Evaziune fiscală

Prin sentinţa penală nr. 313 din 10 septembrie 2013, pronunţată în dosarul nr. 1589/108/2012 – Tribunalul Arad, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, achită pe inculpaţii B.P.G. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 9 al.1 lit.c  din Legea 241/2005 cu aplic. art. 9 al.2 din Legea 241/2005 şi cu aplic. art. 41 al.2 C.pen; şi Ş.I.C. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 26 Cod penal rap. la art. 9 alin.1 lit. c din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 9 alin.2 din Legea 241/2005, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, ambii trimişi în judecată prin rechizitoriul nr.489/P/2011 din 13.03.2012 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad.

Constată că inculpaţii au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv în prezenta cauză în perioada 21.02.2012- 17.04.2012.

În baza art. 140 alin.1, lit.b) Cod procedură penală, constată încetată de drept măsura liberării provizorii sub control judiciar luată faţă de cei doi inculpaţi prin încheierea din şedinţa publică din 10.04.2012, a Tribunalului Arad, definitivă prin decizia penală nr. 604/17.04.2012, în dosar nr. 1589/108/2012/a.2 a Curţii de Apel Timişoara.

Constată recuperat parţial prejudiciul cauzat părţii civile AJFP Arad, DG RFP Timiş, în sumă de 37.905 lei.

Admite în parte acţiunea civilă exercitată de aceiaşi parte civilă şi obligă inculpaţii în solidar şi în solidar şi cu partea responsabilă civilmente SC” GBA CONSTRUCT” SRL, la plata către aceasta, a sumei de 985.265 lei, plus dobânzile şi majorările legale de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti până la plata efectivă a prejudiciului.

Respinge ca nefondate restul pretenţiilor civile ale acesteia.

Menţine măsura asiguratorie dispusă prin avizul de ipotecă iniţial, al AFP a oraşului Pâncota, nr. 444/14.12.2011.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că,  în perioada august 2007- decembrie 2008, inculpatul B.P.G., a avut calitatea de asociat în cadrul SC GBA Construct SRL Şiria, administrator de drept al societăţii fiind martora M.C.T., însă inculpatul avea dreptul să efectueze operaţiuni în conturile bancare ale firmei. Începând din data de 24.02.2009, inculpatul a devenit şi administrator de drept al societăţii până în prezent. Începând cu anul 2007 SC G. C. SRL a contractat în localitatea Fântânele construirea pe o suprafaţă de 7 ha teren a unei ferme zootehnice, beneficiar final ai lucrării fiind SC F. A. SRL. În executarea acestei construcţii inculpatul a contractat anumite lucrări de la SC  D. D. SRL, prin coinculpatul Ş.I.C., administrator al acestei firme, tot odată achiziţionând şi materiale de construcţii de la această societate, precum şi folosind forţa de muncă pusă la dispoziţie de către această societate, respectiv muncitori zilieri. Este evident faptul că, muncitorii erau angajaţi de către SC D. D. SRL prin  intermediul coinculpatului Ş.I.C., avându-se în vedere cele două elemente probante care au fost avute în vedere şi de către consultantul fiscal şi anume: faptul că singurele elemente disponibile sunt facturile de prestări servicii  întocmite de Sc. D. D. SRL către G. C. SRL şi acceptate de ambele părţi, ceea ce reprezintă fără nici un dubiu expresia voinţei lor la aceea dată; precum şi faptul că echipa de inspecţie fiscală, nu a stabilit prin estimare obligaţii suplimentare de natura impozitului pe profit şi a contribuţiilor sociale în sarcina SC G. C. SRL, ceea ce înseamnă că nu a considerat că persoanele erau angajate de această societate din urmă. Concluzia care se desprinde cu evidenţă este aceea că operaţiunile între cele două societăţi nu au fost fictive, prestările de servicii fiind executate în realitate de către această firmă către SC G. C. SRL, cu atât mai mult cu cât această din urmă societate a refacturat la rândul ei materialele şi serviciile achiziţionate către beneficiari finali ai lucrărilor. Nu se poate reţine că, datorită faptului că inculpatul B.P.G., deţinea 0.8% din capitalul social al SC D. D. SRL, cele două societăţi sunt afiliate în sensul art.7 pct.21 din Codul Fiscal. În consecinţă, instanţa concluzionează că raporturile comerciale derulate între SC G. C. şi SC D. D. nu pot fi catalogate ca nereale, chiar dacă raportat la momentul efectuări lor şi la data intrării în insolvenţă al SC D. D. SRL,  s-au încălcat  normele  fiscale, aceste influenţând doar asupra deductibilităţii operaţiunilor efectuate între cele două societăţi.

