Anulare acte frauduloase în cadrul procedurii insolvenței – art.79, 80 din Legea nr.85/2006

Sentinţă civilă 579/SIND din 07.03.2013


R O M Â N I A

TRIBUNALUL BRAŞOV

SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA CIVILĂ NR.579/SIND

Şedinţa publică din 7 martie 2013

Completul compus din:

JUDECĂTOR SINDIC:  A. R. A.

Grefier:  D. D.

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra soluţionării cererii formulată de reclamant C. I. I.P.U.R.L. cu sediul în X, str.X, bl.X, sc.X, ap.X, judeţul X, în calitate de lichidator judiciar al SC U. F. SA- in faliment, în contradictoriu cu pârâţii T.I. domiciliat în X, X, nr.X, bl.X, sc.X, ap.X, judeţul X,  Ţ. D. P. domiciliată în X, STR. X, nr.X, bl.X, sc.X, apX, judeţul X,  cu adresa de reşedinţă în domiciliat în X, str.X, nr.X, sc.X, etX, ap.X, judeţul X,  N. N. domiciliat în X, str.X, nr.X, judeţul X şi SC U. F. SA prin administratorul special A. CAR U. F. IFN în faliment, prin consorţiul Cabinet Individual De Insolvenţă I. C. şi C. L. IPURL, cu sediul în X, str.X, nr.X, judeţul X, având ca obiect acţiune în anulare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Dezbaterile în cauza de faţă au avut loc în şedinţa publică din 21 februarie  2013, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor menţionate în încheierea de şedinţă din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa, pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 28 februarie 2013, apoi pentru data de 7 martie 2013. 

JUDECĂTORUL SINDIC:

Constată că prin acţiunea înregistrată sub nr.4893/62/2011 reclamantul C.I. IPURL , în calitate de lichidator al debitorului SC U. F. SA – în faliment, a chemat în judecată pârâţii, respectiv debitorul SC U. F. SA – în faliment, prin administrator special A. C.A.R. U. F. IFN şi pârâţii N. N. şi T. I..

Prin acţiune reclamantul a solicitat anularea contractului de vânzare – cumpărare încheiat între debitor şi pârâţi autentificat sub nr.3003/11 09 2008 având ca obiect cota de 1/2 din imobilul situat în Mun. X, cartier X, str. X, nr.X, jud. X, înscris în CF nr.XX  , la A+15, sub nr. top 10499/2/2/XX.

În motivarea de fapt a acţiunii reclamantul a arătat următoarele:

La data de 11 09 2008 s-a încheiat contractul menţionat mai sus, debitorul având calitatea de vânzător, iar pârâtul T. I. având calitatea de cumpărător. Preţul imobilului stabilit în contract a fost de 750.000 lei (inclusiv tva). Prin actul adiţional nr.3000/11 09 2008 s-a stabilit „desocotirea relaţiilor contractuale ce au făcut obiectul contractului de asociere în participaţiune nr.12993/17 11 2006 s-a efectuat prin vânzarea imobilelor: 1/2 din imobilul situat în Mun.x, cartier x, str. x, nr.x, jud. x înscris în CF nr.266xxx la A+6, sub nr. top 10500/1 şi 1/2 din imobilul situat în Mun. x, cartier x, str. x, nr.x, jud. x, înscris în CF nr.266xx x la A+15, sub nr. top 10499/2/2”.

În luna ianuarie 2008, întregul complex funcţional din Stupini, aflat în proprietatea debitorului, a fost evaluat la suma de 5.775.867 lei (inclusiv tva). Astfel, valoarea imobilului ce a făcut obiectul contractului a cărui anulare se solicită este de 2.226.397 lei (inclusiv tva).

Rezultă o diferenţă însemnată între valoarea de evaluare a bunului obiect al contractului şi preţul de vânzare.

La data de 20 05 2009 s-a realizat o nouă evaluare a activului descris şi pentru obiectul contractului s-a determinat o valoare de 2.041.981 lei (inclusiv tva). Acest raport de evaluare a fost efectuat în perioada de debut a crizei economice şi financiare.

