Anulare titlu proprietate

JUDECĂTORIA BUHUŞI

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr.804

Şedinţa publică din 25 Octombrie 2011

La data de 16.06.2010 a fost înregistrată  sub nr. 814/199/2010 pe rolul Judecătoriei Buhuşi cererea reclamanţilor G.I.şi S. E. prin care i-a chemat în judecată pe pârâtele L. A.,Primăria comunei Gârleni şi Prefectura Judeţului Bacău,pentru ca instanţa, prin hotărârea pe care o va pronunţa să  constate nulitatea absolută a titlului de proprietate  nr. 32188 din 22.05.2002 emis pe numele L. A., cu privire suprafaţa de  534 mp teren situat în  comuna Gârleni, jud.Bacău şi să oblige Comisiile Locală şi Judeţeană să elibereze titlu de proprietate pentru suprafaţa de 534 mp pe numele reclamanţilor.

În motivarea de fapt a cererii de chemare în judecată reclamanţii arată că sunt proprietarii unei suprafeţe de 1800 m.p. situată în  P.866-867, sola II şi 19 din satul Lespezi, comuna Gîrleni,jud. Bacău, prin moştenire de la numitul S.  D. , suprafaţă care ulterior a fost împărţită în mod egal între ei, respectiv 900 mp. pentru fiecare. În anii colectivizării, un lot din această  suprafaţa a fost dată abuziv în proprietatea  numiţilor L. Ş. şi A. pentru a-şi edifica o casă. Pârâta nu şi-a edificat niciodată un gard pentru a-şi delimita  proprietatea, având nenumeroase tentative de a ocupa abuziv suprafaţa de teren de 1800 m.p. Reclamanţii arată  că în anul 1994 li s-a reconstituit doar parţial dreptul de proprietate asupra suprafeţei în litigiu, respectiv 530 mp fiecare, iar pârâtei abia în anul 2002 i s-a reconstituit dreptul de proprietate  pe 784 m.p., o suprafaţă cu mult superioară celei de 250 mp. cât era lotul dat de fostul C.A.P.

 În drept, reclamanţii nu şi-au întemeiat cererea.

 În dovedirea cererii s-a solicitat proba cu acte.

Cererea este scutită de plata taxei de timbru şi timbru judiciar.

Reclamanţii au fost reprezentaţi de procurator M.M. şi avocat T. V.

Cererii de chemare în judecată i-au fost anexate în fotocopie: titlu de  proprietate nr.32188/22.05.2002, titlu de  proprietate nr.30852/05.01.1994, titlu de  proprietate nr.31411/19.11.1994, procură judiciară nr.576/17.06.2010 autentificată de BNP” M. N.” , certificat de moştenitor nr 34/01.02.1996 autentificat de BNP”G.F.”,fişă rol  nr 178 , fişă rol nr.348.

  Pârâta a formulat întâmpinare. În aceasta se arată că în mod legal i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului .Prezenta acţiune este doar reacţia  procuratorului la acţiunea de revendicare  pe care reclamanta a formulat o împotriva acesteia  deoarece îi  ocupa fără drept o parte din teren.

Pentru termenul din 28.09.2010 reclamanţii a depus la dosarul cauzei precizări . În acestea se arată că autorul lor  ,decedat în anul 1928, a avut în proprietate şi suprafaţa de 2100 m.p. în intravilanul satului Lespezi, com Gîrleni, pe care a dat o de zestre copiilor săi, respectiv suprafaţa de 1200 m.p. fiului său şi 900 m.p.fiicei sale. Arată că sub vechiul regim comunist , circa 300 mp. din trupul iniţial de 2100 m.p. au fost luaţi de stat , pentru supralărgirea drumului naţional cât şi pentru lărgirea drumului de exploatare, astfel încât în  proprietatea lor a rămas  doar suprafaţa de 1800 m.p. În timpul fostului CAP pârâta a primit de la fostul CAP Gîrleni suprafaţa de 500 m.p. în vederea construirii unei case de locuit şi o anexă gospodărească, pe terenul proprietatea lor. După apariţia legii 18/91 pârâta a obţinut  în mod nejustificat constituirea unui drept de proprietate de 784 mp. , adică cu 284 m.p. mai mult decât primise de la fostul CAP, deşi  în realitate  aceasta ocupă efectiv cu construcţiile şi anexele gospodăreşti doar suprafaţa de 292 m.p.. În realitate pârâtei  i-a fost constituit dreptul de proprietate din terenul proprietatea lor  şi în aceste  condiţii pârâtei îi revine doar 292 m.p. Diferenţa de 492 m.p.  teren arabil, liber de construcţii , le revine lor . Mai arată că li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 592 m.p. , respectiv 530 m. deşi terenul este proprietatea lor  şi erau îndreptăţiţi să li se reconstituie dreptul de proprietate pe vechiul amplasament. Terenul solicitat de ei  se afla înscris la rolurile lor agricole, respectiv la G.I.900m.p. arabil şi S. D.I. 1200 m.p. , la punctul Halta.