De asemenea în ceea ce priveşte relaţiile comerciale derulate între G. C. SRL şi SC. M.D. SRL, societate preluată de către coinculpatul Ş.I.C. la data de 18.02.2009 şi înregistrarea acestora în contabilitate a cheltuielilor de curăţenie şi igienizare prestate de acesta din urmă, nu se poate considera că aceste cheltuieli au fost făcute fără a avea la bază operaţiuni reale. În susţinerea acestui raţionament  se observă că în perioada 21.05.-16.07.2009,inculpatul B.P.G.,  a emis către SC A. Fi. SRL, un număr de 6 facturi însumând 82.857,99 lei +TVA, conţinând la explicaţii menţiunea „avans lucrări conform CRT nr. 01/2009, localitate Fântânele „ respectiv prestări servicii conform contract. M.D. SRL a prestat servicii le curăţare şi igienizare a spaţiilor în perioada 01.05-31.05.2009, iar GBA Construct SRL a refacturat aceste servicii în perioada 21-05.-16.07.2009, refacturare făcută la o lună şi jumătate după efectuarea operaţiunii, conduita adoptată fiind motivată doar prin dorinţa de a emite factura numai în momentul în care beneficiarul o poate şi achita, pentru a se evita obligaţia de plată a TVA, înscris pe factură înainte de încasarea acesteia. Suma facturată către SC Agro Fin este mai mare cu 3078,15 lei, decât suma plătită către MCA Distribution, aceasta fiind marja de profit obţinută de către SC GBA Construct SRL. Este cert faptul că, Agro Fin SRL a achiziţionat servicii de la SC GBA Construct SRL, în cursul anului 2009, deoarece a făcut plăţi pentru aceste servicii, deoarece un terţ nu ar fi achitat nişte facturi fără a primi ceva în schimb.

În data de 07.06.2010 inculpatul Ş.I.C. a înfiinţat o altă societate comercială – Sc Resel Center SRL Şiria, în cadrul căreia avea calitatea de asociat unic şi administrator, furnizându-i firmei conduse de inculpatul B.P.G., materiale pentru construcţia unui drum din localitatea Şiria, pe care firma SC GBA Construct SRL îl contractase cu terţul SC Metalplast SRL, în baza contractului încheiat în data de 02.11.2010, pentru această  lucrare care consta în asfaltarea unei suprafeţe de 640 mp, curte situată în incinta fostei Zootehnica Şiria, Metalplast SRL, emiţând o factură în suma de 46000 lei + TVA. Nici această operaţiune nu poate fi considerată fictivă întrucât serviciile respective au fost dovedite cu documente, prestaţia fiind achitată de un terţ ne afiliat, deci serviciile de lucrări de asfaltare facturate de Sc Resel Center SRL sunt apreciate de către instanţă ca fiind executate în realitate, iar livrarea de materiale de construcţii aferentă în sumă de 34805,25lei+TVA, a fost considerată de către expert ca şi deductibilă fiscal.

Cu privire la serviciile achiziţionate de către SC GBA Construct SRL de la Resel Center, referitoare la contractul de consultanţă încheiat în data de 08.06.2010, analizând documentele depuse în faţa instanţei în faza cercetării judecătoreşti, respectiv contractul de prelucrare nr. 18/10.06.2010, încheiat cu terţul Ergad Tehnology SRL, 3 comenzi făcute de această din urmă firmă, contractul de consultanţă f.n./06.05.2010, încheiat cu terţul Procable Consultanţa SRL, în calitate de beneficiar şi raportul de activitate întocmit în baza acestuia, contractul de lucrări construcţii nr.801/01.08.2010, încheiat cu Metalplast SRL în calitate de beneficiar pe un an de zile, până în data de 01.08.2011, în valoare de 88372,97 lei, şi având ca obiect manoperă pentru diferite lucrări de construcţie, fişa contului nr.704 a societăţii SC GBA Construct SRL, pe perioada ianuarie –noiembrie 2010, în care se regăsesc în perioada 25.06.2010- 30.11.2010, înregistrate printre altele venituri de la cele trei societăţi comerciale terţe mai sus menţionate, instanţa consideră că nu se poate reţine fără nici un dubiu că aceste operaţiuni sunt fictive, deoarece serviciile din manoperă achiziţionate în iulie, septembrie şi octombrie 2010, au fost evident refacturate către Ergad Tehnology şi încasate de la aceasta, iar serviciile de lucrări de construcţii achiziţionate în luna august 2010, sunt identice cu cele refacturate către Metalplast SRL, beneficiarul achitând lucrarea.

Pe cale de consecinţă, având în vedere starea de fapt mai sus reţinută de către instanţă din administrarea probelor pe parcursul procesului penal şi raportat la considerentele generale supraexpuse în privinţa infracţiunii de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005, instanţa concluzionează că faptele comise de către cei doi inculpaţi nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, respectiv complicitate la evaziune fiscală, pentru care au fost trimişi în judecată, acestora lipsindu-le atât latura subiectivă cât şi latura obiectivă.