Reclamantul a arătat că operaţiunea de dare în plată nu a fost înscrisă în contabilitatea debitorului. Preţul stabilit în contractul de vânzare cumpărare a fost unul derizoriu, fiind de aproximativ trei ori mai mic decât valoarea de evaluare.

În drept au fost invocate prevederile art.79 şi art.80 alin.1 lit.b din Legea nr.85/2006.

Reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar.

Pârâtul T. I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii.

În apărare pârâtul a arătat că disproporţia vădită între valoarea de evaluare a imobilului – obiect al contractului de vânzare cumpărare şi preţul stipulat în contract rezidă în raporturile juridice dintre părţi. Astfel, între părţi s-a încheiat contractul de asociere în participaţiune autentificat sub nr.13566/11 01 2005 de BIROUL NOTARULUI PUBLIC T.V..

Pârâtul a arătat căci contractul de vânzare cumpărare, a cărui anulare se solicită, nu este unul fraudulos, în condiţiile art.80 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006. Acesta este denumit impropriu vânzare cumpărare deoarece în realitate constituie o operaţiune de dare în plată, conform art.1100 cu aplicarea art.1683 din codul civil.

Pârâtul a arătat că preţul stabilit a fost unul serios şi nu este unul derizoriu, raportat la raporturile juridice dintre părţi şi prevederile art.1303 din codul civil. Prin încheierea acestui contract părţile s-au desocotit de toate obligaţiile reciproce existente.

Contractul respectă condiţiile de fond şi de formă şi nu se întemeiază pe vreo cauză imorală sau ilicită, conform art.948 cu aplicarea art.966-968 din codul civil.

Pârâtul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Reclamantul şi-a precizat acţiunea solicitând introducerea în cauză a pârâtei T. D. PAULA, în calitate de soţie a cumpărătorului pârât T. I..

Reclamantul a formulat un răspuns la întâmpinarea pârâtului.

Administratorul special al debitorului a formulat întâmpinare prin care a solicitat admiterea acţiunii raliindu-se la argumentele reclamantului.

Debitorul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Pârâta T. D. P. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii. În motivare au fost invocate apărări similare pârâtului T. I..

Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtei.

În cauză a fost administrată proba cu expertiza tehnică judiciară – specialitatea construcţii, întocmindu-se raportul de expertiză nr.622850/08 06 2012 de către expertul C. L..

Prin acest raport de expertiză s-a concluzionat că valoarea imobilului la data încheierii contractului a cărui anulare se solicită era de 2.300.000 lei fără tva.

Împotriva raportului de expertiză s-au formulat obiecţiuni ce au fost încuviinţate de judecătorul sindic.

Prin răspunsul la obiecţiuni s-a stabilit că valoarea determinată în raportul de expertiză vizează imobilul în ansamblul său şi nu cota indiviză de ½, ce a făcut obiectul contractului.

Pârâţii au formulat concluzii scrise.

Analizând actele şi lucrările dosarului judecătorul sindic reţine următoarele:

Potrivit art.79 din Legea nr.85/2006 lichidatorul poate introduce acţiuni pentru anularea actelor frauduloase ale debitorului, încheiate de către acesta în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei debitorului.

Potrivit art.80 alin.1 lit.b din Legea nr.85/2006 lichidatorul poate promova acţiuni pentru anularea transferurilor patrimoniale către terţi dacă prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea primită, efectuate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei debitorului.

Faţă de debitorul  SC U. F. SA  s-a deschis procedura insolvenţei în dosarul nr.9696/62/2009. Procedura se află în faza de faliment a debitorului.

Lichidatorul desemnat este practicianul în insolvenţă C. I. IPURL.

Temeiul de drept invocat de către reclamant pentru anularea actului încheiat de către debitor în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei debitorului şi care constituie un transfer patrimonial către terţi este art.80 alin.1 lit.b din Legea nr.85/2006.

În consecinţă, judecătorul sindic este investit să analizeze dacă raportat la acest transfer patrimonial al debitorului către terţii pârâţi prestaţia debitorului a depăşit vădit prestaţia pârâţilor.

