Dare de mită

Sentinţă penală 74 din 23.04.2014


Prin rechizitoriul nr. 457/P/2011 din data de 14.11.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului I. I., pentru săvârşirea infracţiunii de: dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1 Cod penal  rap. al art. 7 alin. 2 din Legea nr.  78/2000.

Prin acelaşi rechizitoriu, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii I. I. (şi T. Ş. pentru comiterea infracţiunii de complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 Cod penal  rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sub aspectul laturii subiective.

S-a reţinut în fapt că, în noaptea de 24/25.08.2013, inculpatul  I. I. a oferit denunţătorului R. S., având calitatea de ofiţer în cadrul IPTF Sighetu Marmaţiei – SPF Izvoarele Sucevei, suma de 1000 euro pentru ca acesta să nu întocmească actele specifice constatării unei infracţiuni de contrabandă.

Despre comiterea faptei organele judiciare au fost sesizate de denunţătorul R. S., persoană având calitatea de funcţionar public în accepţiunea art. 147 alin. 1 Cod penal.

Din analiza documentelor înaintate de IPTF Sighetu Marmaţiei, a rezultat că numitul R. S. îndeplineşte funcţia de comisar în cadrul acestei unităţi, prin fişa postului fiindu-i stabilite atribuţii privind constatarea infracţiunilor, strângerea de date în vederea începerii urmăririi penale şi de cercetare penală.

În perioada 24/25.08.2013, între orele 14:00-01:00, denunţătorul R. S. împreună cu ag. pr. A. D., ag. D. P. şi ag. N. G. din cadrul aceleiaşi unităţi, au fost desemnaţi să efectueze activităţi specifice combaterii traficului cu ţigări în zona de competenţă a SPF Izvoarele Sucevei, activităţi incluzând verificarea unei informaţii privind persoane din zona Sărata, implicate în activităţi ilicite de contrabandă în zona Sărata – Baranova.

În aceste împrejurări, în data de 24.08.2013, în jurul orelor 19,00, echipa de lucrători anterior menţionată a oprit pentru control autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare MM-70-MIT, care se deplasa pe drumul forestier Sărata. S-a procedat la identificarea conducătorului autor, stabilindu-se că se numeşte I. I.. În urma controlului efectuat s-a constatat că acesta transporta în autoturism un număr de şase colete conţinând ţigări de contrabandă (500 pachete cu ţigări marca „Jing Ling” cu timbru fiscal de duty free şi 2450 pachete de ţigări marca „Viceroy” cu timbru fiscal ucrainean).

Astfel cum rezultă din declaraţiile coroborate ale martorilor A. D., D. C. P. şi R. S., inculpatul  I. I. i-a propus ofiţerului de poliţie R. S. remiterea sumei de 1.000 euro pentru ca acesta să nu întocmească actele penale specifice constatării săvârşirii infracţiunii de contrabandă.

Deşi a fost refuzat şi s-a atras atenţia că fapta constituie infracţiune, inculpatul  a insistat în demersul infracţional, încercând a-l determina pe lucrătorul de poliţie a primi suma de bani în schimbul neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu. Mai mult decât atât, inculpatul  a solicitat unei rude să îi aducă suma de bani necesară.

În aceste împrejurări, fiind sesizate despre activitatea infracţională întreprinsă, organele de  cercetare penală ale poliţiei judiciare au fost delegate să organizeze momentul operativ iar prin ordonanţa procurorului din 24.08.2013 s-a dispus autorizarea provizorie a înregistrării audio video a discuţiilor purtate de învinuitul I. I. în sediul ITPF Sighetu Marmaţiei – SPF Izvoarele Sucevei.

Ordonanţa a fost confirmată pin încheierea nr. 1089/27.08.2013 a Tribunalului Suceava, iar în urma activităţilor întreprinse au rezultat următoarele:

În data de 25.08.2013, orele 00:43, la poarta SFP Izvoarele Sucevei şi-a făcut apariţia autoturismul marca Audi A4 cu numărul de înmatriculare MM 25 ROD, condusă de o persoană de sex masculin, identificată ulterior în persoana martorului T. Ş..

Din înregistrările audio video efectuate, a rezultat că acesta a predat inculpatului suma de 1.000 euro chiar în biroul denunţătorului. Deşi în repetate rânduri a fost avertizat de caracterul ilegal al demersului întreprins, inculpatul  a remis suma de bani ofiţerului de poliţie, aşezând cele zece bancnote pe masa din incinta biroului funcţionarului public.