Astfel, potrivit art. 62 şi 63 alin.2, Cod procedură penală, organele judiciare sunt obligate în vederea aflării adevărului să lămurească sub toate aspectele cauza pe bază de probe, acestea neavând o valoare dinainte stabilită, iar conform art. 66 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăţia sa. Aşadar trebuie să se dovedească fără echivoc, pe bază de probe vinovăţia inculpatului, dubiile existente interpretându-se în favoarea acesteia din urmă  care, până la proba contrară este prezumat a fi nevinovat. Cu alte cuvinte vinovăţia unei persoane nu se poate stabili pe o probabilitate mai mare sau mai mică de vină, fiind necesară o certitudine dovedită bazată doar pe probe indubitabile, iar în caz de îndoială ce nu poate fi înlăturată prin probe instanţa este obligată să adopte o soluţie de achitare. Ori, în speţă nu s-a dovedit cu nimic intenţia directă calificată a inculpaţilor la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, respectiv faptul că, operaţiunile comerciale derulate între societatea inculpatului B.P.G.– SC GBA Construct SRL Şiria  şi cele trei societăţi comerciale înfiinţate de către coinculpatul Ş.I.C.- D. D. SRL şi M. D. SRL şi Resel Center SRL, sunt fictive, potrivit stării de fapt reţinută de către instanţă, neexistând vreo certitudine în acest sens.

Potrivit aceloraşi considerente elementul material al laturii obiective nu s-a realizat, în actele contabile fiind evidenţiate operaţiuni reale şi cheltuieli care au avut la bază operaţiuni reale, neputându-se constata în cauză disimularea realităţii prin crearea aparenţei existenţei unor operaţiuni care în fapt, nu există.

În cauză, s-a constituit parte civilă, numita D.G.F.P. a judeţului Arad, devenită între timp ca urmare a reorganizării operate prin H.G.520/2013, AJ FP Arad, din cadrul DRFP Timiş, cu suma de 1.325.275 lei, formată din : 335.193 lei impozit pe profit; 228.660 lei majorări de întârziere aferente; 50.279 lei, penalităţi de întârziere aferente; 428.102 lei TVA; 221.161 lei, majorări de întârziere aferente; 61.880 lei penalităţi de întârziere aferente, accesorii calculate până la data de 23.09.2011, solicitând totodată actualizarea acestora până la data plăţii efective a prejudiciului.

Ca şi consideraţii generale, reţinem că în legătură cu plata obligaţiilor fiscale, persoanele fizice sau juridice care realizează venituri, ori desfăşoară activităţi supuse impozitelor şi taxelor sunt obligate să plătească la termen sumele datorate statului, codul fiscal şi codul de procedură fiscală cuprinzând reglementări detaliate privind modul, condiţiile şi termenele de plată a obligaţiilor fiscale. Cu alte cuvinte se constată că normele penale din art. 9 al Legii 241/2005, se completează cu normele de drept financiar din diferite acte normative. Însă normele complinitoare civile, administrative sau de drept financiar îşi păstrează autonomia.

În speţă, în vederea recuperării prejudiciului stabilit încă din faza de urmărire penală, a fost emisă decizia de impunere nr. 779/07.10.2011, care a fost pusă în executare la data de 16.11.2011, prin emiterea titlului executoriu, nr. 1247/16.11.2011, partea civilă, reuşind să recupereze suma de 37.905 lei. Totodată în faza cercetării judecătoreşti a fost dispusă efectuarea unui raport de  expertiză fiscală, în baza actelor existente precum şi a celor nou depuse de către inculpaţi prin intermediul apărătorilor lor. În baza documentelor  şi reglementărilor legale şi a constatărilor din raportul de inspecţie fiscală, 682/29.09.2011, întocmit în urma controlului efectuat la SC GBA Construct SRL Şiria, coroborate cu documentele depuse suplimentar cu ocazia obiecţiunilor, expertul şi-a exprimat opinia că societatea datorează bugetului de stat suma de 1. 023.170 lei, cu titlul de debite şi accesorii, sumă mai mică cu 353.112 lei, decât cea individualizată în titlul de creanţă transmis societăţii în 15.10.2011, respectiv decizia de impunere F-AR 780/29.09.2011, care însumează 1.376.282 lei. Suma stabilită de expertiza fiscală revizuită în cadrul obiecţiunilor, ca urmare a încălcării legislaţiei fiscale, se compune din următoarele debite şi accesorii: 246.970 lei impozit pe profit; 169.240 lei majorări de întârziere aferente impozitului pe profit; 37.234 lei penalităţi pentru întârziere impozit pe profit; 358.270 lei TVA; 165.441 majorări de întârziere aferente TVA; 46.015 lei penalităţi pentru întârziere TVA;

În mod evident sumele solicitate în constituirea de parte civilă de la inculpaţi au ca izvor aceleaşi abateri fiscale care au condus la emiterea deciziei de impunere şi a titlului executor pentru GBA Construct SRL. În speţă sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale întrucât forma de vinovăţia în care este săvârşită fapta generatoare de prejudiciu, poate fi, în cazul răspunderii civile şi culpa, chiar şi sub cea mai uşoară formă a sa, culpa levissima, spre deosebire de forma de vinovăţie necesară pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală, sub aspectul laturii subiective, care este doar intenţia directă. De asemenea în cauză nu se pune problema recuperării de două ori a prejudiciului cauzat respectiv suma să se recupereze odată prin titlul executoriu de la societate şi prin hotărâre judecătorească de la inculpaţi, executarea silită fiind începută şi recuperată doar suma de 37.905 lei, la repararea restului  prejudiciului plus a dobânzilor şi majorărilor legale de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, astfel cum a fost el evidenţiat în urma raportului de expertiză fiscală, revizuită în cadrul răspunsului la obiecţiuni, urmând a fi obligaţi inculpaţii în solidar şi în solidar cu GBA Construct, în baza art. 346 alin.2 Cod procedură penală. 

