 8 ani închisoare şi în baza art. 65 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute de art. 64 lit.a, b, d şi e Cod penal, pe o perioadă de 3 ani.

Menţine starea de arest a inculpatului.

Admite acţiunea civilă exercitată din oficiu pentru partea vătămată minoră P.F.B., născută la 31 iulie 2002 şi obligă inculpatul să plătească acesteia prin reprezentant legal B.I., suma de 5000 euro sau contravaloarea în lei la data executării, cu titlu de daune morale.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că, inculpatul D.I. locuieşte în comuna Zimandul Nou, sat Zimand Cuz, în casa numitei B. M., prietenă a surorilor sale. Membrii familiei au constatat că în ultimul timp, inculpatul era tot mai frecvent în stare de ebrietate. Pe B.I., mama minorei P.F.B., inculpatul a cunoscut-o de mai mult timp şi a agresat-o pe fondul unor relaţii mai vechi. Cu restul familiei însă, nu a avut alte relaţii decât cele fireşti de consăteni.

În ziua de 13.09.2013, în jurul orelor 12.00, acasă la P.I.F., tatăl minorei P.F.B. a venit o fetiţă din vecini, M.G. şi l-a rugat să o lase pe B. şi fratele său C. în vârstă de 4 ani să iasă la joacă pe stradă.

După aproximativ o oră, fiul său C. s-a întors şi i-a povestit că “în timp ce se jucau pe stradă, vecinul care locuieşte după colţ, care nu de mult a bătut-o pe mama sa, i-a chemat pe toţi trei la locuinţa sa, promiţându-le că le dă haine şi papuci….şi că a auzit-o pe B. în cameră plângând”.

Astfel, în ziua de 13.09.2013, orele 13.00 prin  serviciul de urgenţă 112, tatăl minorei a anunţat organele de poliţie, iar la faţa locului a sosit echipa din cadrul IPJ Arad – Serviciul de Investigaţii Criminale.

Inculpatul D.I. în ziua de 13.09.2013, în jurul orei 12.00, după ce s-a întors de la locuinţa surorii sale, unde a descărcat o maşină cu lemne, a văzut că pe o stradă se jucau cu bicicleta, două fetiţe minore şi un băieţel în vârstă de aproximativ 4 ani.

Atunci a luat hotărârea de a întreţine acte sexuale cu minora P.F.B., pe care o cunoştea, ştia că este minoră, dar nu îi cunoştea vârsta exactă.

În derularea acestei hotărâri infracţionale, i-a ademenit pe cei trei minori,  P.F.B. şi M.G. şi P.C., să vină la locuinţa sa, care se afla în imediata apropiere şi le-a promis că le va da haine şi dulciuri pe care le are într-un dulap din cameră.

Cele două minore au accept oferta inculpatului şi s-au deplasat împreună cu acesta la domiciliul lui, dar în locuinţă nu a intrat decât partea vătămată, iar cealaltă minoră şi băieţelul au rămas la stradă.

După ce minora a intrat în casă cu inculpatul, acesta a încuiat uşa, a scos dintr-un dulap o plasă cu haine, respectiv chiloţi şi i-a cerut minorei să probeze o pereche. Aceasta a acceptat, dar proba chiloţilor a vrut să o facă peste pantalonii cu care era îmbrăcată.

Faţă de această situaţie, inculpatul i-a cerut pe un ton imperativ să îşi dea pantalonii jos şi chiloţii şi să-i probeze dezbrăcată. În acelaşi timp, şi inculpatul s-a dezbrăcat de la brâu în jos, rămânând gol, moment în care partea vătămată s-a speriat şi a început să plângă.

După ce a împins-o pe pat, inculpatul s-a urcat peste minoră şi a încercat să o penetreze şi deşi a introdus penisul în vagin de mai multe ori apăsând, nu a reuşit să o facă deoarece a ejaculat prematur pe chiloţii acesteia.

După ce inculpatul s-a ridicat de pe minoră, aceasta s-a îmbrăcat, a ieşit în stradă şi ajunsă acasă a povestit părinţilor cele întâmplate.Imediat după aceasta, simţind dureri în regiunea abdomenului şi o stare de rău a fost transportată la spitalul din Arad. 

Au fost alertaţi toţi vecinii şi tatăl minorei –P.I..F.  a sesizat organele de poliţie.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 414/A/l/16.09.2013 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Arad rezultă că  partea vătămată minoră  P.F.B.( născută la 31.07.2002) prezintă un himen integru din punct de vedere anatomic.

Din buletinul de analiză nr.2095 din 19 septembrie 2013 eliberat de Institutul de Medicină Legală Timişoara rezultă că pe corpul delict înaintat(o pereche de chiloţi roşu cu negru ridicaţi de la numita P.F.B.) s-a pus în evidenţă prezenţa spermei şi spermatozoizilor.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico- legale psihiatrice privind pe inculpat şi din raportul de expertiză medico legală psihiatrică nr.511/A1/5.12.2013 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Arad rezultă că, la data comiterii faptei pentru care este cercetat  şi în prezent avea păstrată capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor negative ale faptei, discernământul său fiind păstrat.