Obiectul contractului a cărei anulare (revocare) se solicită, în speţă fiind în prezenţa unei veritabile acţiuni pauliene, reglementată de art. 975 cod civil, însă reglementată de legea specială a insolvenţei ca acţiune în anulare, îl constituie un contract de vânzare cumpărare ce are ca obiect cota indiviză de ½ din imobilul descris mai sus.

Judecătorul sindic constată că pentru acest imobil s-au realizat mai multe evaluări, rapoartele de evaluare fiind depuse în copie la dosar, însă pentru o corectă soluţionare a cauzei, s-a dispus administrarea probei cu expertiza judiciară.

Din cuprinsul raportului  de expertiză efectuat în cauză a rezultat că valoarea imobilului – obiect al contractului este de ½ din 2.300.000 lei fără tva, respectiv 1.150.000 lei fără tva şi anume 1.368.500 lei (inclusiv tva) cu raportare la cota tva de 19% , în vigoare la data vânzării.

În consecinţă, raportat la preţul vânzării diferenţa dintre valoarea de evaluare şi acesta este de 618.500 lei, ceea ce înseamnă 82,46% din preţul de vânzare.

Analizând aceste calcule matematice, judecătorul sindic consideră că determinarea prin contractul de vânzare  cumpărare a cărei revocare se solicită a unui preţ cu 82,46% mai redus decât valoarea de evaluare a bunului obiect al contractului constituie o disproporţie vădită între contraprestaţiile părţilor contractante.

Pârâţii în apărare arată că preţul nu este unul neserios ori/şi derizoriu, conform art.1303 din codul civil şi raportat la noţiunea de „desocotire” dintre părţi, invocă în esenţă voinţa părţilor contractante.

Mai mult decât atât, pârâţii invocă căci în speţă am fi în prezenţa unei convenţii mixte, respectiv a unei vânzări, dar şi a unei dări în plată.

În materie de obligaţii civile, darea în plată constituie un mijloc de stingere a obligaţiilor.

Rezultă că pârâţii se apără în sensul că valoarea de diferenţă de 618.500 lei nu a fost plătită cu titlu de preţ pentru că suntem în prezenţa unei dări în plată cu o porţiune nedeterminată din cota indiviză înstrăinată.

Judecătorul sindic apreciază că o astfel de operaţiune juridică este nulă absolut. Astfel, contractul de vânzare cumpărare este valabil încheiat dacă are un obiect determinat – art.948 alin.1 pct.3 din codul civil. Obiectul contractului îl constituie bunul şi preţul, iar determinarea acestora, în speţă  s-a realizat prin contractul a cărei revocare se solicită.

În speţă, nu s-a invocat fictivitatea preţului şi respectiv constatarea simulaţiei. Un preţ simulat ar conduce însă la nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare, deoarece actul secret este contrar normelor juridice de ordine publică în materie fiscală.

„Desocotirea” părţilor invocată de către pârâţi este un act juridic care conduce la concluzia că pârâţii recunosc existenţa preţului derizoriu cuprins în contract. Aceasta nu poate constitui o tranzacţie, deoarece art.1704 cod civil stabileşte că prin acest contract se pune capăt unui proces sau se preîntâmpină un proces.

Darea în plată trebuie să cuprindă valoarea obligaţiei stinse şi determinarea bunului ce face obiectul acestui act juridic, ceea ce în speţă nu poate fi stabilit. Potrivit art.1683 cod civil dacă creditorul primeşte de buna voie un imobil în plata datoriei principale, debitorul rămâne liberat.

Debitorul este o societate comercială, deci un comerciant, potrivit codului comercial, Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale şi ale Legii nr.26/1990 privind registrul comerţului, iar contractului de vânzare cumpărare a cărei revocare se solicită îi sunt aplicabile pentru ambele părţi contractante dispoziţiile speciale în materie comercială, conform art.56 cod comercial.

În materie comercială nu poate fi invocată simulaţia, deoarece actul secret nu este producător de efecte juridice, ci numai actul public. În cazul actelor juridice comerciale are valoare juridică voinţa declarată şi nu cea internă. Ori în speţă, actul public este contractul de vânzare cumpărare a cărei revocare se solicită.