Împotriva sentinţei penale susmenţionate au declarat apeluri, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, partea civilă ANAF – DGRFP Timişoara, precum şi inculpaţii B.P.G. şi Ş.I.C..

În motivarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, hotărârea instanţei a fost criticată ca nelegală cu motivarea că elementul material al infracţiunii prev. de art. 9 al. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 constă în evidenţierea unor operaţiuni sau cheltuieli nereale (fictive) în documentele contabile sau financiar-fiscale oficiale, respectiv care nu au la bază documente justificative, valide, infracţiunea fiind săvârşită cu intenţie, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Astfel, pornind de la aceste premise teoretice având în vedere întreg probatoriul administrat în cauză, s-a susţinut că inculpatul B.P.G., cu complicitatea inculpatului Ş. I.C., cu intenţie a emis facturi fiscale în care erau consemnate operaţiuni comerciale fictive pentru a crea aparenţa unor relaţii comerciale legale, scopul acestora fiind deducerea ilegală a TVA şi a unor cheltuieli, consecinţa fiind diminuarea masei impozabile şi a impozitului pe profit. S-a mai arătat că potrivit disp.art. 160 al. 1,2,3 din Codul fiscal în vigoare în anul 2007 pentru „bunurile şi/sau serviciile livrate ori prestate de sau către persoanele pentru care s-a deschis procedura de insolvenţă, cu excepţia bunurilor livrate în cadrul comerţului cu amănuntul”, furnizorii au obligaţia „să înscrie menţiunea „taxare inversă”, fără să înscrie taxa aferentă; pe facturile primite de la furnizori, beneficiarii vor înscrie taxa aferentă, pe care o evidenţiază atât ca taxă colectată cât şi ca taxă deductibilă în decontul de taxă; pentru operaţiunile supuse măsurilor de simplificare nu se face plata taxei între furnizor şi beneficiar”. S-a mai arătat că alineatul 5 al aceluiaşi articol prevede că de aplicarea acestor dispoziţii legale „sunt responsabili atât furnizori/prestatorii cât şi beneficiarii”, prin urmare, facturile emise de SC Dal Dado SRL al cărui administrator numit era inculpatul Ş.I.C. trebuiau să poarte menţiunea „taxare inversă”, iar în situaţia în care furnizorul nu ar fi procedat aşa, beneficiarul B.P.G. era obligat să aplice taxarea inversă şi să nu achite TVA către furnizor. În acest sens, s-a învederat că inculpatul B.P.G., având atât calitatea de asociat al SC Dal Dado SRL, cât şi pe cea de asociat şi administrator al SC GBA Construct SRL a procedat la înregistrarea facturilor emise de SC Dal Dado SRL fără a aplica taxarea inversă, iar în baza chitanţelor emise de societatea furnizoare a înregistrat şi plata TVA către aceasta şi mai mult, cu ocazia controlului efectuat de către inspectorii din cadrul DGFP Arad la SC GBA Construct SRL a rezultat că SC Dal Dado SRL nu a realizat achiziţii de bunuri şi servicii, astfel încât să poată la rândul său să livreze către beneficiar, iar din verificările efectuate de Inspectoratul Teritorial de Muncă a reieşit că SC Dal Dado SRL nu avea nici un angajat (f.94 – 114 vol.II, f.371-399 vol.II şi f.417 vol. III UP). De asemenea, s-a arătat că cu ocazia controlului efectuat inspectorii din cadrul DGFP Arad au constatat şi faptul că scoaterea din gestiunea SC GBA Construct SRL a unor bunuri şi trecerea lor pe cheltuieli a fost efectuată de inculpatul B.P.G. fără a se întocmi fişe de magazie din care să reiasă cu exactitate data la care ar fi ieşit din gestiune, iar în bonurile de consum care stau la baza acestei înregistrări nu au fost înscrise date din care să reiasă la ce au fost folosite bunurile, fiind constatate nereguli şi în ce priveşte stocul de marfă, în sensul că înregistrările efectuate nu au putut fi asociate unor ieşire din gestiune (f.371-399 vo..II UP). Astfel, avându-se în vedere constatările organelor de control referitoare la faptul că SC Dal Dado SRL nu a realizat achiziţii de bunuri şi servicii şi nu a avut angajaţi, s-a susţinut că, societatea, la rândul său, nu avea posibilitatea să livreze mărfuri şi să presteze servicii, înregistrarea acestor facturi în contabilitatea SC GBA Construct SRL nefiind bazată pe documente justificative. În ceea ce priveşte lucrările de construcţii, s-a arătat că, aşa cum rezultă din declaraţia inculpatului Ş.I.C. dată în faţa instanţei, muncitorii nu erau angajaţi ai firmei SC Dal Dado SRL, ci prestau muncă „la negru”, declaraţia acestuia fiind susţinută de cea a martorului D.P. care a arătat că inculpatul B. i-a propus „să aducă el 5 sau 7 oameni pe care să îi plătească ca zilieri”, iar banii pentru munca acestor persoane erau predaţi inculpatului B., fapt ce demonstrează că SC Dal Dado SRL a fost folosită de inculpatul B. care cu complicitatea inculpatului Ş., control această societate pentru emiterea unor facturi fiscale care să creeze aparenţa existenţei unor relaţii comerciale legale între SC GBA Construct SRL şi SC Dal Dado SRL, astfel încât prima societate să beneficieze de deducerea TVA şi a unor cheltuieli; că acelaşi mod de operare a fost folosit de inculpaţi şi în cazul SC MCA Distribution, societatea fiind preluată de inculpatul Ş. împreună cu o altă persoană la data de 18.02.2009, iar la două săptămâni de la preluare, respectiv în data de 03.03.2009, faţă de societate a fost deschisă procedura insolvenţei, situaţie în care inculpatul Ş. nu mai avea dreptul să efectueze operaţiuni comerciale fără aprobarea lichidatorului judiciar, fiindu-i ridicat dreptul de administrare al societăţii; că la fel ca şi în cazul SC Dal Dado SRL, lichidatorul judiciar nu a avut cunoştinţă despre emiterea facturilor după momentul intrării în insolvenţă al societăţii, societatea fiind folosită de inculpatul B. cu complicitatea inculpatului Ş. în scopul deducerii ilegale a TVA şi a unor cheltuieli în numele SC GBA Construct SRL, administrată de inculpatul B., activitatea infracţională a inculpaţilor continuând prin înfiinţarea la data de 07.06.2010 a SC Resel Center SRL, societate la care inculpatul Ş. avea calitatea de asociat unic şi administrator, în perioada iunie 2010 – decembrie 2010 fiind emise către SC GBA Construct SRL un număr de 102 facturi reprezentând livrări de bunuri şi prestări servicii, dintre care 53 facturi fiind întocmite personal de inculpatul Ş.. Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad a mai arătat că cele constatate de organele de inspecţie fiscală se coroborează cu raportul de expertiză fiscală efectuat în cauză, expertul fiscal stabilind că SC GBA Construct SRL datorează bugetului de stat suma de 1.023.170 lei cu titlu de TVA şi impozit pe profit, ca urmare a încălcării legislaţiei fiscale în vigoare, respectiv înscrierea în evidenţele contabile şi în deconturile TVA a unor cheltuieli neductibile fiscal, iar faptul că expertul fiscal a stabilit obligaţii bugetare în sarcina SC GBA Construct SRL în sumă mai mică decât cele reţinute de organele de control putea constitui eventual, un argument pentru instanţă de a se admite în parte acţiunea civilă exercitată de DGFP Arad şi nicidecum nu putea fi un argument în pronunţarea unei soluţii de achitare a inculpaţilor. S-a mai precizat în motivele de apel faptul că probatoriul administrat a stabilit conduita adoptată de inculpaţi, conduită ce demonstrează faptul că aceştia au folosit societăţile comerciale pe care le administrau cu ştiinţă şi au înregistrat în evidenţele contabile cheltuieli nereale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, activităţile acestora neputând fi considerate simple abateri financiare, cum nelegal a apreciat instanţa. Astfel, s-a arătat că cei doi inculpaţi au preluat două societăţi comerciale (SC MCA Distribution SRL şi SC Dal Dado SRL) care la două săptămâni de la data preluării au intrat în procedura insolvenţei şi cu toate acestea, inculpatul Şerban a emis, după deschiderea procedurii insolvenţei un număr de 287 facturi în numele SC Dal Dado SRL şi respectiv un număr de 19 facturi în numele SC MCA Distribution având ca obiect prestări servicii şi livrări de bunuri, beneficiar ala cestora fiind societatea administrată de inculpatul B., SC GBA Construct SRL. Se consideră ca fiind evident scopul inculpaţilor de a folosi cele două societăţi comerciale în activitatea infracţională, întrucât la finalizarea procedurii insolvenţei societăţii urmau a fi radiate şi fiind societăţi fără activitate, nu ar mai fi făcut obiectul controalelor din partea organelor de inspecţie fiscală; că ulterior, a fost înfiinţată de inculpatul Ş.. SC Resel Center SRL, societate în numele căreia au fost emis un număr de 102 facturi către GBA Construct SRL, având ca obiect livrări de bunuri şi prestări servicii; că nici una dintre cele trei societăţi comerciale nu a avut vreun angajat sau vreun specialist care să poată presta serviciile facturate către SC GBA Construct SRL, iar bunurile achiziţionate de cele trei societăţi comerciale, aşa cum au stabilit organele de control, au fost în valori mult mai nici faţă de valorile înscrise în facturile emise către SC GBA Construct ceea ce dovedeşte că societăţile furnizoare au fost în imposibilitate reală de a livra bunurile respective. S-a concluzionat că împrejurarea că inculpaţi au desfăşurat activităţi comerciale prin intermediul a două societăţi comerciale aflate în insolvenţă, fără respectarea procedurilor specifice, numărul mare al facturilor emise şi valoarea acestora, faptul că societăţile comerciale furnizoare nu au avut angajaţi care să presteze servicii în domeniul construcţiilor şi consultanţei în construcţii, lipsa documentelor care să ateste achiziţia unor bunuri care să poată fi ulterior livrate beneficiarului SC GBA Construct SRL, valoarea însemnată a sumelor datorate bugetului de stat ca urmare a înscrierii în documentele financiar contabile şi fiscale a unor cheltuieli nedeductibile fiscal (1.325.275 lei potrivit constatărilor organelor fiscale şi respectiv 1.023.170 lei suma stabilită prin raportul de expertiză fiscală) demonstrează fără nici un dubiu intenţia inculpaţilor de a crea aparenţa existenţei unor relaţii comerciale legale între societăţile furnizoare şi societatea beneficiară, în scopul de a deduce nelegal TVA şi de a reduce masa impozabilă prin înregistrarea unor cheltuieli nereale, conduita inculpaţilor dovedind intenţia acestora de a prejudicia bugetul statului prin intermediul societăţilor comerciale administrate şi nicidecum simple abateri financiare, aşa cum în mod nelegal a reţinut instanţa, pe de altă parte, s-a învederat că argumentele instanţei sunt contradictorii, întrucât pe de o parte, se reţine că lipseşte latura obiectivă şi subiectivă a infracţiunii de evaziune fiscală, iar pe de altă parte, inculpaţii au fost obligaţi în solidar cu SC GBA Construct SRL la plata către bugetul statului a sumei de 985.265 lei,  reprezentând impozit pe profit şi TVA cu majorări aferente, în condiţiile în care organele fiscale au emis titluri executorii pentru aceste creanţe.

