Anulare act dministrativ

Prin sentinţa civilă nr. 7225 din 20 decembrie 2013 a Tribunalului Arad, pronunţată în dosar nr. 5344/108/2013, s-a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamant, pentru anularea în tot a actului emis de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad – Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, prin care s-a respins cererea sa de autorizare pentru a deţine, folosi şi purta armă letală de vânătoare şi de procurare a armei, precum şi anularea în tot a actului emis de pârât în soluţionarea plângerii formulate de reclamant împotriva soluţiei de respingere a cererii de autorizare.

S-a statuat în considerente că potrivit art. 14 alin. 1) din Legea nr. 295/2004, republicată, privind regimul armelor şi muniţiilor, autorizaţia de procurare a armelor letale se acordă persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (2) - (5), dacă îndeplinesc, cumulativ printre alte condiţii stipulate legal în textul menţionat şi pe aceea de la lit. f), de a nu prezenta pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor, conform datelor şi informaţiilor existente la organele competente, în contextul în care alin. 3) de la art. 13 din lege stabileşte că vânătorii pot procura arme de vânătoare, precum şi arme de tir, numai din categoria armelor lungi.

Or, în aceste condiţii, şi în pofida susţinerilor şi criticilor reclamantului din cererea introductivă de instanţă şi de pe parcursul judecăţii nu se evidenţiază în cauză existenţa unui refuz nejustificat din partea pârâtului în sensul art. 2 alin. 1) lit. i) coroborat cu alin. 2) din Legea nr. 554/2004, în conformitate cu care un atare refuz semnifică exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane.

Dimpotrivă, refuzul de autorizare a fost unul justificat şi manifestat fără exces de putere, aşa cum acesta este definit de către legiuitor la lit. n) a alin. 1) de la art. 2 al Legii nr. 554/2004, în condiţiile în care în urma verificărilor efectuate în evidenţele poliţiei, s-a constatat că persoana în cauză, în data de 31.10.2012, aflându-se în stare de ebrietate, a avut un comportament agresiv manifestat chiar în faţa poliţiştilor, chemaţi prin serviciul de urgenţă 112 la faţa locului, în faţa discotecii „La Mouche” din incinta Ştrandului Neptun din mun. Arad, stare de fapt ce reiese din copia procesului verbal de contravenţie şi a fişei de intervenţie la eveniment depuse de către reclamant, fiind confirmată prin sentinţa Judecătoriei Arad nr. 3783/20.05.2013, din dosarul nr. 18100/55/2012, arătându-se de către judecător în considerentele sentinţei pronunţate că acesta îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de art.17 din O.G. 2/2001 sub sancţiunea nulităţii absolute şi că este şi temeinic întrucât din probele administrate de părţi, rezultă că petentul se face vinovat de săvârşirea contravenţiei reţinute în sarcina sa, în sensul că, în stare de ebrietate, a adresat cuvinte jignitoare, în public, unei alte persoane.

Mai mult decât atât, nu poate fi ignorat, cum pare că ar dori partea reclamantă, că hotărârea judecătorească sus amintită a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 643 din 25.09.2013, pronunţată de Tribunalul Arad, în dosarul nr. 18100/55/2012.

Dintr-un alt punct de vedere, dar pe aceeaşi linie de idei, tocmai în vederea realizării scopului şi conţinutului cercetării procesului în sensul art. 237 din Noul Cod de procedură civilă, spre a-i fi asigurate reclamantului toate garanţiile procesuale şi luată în calcul şi gravitatea mizei, încă prin rezoluţia din 01.07.2013 s-a ordonat de către judecător părţii pârâte depunerea la dosarul cauzei a raportului agentului Postului de Poliţie Semlac, copia referatului nr. 23335 şi 23739, precum şi copia adresei Postului de Poliţie Semlac invocată, ce au fost valorificate de către acesta.

Dar şi din înscrisurile depuse la dosar în probaţiune, coroborat şi cu celelalte dovezi administrate pe parcursul judecăţii, printre care interogatoriul încuviinţat în şedinţa publică din 17.09.2013, relaţiile solicitate de către instanţa de judecată potrivit considerentelor încheierii din 15.10.2013 şi depoziţiile martorilor încuviinţaţi în şedinţa publică din 12.11.2013 (toate în respectarea principiilor fundamentale edictate de către legiuitor la art. 6, 7, 8, 13 şi 14 din Noul Cod de procedură civilă) rezultă într-o măsură suficientă refuzul justificat de autorizare potrivit cu apărările în fond ce au fost formulat prin întâmpinare.

Nu este lipsit de importanţă finalmente a se observa că şi martorul audiat în şedinţă publică a subliniat punctual că personal a constatat că reclamantul este consumator de alcool frecvent şi l-a văzut „în stare de ebrietate” pe acesta „de vreo 3 sau 4 ori”, dintre care odată în Arad a trebuit să îl caute „fiindcă, în stare de ebrietate fiind, s-a pierdut pe ştrand”, l-a surprins (după aprecierea sa ca fiind „beat”) dormind pe spate în clubul indicat de pe ştrand, stând „după el aproximativ o oră să se trezească”, iar un alt martor audiat a evidenţiat la rându-i că l-a văzut de două ori pe acesta „consumând alcool”, apreciind că „era în stare de ebrietate” pentru că „de abia se ţinea pe picioare”.

Astfel fiind, cu temei a conchis partea pârâtă în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei că în speţă se conturează în mod evident o problemă de comportament potrivit normelor de convieţuire socială, aspecte negative ce cântăresc în defavoarea reclamantului şi construiesc convingerea că acesta nu dă suficiente garanţii că dreptul de armă letală va fi exercitat în condiţiile cerute de lege, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 14 lit. f) din Legea nr. 295/2004.

Nu în ultimul rând, nu pot fi primite, în sensul preconizat de reclamant şi care rezultă din chiar cererea introductivă de instanţă, susţinerile vizând nemotivarea adresei iniţiale de răspuns, atâta timp cât aceasta a fost motivată, chiar dacă insuficient în fapt, într-o manieră care permite exercitarea controlului judiciar, iar insuficienţa antemenţionată a fost asanată corespunzător prin adresa emisă în soluţionarea plângerii prealabile, astfel încât nu se pune problema existenţei unor elemente de nulitate, cum eronat a considerat partea menţionată.

Domenii speta

Spete similare