La acelaşi termen,reclamanţii au formulat şi un răspuns la întâmpinarea depusă de pârâta. În aceasta se arată că reclamantul a vândut terenul înscris în titlul de proprietate  şi solicită să primească şi diferenţa de teren la care are dreptul, respectiv suprafaţa de 246 m.p. şi S.E. are terenul înscris în titlul de proprietate al soţului ei, în sola 10, P.867/1  în suprafaţă de 529 m.p. şi solicită diferenţa de 246 m.p. înscrisă în mod greşit şi fără drept în titlul de proprietate al pârâtei.

 La termenul din 09.11.2010 instanţa a pus în discuţia părţilor excepţiile invocate de pârâta prin întâmpinarea depusă la termenul din 28.09.2010.Astfel,prin aceasta încheiere s-au respins excepţiile nulităţii cererii de chemare în judecată, excepţia lipsei calităţii de reprezentant al procuratorului ,excepţia lipsei de interes a reclamantului, excepţia lipsei de interes a reclamantei,excepţia  lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei

De asemenea, prin aceeaşi încheiere s-a constatat că sunt rămase fără obiect excepţiile  lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Primăria Gârleni şi Prefectura Bacău, şi excepţia lipsei coparticipării pasive obligatorii a Comisiei locale şi Comisiei judeţene de fond funciar.

Comisia Judeţeană a depus la dosarul cauzei documentaţia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate al pârâtei,aflată la filele 20-42.

De asemenea şi Comisia Locală Gârleni depus la dosarul cauzei relaţiile solicitate,aflate la filele 45-63,119-129.

În cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize topo cadastrale,raportul fiind depus la paginile 156-173.

La termenul din 18.10.2011 părţile au arătat că nu mai au şi alte probe de formulat în afara expertizei efectuate în cauză.

A fost amânată pronunţarea o săptămână pentru ca părţile să depună concluzii scrise.

Analizând actele şi lucrările dosarului ,instanţa reţine următoarele:

La data de 27.03.1998 L. A. formulează cerere de constituire pentru suprafaţa de teren de 784 mp,teren aferent locuinţei acesteia în baza art.36 din Legea nr.18/1991.

Prin H.C.J.Bacău .6131/2001  , avându-se in vedere şi referatul Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a validat propunerile făcute de  Comisia Locală Gârleni,dispunând emiterea titlului de proprietate nr. 32188 din 22.05.2002 pe numele lui L. A. pentru suprafaţa de 784 mp  situată pe raza comunei Gârleni.

S-a avut în vedere, că L. A. primise terenul în folosinţă de la C.A.P. pentru a-şi construi o casă, fiindu-i eliberată şi autorizaţia de construire nr. 6/1974 şi faptul că acesta a deţinut terenul în cauză anterior din acelaşi an.

De asemenea,cele două comisii au avut în vedere şi faptul că atât L. A. precum şi soţul său au deţinut terenul respectiv ca lot în folosinţă pentru casa acestora.

Reclamantul S. D. i. formulează cererea nr.384/26.02.1991 prin care solicită a i se reconstitui terenul agricol deoarece el şi soţia sa au fost membri cooperatori. Astfel,acestuia i se emite titlul de proprietate nr. 31411  din 19.11.1994.

Reclamantul formulează cererea nr.731/27.02.1992 prin care solicită a i se reconstitui terenul arabil existent în satul Lespezi. Astfel,acestuia i se emite titlul de proprietate nr. 30852  din 05.01.1994.