În motivele de apel formulate de partea civilă DGRFP Timişoara – AJFP Arad, s-a solicitat obligarea inculpaţilor B.P.G. şi Ş.I.C. la plata sumei cu care s-a constituit parte civilă, respectiv suma de 1.325.275 lei, sumă care să fie actualizată cu accesoriile aferente (majorări, dobânzi şi penalităţi, conform OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală)până la data plăţii efective a prejudiciului. Astfel, s-a arătat că suma de 1.325.275 lei pentru care s-au constituit parte civilă este formată din: 335.193 lei impozit pe profit; 228.660 lei majorări de întârziere aferente; 50.279 lei penalităţi de întârziere aferente; 428.102 lei TVA; 221.161 lei majorări de întârziere aferente; 61.880 lei penalităţi de întârziere aferente, accesoriile fiind calculate până la data de 23.09.2011, urmând a fi actualizate până la data plăţii efective a prejudiciului; că aceste sume au fost stabilite cu ocazia efectuării controlului de către organele de inspecţie fiscală din cadrul AIF de la SC GBA Construct SRL, în urma căruia a fost încheiat procesul-verbal nr. 4/30.09.2011 şi a fost întocmită sesizarea penală nr. 14252/30.09.2011.

În motivele de apel formulate de inculpatul B.P.G., s-a criticat hotărârea ca netemeinică şi nelegală sub aspectul modului de soluţionare a laturii civile, solicitându-se respingerea în totalitate a acţiunii civile, ca fiind lipsită de temei. În acest sens, s-a învederat că întrucât, pe de o parte, inculpatul a fost achitat pentru infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată, iar pe de altă parte, nu se poate vorbi de existenţa unui prejudiciu în măsura în care DGFP Arad a înţeles să demareze procedura de executare silită împotriva SC GBA Construct SRL pentru recuperarea aceleiaşi sume cu care s-a constituit parte civilă în cauză, reprezentând impozitul pe profit stabilit suplimentar, TVA-ul şi accesoriile care au fost stabilite cu ocazia efectuării controlului de către organele de inspecţie fiscală în urma căruia s-au întocmit decizia de impunere nr. 779/07.10.2011 ce a fost pusă în executare în data de 16.11.2011 prin emiterea titlului executoriu nr. 1247/16.11.2011 împotriva SC GBA Construct SRL. S-a învederat că trebuie a fi făcută distincţia între neductibilitatea unor cheltuieli făcute de agentul economic, pe de o parte şi operaţiuni fictive evidenţiate contabil ca şi element material al laturii obiective a infracţiunii de evaziune fiscală, sens în care se arată că nu se poate reţine că anumite cheltuieli considerate a fi nedeductibile din punct de vedere fiscal pot fi echivalate şi considerate a fi operaţiuni fictive evidenţiate contabil în lipsa probelor certe privind fictivitatea acestor operaţiuni. Astfel, s-a precizat că şi organele de control prin actele întocmite stabilesc faptul că aceste cheltuieli nu sunt deductibile încălcându-se norme fiscale şi pornesc executarea silită împotriva SC GBA Construct SRL în procedura fiscală, ceea ce nu poate conduce decât la soluţia legală a respingerii acţiunii civile, atâta timp cât prin aceasta se tinde a se recupera aceleaşi sume de la alte persoane, respectiv de la inculpaţi, având ca izvor încălcări ale normelor fiscale. s-a arată că pentru a putea fi reţinută infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. c din Legea 241/2005 trebuie ca din probele administrate la dosarul cauzei să reiasă în mod indubitabil că a procedat la evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale, solicitându-se a se avea în vedere că din probe nu rezultă că SC GBA Construct SRL a înregistrat în contabilitate cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale.