Pârâţii invocă că prin darea parţială în plată (ce ar putea fi apreciată ca fiind diferenţa dintre preţ şi valoarea  de evaluare) s-ar fi acoperit datorii anterioare ale debitorului faţă de pârâtul T. I.. În această situaţie şi acest presupus act de dare în plată, intitulat act adiţional la un contract de asociere în participaţiune, încheiat în aceeaşi zi, respectiv 11 09 2008, este susceptibil de revocare pe temeiul prevăzut de art.80 alin.1 lit.c din Legea nr.85/2006, fiind în prezenţa unui act încheiat în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei debitorului,  cu intenţia tuturor părţilor implicate de a leza interesele creditorilor debitorului.

Raportat la contractul de asociere în participaţiune şi la cele susţinute de către pârâţi este evident că pârâţii T. aveau calitatea de creditori ai debitorului la data de 11 09 2008.

Prin apărarea adusă de către pârâţi, în sensul calificării contractului de vânzare cumpărare ca un contract nenumit, care înglobează o vânzare cu o dare în plată, este exclusă aplicarea prezumţiei de bună credinţă a pârâţilor, ca subdobânditori, aceştia cunoscând valoarea reală a bunului – obiect al contractului.

Se mai impune precizarea că vânzătorul debitor nu a înregistrat în contabilitatea sa aşa zisa „desocotire” dintre părţi,  respectiv operaţiunea de dare în plată, ceea ce evident că justifică concluzia că acesta a fost de rea credinţă la încheierea contractului.

În ceea ce priveşte pârâtul N. N. judecătorul sindic constată că acesta a avut calitatea de reprezentant al debitorului la data încheierii contractului nefiind parte contractantă. În consecinţă faţă de acest pârât se va respinge acţiunea.

Faţă de cele prezentate judecătorul sindic va admite în parte acţiunea, aşa cum a fost formulată şi precizată şi în consecinţă se va dispune anularea (revocarea) contractului de vânzare – cumpărare încheiat între debitor şi pârâţii T., autentificat sub nr.3003/11 09 2008, având ca obiect cota de 1/2 din imobilul situat în Mun. x, cartier x, str. x, nr.x, jud. x, înscris în CF nr.266xxx , la A+15, sub nr. top 10499/2/2.

Ca efect principal al nulităţii se va dispune restabilirea situaţiei anterioare încheierii contractului, respectiv obligarea pârâţilor să readucă în patrimoniul debitorului imobilul descris mai sus.

Potrivit art.274 din codul de procedură civilă judecătorul sindic constată că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată, iar cheltuielile efectuate de către pârâţi rămân în sarcina acestora, fiind căzuţi în pretenţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite în parte acţiunea formulată de către reclamantul C. I. IPURL , în calitate de lichidator al debitorului SC U. F. SA – în faliment, în contradictoriu cu debitorul SC U. F. SA – în faliment, prin administrator special A. C.A.R. U. F. IFN şi pârâţii N. N., Ţ. I. şi Ţ. D. P., aşa cum a fost precizată şi în consecinţă:

Dispune anularea contractului de vânzare – cumpărare încheiat între debitor şi pârâţi autentificat sub nr.3003/11 09 2008 având ca obiect cota de 1/2 din imobilul situat în Mun. x, cartier x, str. x, nr.x, jud. x, înscris în CF nr.266xx  la A+15, sub nr. top 10499/2/2 şi în consecinţă:

Dispune restabilirea situaţiei anterioare încheierii contractului, respectiv obligarea pârâţilor să readucă în patrimoniul debitorului imobilul descris mai sus.

Respinge acţiunea reclamantului în contradictoriu de pârâtul N. N..

Prezenta se va nota din  oficiu în cartea funciară urmând a fi comunicată Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Braşov.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 07 03 2013.

JUDECĂTOR SINDICGREFIER

A. R. A.D. D.

Redactat RA 02.04.2013

Dact DD 09.04.2013

7 ex.