Suma de bani a fost ulterior ridicată de organele de cercetare penală şi depusă la CEC Bank, la dispoziţia organelor de cercetare penală.

Fiind audiat, inculpatul  a recunoscut comiterea faptei. A arătat că în data de 24.08.2013, fiind depistat de echipaj al lucrătorilor poliţiei de frontieră transportând ţigări de provenienţă ucraineană, a oferit acestora suma de 1000 euro pentru a nu i se întocmi actele de constatare a infracţiunii.  Întrucât nu avea suma de bani asupra sa, a sunat la soţia sa, martora I. R., solicitându-i să îi aducă banii.

Martora a confirmat acest lucru, arătând că soţul său nu i-a spus pentru ce are nevoie de bani. Faţă de aceasta, martora a mers la un nepot de-al inculpatului, numitul T. Ş., rugându-l pe acesta să ducă suma de bani solicitată soţului său. T. Ş. s-a conformat şi împreună cu fiul inculpatului, martorul I. I., s-au deplasat la sediul SPF Izvoarele Sucevei unde T. Ş. a remis suma de bani învinuitului.

Faţă de acestea, constatând întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de dare de mită, faţă de inculpatul  I. I., parchetul a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată.

Analizând materialul probator administrat, parchetul a apreciat că în sarcina numiţilor T. Ş. şi I. I. (fiul inculpatului) nu poate fi reţinută săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită, prev. de art. 26 Cod penal  rap. la art. 255 Cod penal  şi art. 7 alin. 2 din Lg. 78/2000. Aceasta, pe motiv că nu se poate reţine, dincolo de îndoială, că cei doi au cunoscut, în momentul remiterii banilor către inculpat, despre destinaţia acestora, despre împrejurarea că urmau a constitui obiect al unei infracţiuni de dare de mită, motiv pentru care, faţă de cei doi urmează a fi dispusă neînceperea urmăririi penale.

Faptele inculpatului au fost probate prin următoarele mijloace de probă: proces verbal de sesizare, fila 4m proces verbal de organizare a constatării, fila 5, proces verbal de organizare a constatării momentului operativ, filele 9-10, proces verbal de constatare a momentului operativ, fila 11-13, suporturi optice conţinând înregistrările audio video ale momentului operativ, fila 14, proces verbal de transcriere a convorbirilor înregistrate, filele 18-20, acte de cercetare penală întocmite cu privire la comiterea de către I. I. a infracţiunii de contrabandă, filele 21-27, declaraţia martorului A. D., filele 28-29, declaraţia martorului D. C. P., filele 30-32, declaraţia martorului R. S., filele 33-37, declaraţia martorului T. Ş., filele 38-40, declaraţia martorului I. I., filele 41-42, dovezi de consemnare a sumei de 1000 euro la CEC Bank, filele 47-49, proces verbal întocmit de lucrătorii de poliţie judiciară, filele 56-57, ordonanţa nr 73/P/2013 din 26.09.2013 a DNA Suceava - filele 58-60, declaraţia martorei I. R., fila 64, coroborate cu declaraţia inculpatului I. I., filele 43-45.

În ceea ce priveşte persoana inculpatului, astfel cum rezultă din fişa de cazier judiciar (fila 62),  s-a reţinut că inculpatul  este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat în anul 1998 de Judecătoria Vişeu de Sus la o pedeapsă de 350 lei amendă pentru comiterea infracţiuni de conducere fără permis. De asemenea, prin sentinţa penală nr. 851/15.10.2001 a Judecătoriei Vişeu de Sus, a fost condamnat la amendă penală pentru comiterea infracţiunii de ameninţare.

Urmărirea penală a fost începută în data de 24.08.2013, sub aspectul comiterii de către I. I. a infracţiunii prev. de art. 255 alin1 Cod penal  rap. art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, iar materialul de urmărire penală i-a fost prezentat acestuia în data de 10.10.2013.

A solicitat parchetul prin actul de sesizare, ca instanţa să se pronunţe cu privire la confiscarea sumei de 1.000 euro oferită drept mită.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 19.11.2013 sub nr. 11328/86/2013.

Prin  încheierea de şedinţă din data de 05.02.2014, având în vedere disp. art. 6 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cauza a fost trimisă la judecătorul de cameră preliminară.