Apelul declarat de inculpatul Ş.I.C. nu a fost motivat în scris, în cererea declarativă solicitându-se respingerea acţiunii civile formulată în cauză.

Prin Decizia penală nr. 17/A din 24 ianuarie 2014 – Curtea de Apel Timişoara, în temeiul art. 379 pct.1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad şi partea civilă ANAF – DGRFP Timişoara – prin AJFP Arad împotriva sentinţei penale nr. 313 din 10.09.2013 a Tribunalului Arad.

În temeiul art. 379 pct.2 lit.a Cod procedură penală admite apelurile declarate de inculpatul B.P.G. şi inculpatul Ş.I.C. împotriva aceleiaşi sentinţe, pe care o desfiinţează în latura civilă şi rejudecând, respinge acţiunea civilă formulată de ANAF – DGRFP Timişoara prin AJFP Arad.

Analizând apelurile declarate în cauză, prin prisma motivelor de apel precum şi din oficiu conform art. 371 al. 2 C.pr.pen., instanţa constată că hotărârea atacată este netemeinică sub aspectul modului de soluţionare al laturii civile, în rest fiind temeinică şi legală, pentru următoarele considerente:

Starea de fapt reţinută de prima instanţă şi modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005 sunt temeinice şi legale. Potrivit art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005: „Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive”. Textul legal sus menţionat impune probarea în cauză a înregistrării unor cheltuieli nereale sau operaţiuni fictive. Sub acest aspect, instanţa de control judiciar constată că atât considerentele primei instanţe, cât şi concluziile raportului de expertiză contabilă efectuat în cursul judecăţii sunt întemeiate. Astfel, nu se poate stabili cu certitudine că nu s-au efectuat cheltuielile înregistrate în contabilitatea SC GBA Construct SRL Şiria doar pe baza unor aspecte ce vizează nerespectarea dispoziţiilor aferente procedurii insolvenţei sau de emitere a facturilor fiscale câtă vreme bunurile şi serviciile indicate în acestea se regăsesc în lucrările şi serviciile refacturate către terţe societăţi comerciale. Este adevărat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală situaţia în care sunt achiziţionate bunuri sau servicii de la o societate comercială la un preţ inferior, dar nu acestea sunt incluse în contabilitate, ci facturi pentru acelaşi gen de servicii emise de o altă societate comercială în mod fictiv; însă în speţă nu s-a făcut dovada unei asemenea situaţii. Astfel, acuzarea susţine imposibilitatea ca operaţiunile respective să fie reale prin aceea că SC Dal Dado SRL, SC MCA Distribution SRL, SC Resel Center SRL se aflau în procedura insolvenţei la data emiterii facturilor fiscale către GBA Construct SRL, nu aveau angajaţi şi nu există documente care să ateste achiziţionarea de bunuri de către acestea, însă pe de o parte nu există nici măcar un indiciu în sensul că bunurile şi serviciile respective ar fi fost achiziţionate din altă parte, ceea ce se impunea în condiţiile în care s-a probat că au fost folosite de GBA Construct SRL. În acest sens, cu privire la achiziţionarea de materiale de construcţii şi lucrările executate de SC Dal Dado SRL pentru SC GBA Construct SRL nu s-a probat în nici un mod împrejurarea că acestea ar fi fost achiziţionate de la o altă societate comercială sau de la persoane fizice în condiţiile în care, în speţă, s-a făcut dovada că materiale şi servicii similare celor furnizate de SC Dal Dado SRL au fost folosite la construcţia fermei din localitatea Fântânele pentru clientul Agro Fin SRL, respectiv Fer Agro SRL; iar în urma controlului încrucişat efectuat la această societate, echipa de control a constatat că o parte din lucrările facturate de GBA Construct SRL erau efectuate şi în realitate; iar cu referire la celelalte nu s-a putut stabili o concluzie datorită modului de derulare a activităţii beneficiarului, ceea ce nu poate fi imputabil inculpaţilor în speţă. Instanţa de control judiciar constată că şi apărarea inculpatului B.P.G. în sensul că împrejurarea că SC Dal Dado SRL a efectuat toate lucrările de construcţii fără a avea angajaţi înregistraţi la ITM cu contracte de muncă nu îi este imputabilă este pertinentă. Astfel, faptul că SC Dal Dado SRL nu avea angajaţi cu forme legale nu este suficient pentru a conduce la reţinerea vinovăţiei inculpatului B.P.G. pentru infracţiunea de evaziune fiscală în condiţiile în care s-a efectuat de către GBA Construct SRL o construcţie care presupunea folosirea forţei de muncă indicată în contractele cu SC Dal Dado SRL, cu atât mai mult cu cât inculpatul Ş.I. C. a relevat împrejurarea că folosea muncitori fără angajare cu forme legale. Referitor la susţinerile Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad în sensul că livrările de bunuri şi prestări de servicii în domeniul construcţiilor efectuate de SC Dal Dado SRL sunt nule întrucât au fost efectuate după data la care societatea a intrat în procedura insolvenţei şi fără ca inculpatul Ş.I.C. să deţină acceptul lichidatorului judiciar pentru emiterea facturilor şi negocierea contractelor, instanţa constată că aceasta nu echivalează cu fictivitatea operaţiunii. Sancţiunea nulităţii unei operaţiuni juridice ca cea în speţă atrage nerecunoaşterea consecinţelor de ordin fiscal şi nu împrejurarea că prestaţia/contraprestaţia nu ar fi avut loc. Aceeaşi este şi situaţia cheltuielilor aferente lucrărilor de curăţenie şi igienizare efectuate de SC MCA Distribuţion SRL către SC GBA Construct SRL întrucât aceste servicii au fost facturate de cea din urmă societate către SC Agro Fin SRL şi achitate de beneficiar, plata serviciilor conducând la o prezumţie că sunt reale, prezumţie care nu a fost înlăturată de probele administrate în cauză. În mod similar, lucrările de construcţie a unui drum în localitatea Şiria, lucrare efectuată de SC MCA Distribution SRL pentru SC GBA Construct SRL, refacturată ulterior către SC Metalplast SRL, nu se poate susţine în mod cert că ar fi nereale doar prin faptul că SC MCA Distribution SRL se afla în procedura de insolvenţă sau că nu s-au respectat dispoziţiile legale în cadrul activităţii acestei societăţi.