Niciunul dintre reclamanţi nu atacă hotărârile Comisiei Judeţene de Aplicare a legilor fondului funciar şi nici ulterior titlurile emise,deşi acestea nu conţineau suprafaţa de teren intravilan ce face obiectul prezentei cauze.

Reclamanţii, au solicitat anularea titlului pârâtei considerând că i s-a atribuit o suprafaţă mai mare decât ar fi avut dreptul cu 534 mp şi includerea acestei suprafeţe în titlul lor de proprietate.

Conform art.11 alin.3 din Lg. Nr.18/1991 republicată: „ stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere , pe baza situaţiei deţinute de cooperativa agricolă de producţie la  01.01.1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol”iar potrivit preved. alin .1 al aceluiaşi articol :„suprafaţa adusă în CAP este cea care rezultă din: actele de proprietate, carte funciară , cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă……”.

Potrivit art.11 din regulamentul  privind procedura de atribuire a titlurilor de proprietate, aprobat prin H.G. nr. 1172/2001 modificat prin  H.G.890 din 2005: „stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, cerere la care se anexează, conform alin .3, acte de proprietate , certificat de moştenitor, hotărâre judecătorească dacă există, şi ,în toate cazurile ,acte de stare civilă precum şi alte acte din care să rezulte  dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

Potrivit art. 8 alin. 3 din Legea 18/1991 şi art. 13 din Hotărârea Nr. 131 din 27 februarie 1991  privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor –în vigoare la data eliberării titlului de proprietate  stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere.

Potrivit art. III alin. 1 lit.a) din Legea nr. 169/1997, sunt lovite de nulitate absoluta, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, actele de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptatite potrivit legii, la astfel de reconstituiri.

Potrivit art. 23 din Legea nr. 18/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, „Sunt si ramân în proprietatea privata a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea ţărănimii.

(2) Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit si anexelor gospodăresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora sunt acelea evidentiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciara, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrarii în cooperativa agricola de productie.

Potrivit art.4 din Decretul nr. 42/1990, se stabileste posibilitatea atribuirii de loturi în folosinta cooperatorilor, cu condiţia ca acestea sa nu depaseasca suprafaţa de 5000 mp.

Prin reglementarea art.24, Legea nr.18/1991 şi-a fixat preferinţele, în sensul că, în procesul de reconstituire şi de constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, s-a dat prevalenţă deţinătorilor caselor de locuit şi a anexelor gospodăreşti, aşa încât terenul aferent acestora, precum şi curtea şi grădina din jurul lor, intră, prin voinţa legii, în proprietatea privată a deţinătorilor construcţiilor, în timp ce foştii proprietari trebuie compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, cu teren situat în extravilan, sau despăgubiri dacă nu mai există teren.

În conflictul de drepturi dintre foştii proprietari de terenuri ce, pe timpul colectivizării, au fost ocupate de construcţiile unor terţi şi deţinători actuali ai acestor construcţii, legea, fie din considerente de echitate, fie din raţiuni de stabilitate a raporturilor juridice, i-a preferat pe aceştia din urmă, dreptul lor de proprietate fiind recunoscut „de jure” prin aplicarea art. 8 din Decretul –Lege nr. 42/1990.

Din această perspectivă, solicitarea reclamanţilor  de a li se reconstitui dreptul de proprietate pe o parte din grădina atribuită pârâtei, chiar dacă este liberă de construcţii nu poate fi primită.

Reclamanţii consideră că pârâta ar fi trebuit să primească doar suprafaţa de 250 mp teren. Or,practica constantă a instanţelor a arătat că pentru folosinţa corespunzătoare a unei locuinţe sunt necesari 1.000 mp teren.

Din probatoriul administrat rezultă că pârâta şi soţul său au deţinut această suprafaţă de 784 mp în continuu de la data construirii casei în anul 1974,iar terenul a fost îngrădit.

Coroborând întreg probatoriul existent la dosarul cauzei rezultă că titlurile de proprietate au fost corect întocmite şi nu există nici un motive de a le constat nulitatea.

Faţă de cele reţinute,instanţa va respinge acţiunea.

În baza art.274 va obliga la plata cheltuielilor de judecată pe reclamanţi către pârâta L. A., reprezentând onorariu de avocat.

Red. A.N.T.-26.10.2011

Domenii speta

Spete similare