Totodată, în conformitate cu disp. art. 344 alin. 2 Cod procedură penală, s-a înmânat inculpatului, pe bază de semnătură,  copia certificată a rechizitoriului nr. 457/P/2013 din 14.11.2013 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul  Suceava, supunându-i atenţiei acestuia că are dreptul de a-şi angaja un apărător, iar până la data de 26.02.2014 poate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, pe care să le depună la dosar.

Prin încheierea şedinţei camerei de consiliu pronunţată de judecătorul de cameră preliminară în data de 03.03.2014, în temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 457/P/2013 din data de 124.11.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, privind pe inculpatul  I. I.,  trimis în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunii de: dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1 Cod penal  rap. al art. 7 alin. 2 din Lg. 78/2000, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus totodată începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul I. I. şi s-a fixat termen în data de 19 martie 2014 când, apărătorul ales al acestuia a învederat faptul că  acesta este internat la Spitalul de Psihiatrie Sighetul Marmaţiei întrucât a avut două tentative de suicid, solicitând emiterea unei adrese către această unitate spitalicească pentru a confirma cele susţinute.

Prin adresa nr. 2621/27.03.2014, Spitalul de Psihiatrie Sighetul Marmaţiei a confirmat faptul că inculpatul I. I. a fost internat în perioada 18.03. – 21.06.2014 la Secţia Psihiatrie Ac. 1, având diagnosticul „Tulburare psihotică acută cu simptome schizofrenice”

Înainte de începerea cercetării judecătoreşti, la termenul de judecată din data de 09.04.2014, a fost audiat inculpatul, care a  invocat aplicabilitatea în speţă a dispoziţiilor art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, arătând că recunoaşte în totalitate fapta aşa cum a fost reţinută în actul de sesizare a instanţei şi solicită  ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. La întrebarea adresată de apărător cu prilejul audierii, respectiv dacă este de acord să presteze o muncă în folosul societăţii, inculpatul a precizat că este de acord şi în acest sens a discutat cu o societate comercială la care ar putea să presteze o astfel de muncă şi, de asemenea,  cu Primăria din Localitatea Moisei.

La data de 18.04.2014 a fost înregistrată la Arhiva penală a Tribunalului Suceava, adresa înaintată la dosar de către SC Grigrazus SRL Moisei, jud. Maramureş, prin care arată că, în situaţia în care inculpatul I. I. va fi obligat la prestarea unei munci în folosul comunităţii, este de acord ca acesta să efectueze această activitate în cadrul societăţii.

Analizată fiind cauza din perspectiva incidenţei art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor legale ce dau conţinut articolului menţionat: „În cazurile în care acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă, preşedintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10). Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată. La termenul de judecată, instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedează la audierea acestuia şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi. Instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse….. Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.”

În procesul penal pendinte instanţa regăseşte toate condiţiile de procedibilitate impuse de art. 374 Cod procedură penală, pentru ca acest articol să-şi producă efectul de drept substanţial referitor la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, pentru infracţiunea pentru care inculpatul I. I. a fost trimis în judecată.

 Astfel:

- începerea cercetării judecătoreşti nu a avut loc în condiţiile în care, la primul termen de judecată pe fondul cauzei, fără a fi avut loc citirea actului de sesizare care marchează momentul procesual al debutului cercetării judecătoreşti, inculpatul I. I. a declarat expres disponibilitatea de a urma procedura simplificată prev. de art.374 alin. 4 Cod procedură penală; 

- inculpatul I. I. a declarat personal, în faţa instanţei de judecată, că recunoaşte săvârşirea faptei reţinută în actul de sesizare a instanţei;

- infracţiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului nu este pedepsită de lege cu detenţiunea pe viaţă, pentru a nu deveni astfel incidente dispoziţiile prev. de art. 396 alin. 10 Cod procedură penală;

-  prezenta instanţă de judecată se consideră pe deplin lămurită numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, apreciind că fapta inculpatului este complet şi corect stabilită şi, de asemenea, există suficiente date cu privire la persoana acestuia pentru a permite stabilirea unei pedepse, fără a mai fi necesară administrarea de probe sub acest aspect.

Astfel fiind, analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt că cea reţinută prin actul de trimitere în judecată, respectiv că, în noaptea de 24/25.08.2013, inculpatul  I. I. a oferit denunţătorului R. S., având calitatea de ofiţer în cadrul IPTF Sighetu Marmaţiei – SPF Izvoarele Sucevei, suma de 1000 euro pentru ca acesta să nu întocmească actele specifice constatării unei infracţiuni de contrabandă.