Referitor la cele 102 facturi emise în perioada iunie 2010 – decembrie 2010 de către SC Resel Center SRL către SC GBA Construct SRL documentele depuse în cauză şi raportul de expertiză fiscală conduc la concluzia că serviciile de manoperă achiziţionate în iulie, septembrie şi octombrie 2010 au fost refacturate către Ergad Technology şi încasate de la acesta, iar serviciile de lucrări de construcţie achiziţionate în luna august 2010 sunt similare cu cele refacturate către SC Metal Plast SRL, societăţile beneficiare achitând valoarea serviciilor către SC GBA Construct SRL. În acest sens, se reţin: contractul de prelucrare nr. 18/10.06.2010 încheiat cu Ergad Technology SRL, contractul de consultanţă FN/06.05.2010 încheiat cu Procable Consultanţă SRL şi raportul de activitate din 30.07.2010 întocmit în baza acestuia; contractul de lucrări de construcţii nr. 801/01.08.2008 încheiat cu Metalplast SRL coroborat cu fişa contului 704 „venituri din lucrări şi servicii” a societăţii GBA Construct SRL pentru perioada ianuarie – noiembrie 2010. Faţă de considerentele anterior expuse, instanţa de apel constată că în cauză nu s-a probat cu certitudine împrejurarea că serviciile indicate în facturile fiscale emise de SC Dal Dado SRL, SC MCA Distribution SRL, SC Resel Center SRL către GBA Construct SRL au fost unele fictive, astfel că în mod corect Tribunalul Arad a dispus achitarea inculpaţilor în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a C.p.p. raportat la art. 10 lit.d C.p.p. – lipsa laturii obiective pentru infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 9 alin. 2 din Legea nr. 241/2005 şi art. 41 alin. 2 C.p. în cazul inculpatului B.P.G., respectiv pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C.p. raportat la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 9 alin. 2 din Legea nr. 241/2005 şi art. 41 alin. 2 C.p. în cazul inculpatului Ş.I.C..

În ceea ce priveşte modul de soluţionarea a laturii civile a cauzei, instanţa de apel constată că în mod greşit s-a dispus obligarea inculpaţilor în solidar cu SC „GBA Construct” SRL la plata sumei de 985.265 lei, cu dobânzile şi majorările aferente, către partea civilă întrucât nu există o legătură de cauzalitatea între faptele probate în cauză şi această sumă. Astfel, instanţa de control judiciar constată că este pertinentă şi legală diferenţiere din raportul de expertiză contabilă între sumele datorate suplimentar bugetului de stat ca urmare a reîncadrării de către organele de inspecţie fiscală a unei cheltuieli ca nedeductibilă fiscală datorită constatării neîndeplinirii condiţiei de fond a cheltuielii (achiziţia provenea de la o societate în insolvenţă) sau a celei de formă a documentelor justificative şi cele provenite din comiterea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 din Legea nr. 245/2005. În raport cu această distincţie, cu modul de soluţionare al laturii penale a cauzei, dar şi cu împrejurarea că raportul de expertiză contabilă a concluzionat că sumele pentru care DGFP Arad s-a constituit parte civilă au acelaşi izvor ca şi cele cuprinse în titlul de creanţă constând în decizia de impunere 779/29.09.2009, se impunea respingerea acţiunii civile întrucât instanţa penală a constatat lipsa elementului material al infracţiunii de evaziune fiscală şi nu a fost sesizată cu o infracţiune în legătură cu nerespectarea legislaţiei în materia contabilităţii.

Domenii speta

Spete similare