Încadrarea juridică.

În legătură cu încadrarea juridică a faptei, tribunalul are în vedere Decizia III/2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, dată în soluţionarea recursului în interesul legii, a cărei aplicare este obligatorie conform art. 414/5 alin.4 Cod procedură penală, conform căreia „prin act sexual de orice natură, susceptibil a fi încadrat în infracţiunea de viol prevăzută de art. 197 Cod penal, se înţelege orice modalitate de obţinere a unei satisfacţii sexuale prin folosire sexului sau acţionând asupra sexului, între persoane de sex diferit sau de acelaşi sex, prin constrângere sau profitând de imposibilitatea persoanei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa”.

Fapta inculpatului D.I. astfel cum a fost descrisă mai sus constituie infracţiunea de  viol, fapta prevăzută şi  pedepsită de art. 197 alin. 1 Cod penal  raportat la art. 197 alin. 3 teza I Cod penal.

Individualizarea judiciară a pedepsei.

La individualizarea pedepsei ce urmează a se aplica inculpatului instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptelor comise precum şi persoana inculpatului. În privinţa acestuia se reţine  lipsa antecedentelor penale, vârsta acestuia având 40 ani la data comiterii faptei, nivelul de instruire şcolară ca absolvent a 10 clase şi şcoală profesională, împrejurarea că a avut un loc de muncă, are doi copii, atitudinea manifestată în faţa organelor judiciare.

În referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Arad, consilierul de probaţiune responsabil de caz, a apreciat că, inculpatul D.I. va prezenta dificultăţi în procesul de reintegrare socială, datorită atitudinii sale oscilante pe care o manifestă în faţa organelor judiciare, a lipsei de regret faţă de suferinţele psihice, fizice şi emoţionale cauzate victimei şi părinţilor acesteia. S-a concluzionat că, singurele resurse pe care inculpatul le-ar putea valorifica şi accesa în sensul reintegrării sale sociale ar putea fi: în plan extern – sprijinul material şi moral de care acesta beneficiază din partea celor două surori ale sale iar în plan intern – disponibilitatea sa lucrativă demonstrată în timp şi eventual o reflectare asupra statutului său de „tată de fete minore” care să-i permită empatizarea cu suferinţele cauzate fetiţei minore – victimă a infracţiunii sale.

În limitele legale ale pedepselor, instanţa în baza art. 197 alin.1 Cod penal raportat la art. 197 alin.3 teza I Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Cod procedură penală îl  va condamna pe inculpatul D.I., la  8(opt) ani închisoare pentru infracţiunea de viol. 

În condiţiile art. 65 alin. 1, 2 cod penal va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b, d şi e cod penal, pe o durată de 3 ani.

Ca o consecinţă a condamnării, pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 Cod penal  va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a, b, d şi e  Cod penal. În privinţa dreptului la vot garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei, acesta nu este absolut şi poate face obiectul unor limitări care trebuie apreciate de instanţă  în fiecare caz în parte. În această situaţie se impune examinarea împrejurării  dacă interdicţia respectă principiul proporţionalităţii. În cauză inculpatul a comis  infracţiuni care aduc atingere unor relaţii sociale privind morala publică şi demnitatea umană şi gravitatea acestora relevă că inculpatul nu are capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale. Din moment ce inculpatul a încălcat dispoziţiile legale fiind sancţionat cu pedeapsa închisorii cu executare în detenţie se impune în mod rezonabil  concluzia că inculpatul  nu este în măsură să aprecieze asupra modului  cum este guvernată ţară şi să-şi exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ. Prin urmare se consideră că este proporţională şi justificată măsura interzicerii drepturilor electorale de către instanţă pe durata executării pedepsei.

În privinţa pedepselor complementare  prevăzute de art. 64 lit. d şi e Cod penal, în consens cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului ( cauza Gnahore c. Franţei din 16 septembrie 2000), se apreciază că acestea se pot aplica doar părinţilor şi raportat la infracţiunile comise de inculpat ( viol cu minori) acesta este nedemn să mai exercite drepturile părinteşti o perioadă de timp şi nu prezintă garanţii morale să exercite drepturile prevăzute în Codul civil. 

Executarea prin privare de libertate este singura în măsură să asigure atât scopul coercitiv, de exemplaritate cât şi cel educativ al pedepselor în vederea îndreptării atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni şi resocializarea lui viitoare pozitivă. 

Tribunalul apreciază că, în raport de modul de concepere a activităţii infracţionale, cu împrejurările comiterii faptelor şi cu importanţa relaţiilor sociale încălcate de inculpat, lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate şi neîncredere în buna desfăşurare a actului de justiţie. Pe de altă parte, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

Aşa fiind, în baza art. 350 alin.1 Cod procedură penală va  menţine starea de arest a inculpatului şi în baza art. 88 Cod penal  va scădea din pedeapsa aplicată acestuia durata reţinerii şi arestării preventive de la 23 septembrie 2013 până la zi.