Această situaţie de fapt a fost reţinută de către instanţă exclusiv în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu dispoziţiile art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, probe ce au fost prezentate detaliat în actul de sesizare a instanţei şi arătate anterior.

Conform art. 5 alin. 1 Cod penal, în cazul în care  de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. În speţă, Tribunalul constată că legea mai favorabilă inculpatului este legea veche, întrucât infracţiunea de dare de mită, cu circumstanţa agravantă prev. de art. 7 alin.2 din Legea nr. 78/2000 are limite de pedeapsă cuprinse între 6 luni şi 7 ani, faţă de noile reglementări prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal, cu limite între 2 şi 7 ani închisoare.

În drept, fapta inculpatului I. I. care, în noaptea de 24/25.08.2013, inculpatul  I. I. a oferit denunţătorului R. S., având calitatea de ofiţer în cadrul IPTF Sighetu Marmaţiei – SPF Izvoarele Sucevei, suma de 1000 euro pentru ca acesta să nu întocmească actele specifice constatării unei infracţiuni de contrabandă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de „dare de mită” prev. de art. 255 alin.1 Cod penal din 1969 rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, pentru care acesta urmează a răspunde penal.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului I. I., Tribunalul va aplica dispoziţiile art. 396 alin 10 Cod procedură penală, raportându-se la prevederile legale în vigoare la data pronunţării soluţiei (în considerarea art. 5 Cod penal), rezultând limite de pedeapsă de la  2 luni la 4 ani şi 6 luni. Vor fi avute în vedere în continuare criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 Cod penal din 1969 şi anume: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs şi consecinţele acestuia, motivul şi scopul comiterii infracţiunii, natura şi frecvenţa infracţiunii care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita lui după comiterea faptei şi în cursul procesului penal, precum şi elementele ce ţin de persoana acestuia. Analizând fişa de cazier judiciar a inculpatului, Tribunalul notează că acesta este cunoscut cu antecedente penale, iar instanţa nu poate face abstracţie de aceasta, în aprecierea conduitei inculpatului. Instanţa va reţine însă starea specială de sănătate în care se află inculpatul, având în vedere diagnosticul stabilit de medicul specialist din cadrul Spitalului de Psihiatrie Sighetu Marmaţiei.

Prin prisma acestor criterii, Tribunalul consideră că aplicarea unei pedepse în cuantum de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „dare de mită” prev. de art. 255 alin.1 Cod penal din 1969 rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, cu reţinerea art. 396 alin. 10 rap. la art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, cu aplicarea art. 5 Cod penal, este necesară dar şi suficientă pentru a-şi atinge scopul prevenţiei generale şi de reeducare a celui în cauză.

În temeiul art. 71 alin. 1 şi 2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a, lit. b şi lit. c Cod penal din 1969, cu titlu de pedeapsă accesorie.

Având în vedere poziţia procesuală corectă a inculpatului, precum şi starea lui de sănătate, Tribunalul apreciază că reeducarea celui în cauză şi asigurarea scopului de prevenţie generală se pot asigura chiar şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie.

În ceea ce priveşte solicitarea apărătorului de a se renunţa la aplicarea pedepsei, în condiţiile în care inculpatul şi-a dat consimţământul de a presta o muncă în folosul comunităţii, Tribunalul apreciază că în considerarea legii penale mai favorabile ca fiind cea reglementată de Codul penal din 1969, în vigoare la data săvârşirii faptei, urmează a face aplicarea în cauză a tuturor dispoziţiilor legale din această lege, inclusiv cele cu privire la modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei.

Prin urmare, potrivit art. 81 alin.1 şi 2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 Cod penal, va suspenda condiţionat executarea pedepsei principale aplicate, pe o durată de 4  ani, ce constituie termen de încercare pentru inculpat calculat în conformitate cu prevederile art. 82 Cod penal din 1969.

În baza art. 71 al. 1 şi 5 Cod penal din 1969, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale, va suspenda şi executarea pedepselor accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art. . 64 al. 1 lit. a teza a II-a  lit. b şi lit. c Cod penal.

Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei, prev de art. 83 cod penal din 1969 (săvârşirea din nou a unei infracţiuni în cursul termenului de încercare).

În baza art. 254 alin. 4 Cod penal din 1969, va dispune confiscarea de la inculpatul I. I. a sumei de 1000 de euro, ce au făcut obiectul dării de mită.

În temeiul art. 274 alin.1, teza 1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul I. I. la plata către stat a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.