Latura civilă.

Partea vătămată minoră P.F.B. născută la 31 iulie 2002, prin reprezentant legal B.I. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, deşi legal citată nu s-a prezentat în faţa instanţei.

În condiţiile art. 17 Cod procedură penală, în şedinţa publică de astăzi  procurorul a pornit din oficiu şi a exercitat acţiunea civilă pentru partea vătămată minoră lipsită de capacitate de exerciţiu, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 5000 euro cu titlu de daune morale.

Tribunalul constată că daunele morale sunt menite să contribuie la reducerea compensatorie a suferinţelor fizice şi psihice cauzate părţilor vătămate ca urmare a activităţii infracţionale a inculpaţilor şi  se apreciază că un cuantum de 5000 euro este suficient dar şi necesar reparării prejudiciului moral.

Aşadar, tribunalul în baza art. 1357, 1381 şi 1391 din Noul Cod civil va admite acţiunea civilă exercitată din oficiu pentru partea vătămată minoră P. F.B., născută la 31 iulie 2002 şi va obliga inculpatul să plătească acesteia prin reprezentant legal B.I., suma de 5000 euro sau contravaloarea în lei la data executării, cu titlu de daune morale.

Împotriva acestei sentinţe penale a declarat apel inculpatul D.I., arătând că hotărârea apelată este netemeinică şi nelegală întrucât pedeapsa aplicată este prea mare, având în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut săvârşirea faptei, a avut un loc de muncă şi a fost cunoscut cu un comportament liniştit în localitatea unde locuia. Cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei, apărătorul ales al inculpatului a solicitat aplicarea legii mai favorabile, care prevede limite de pedeapsă mai mici decât legea anterioară.

Prin decizia penală nr. 220/A din 20 martie 2014- Curtea de Apel Timişoara, în baza art. 421 pct.2 lit.a Noul Cod Procedură Penală admite apelul declarat de inculpatul D.I. împotriva sentinţei penale nr. 11 din 20 ianuarie 2014 a Tribunalului Arad pe care o desfiinţează în latura penală şi rejudecând, reduce pedeapsa aplicată acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de viol, prevăzută de art. 218 alin.13 lit.c Noul Cod Penal rap. la art. 396 alin.10 Noul Cod Procedură Penală la 7 ani închisoare. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei atacate.

În motivarea deciziei Curtea de Apel Timişoara a reţinut că, baza întregului material probator existent în cauză, care se coroborează cu declaraţia de recunoaştere a inculpatului, instanţa de fond în mod judicios a stabilit starea de fapt dedusă judecăţii, respectiv aceea că inculpatul D.I., la data de 13.09.2013 a ademenit-o pe partea vătămată P.F.B., în vârstă de 11 ani, întreţinând relaţii sexuale cu aceasta, fără penetrare, prin folosirea sexului şi acţionând asupra sexului, profitând de vârsta acesteia şi de faptul că nu şi-a putut exprima voinţa, faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de viol în forma prev. de art. 197 al. 1, 3 teza I Cod penal vechi, reglementată în prezent de art. 218 alin. 3 lit. c din Noul C.p.

Inculpatul şi-a recunoscut vinovăţia, uzând de disp. art. 320 ind. 1 al. 7 C.p.p. vechi, care se coroborează cu raportul de constatare medico-legală nr. 414/A/1/16.09.2013 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Arad, buletinul de analiză nr. 2095 din 19.09.2013 eliberat de IML Timişoara, dar şi expertiza medico-legală psihiatrică nr. 511/A1/5.12.2013 întocmită de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Arad, declaraţiile date de martorii P.I.F., G.I., victima P.F.B., precum şi înscrisurile depuse la dosar, astfel constatându-se în mod indubitabil vinovăţia inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol, în forma prev. de art. 218 al. 3 lit. c Noul C.p., prezumţia de nevinovăţie fiind răsturnată în speţa de faţă.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C.p. vechi, în prezent art. 74 C.p., gradul de pericol social al infracţiunii, modalitatea şi împrejurările comiterii faptei, vârsta victimei, dar şi circumstanţele personale ale inculpatului care nu are antecedente penale, a avut loc de muncă, are doi copii şi a avut o atitudine de recunoaştere a faptei, iar raportat la toate aceste elemente, văzând şi modificarea limitelor de pedeapsă conform Noului Cod penal, care pedepseşte această infracţiune cu pedeapsa închisorii între 5 şi 12 ani, precum şi interzicerea exercitării unor drepturi, instanţa de control judiciar constată că se impune reducerea pedepsei aplicate inculpatului de la 8 ani la 7 ani închisoare.

Instanţa constată că latura civilă a cauzei a fost corect soluţionată, în sensul că a fost obligat inculpatul să plătească victimei suma de 5.000 euro sau contravaloarea în lei la data executării cu titlu de daune morale, fiind îndeplinite în speţa de faţă condiţiile răspunderii civile delictuale, astfel că instanţa va menţine în rest dispoziţiile sentinţei penale apelate.

Domenii speta

Spete similare