Obligaţie de plată - asigurari

Sentinţă civilă 971 din 13.12.2011


SENTINAŢ CIVILĂ Nr.971

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buhuşi, sub nr.388/199/17.03.2011, reclamantul F. C., a chemat în judecată şi personal la interogatoriu pe pârâţii SC Carpatica Asigurări SA –şi V. M., solicitând pârâtei SC Carpatica Asigurări SA, la plata sumei de 6539,63 lei, reprezentând despăgubiri datorate pentru prejudiciul cauzat de asiguratul acesteia V.M., în urma accidentului rutier din 17.08.2010 precum şi la plata sumei de 1500 lei, reprezentând lipsa de folosinţă a autovehiculului proprietatea reclamantului.

În subsidiar, a solicitat obligarea pârâtului V. M. la plata sumei de 6539,63 lei reprezentând c/val prejudiciului cauzat de asigurat prin fapta proprie în accidentul rutier din 27.11.2010 şi la plata sumei de 1500 lei reprezentând lipsa de folosinţă, a autoturismului proprietatea sa, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că la data de 27.11.2010, pârâtul V.M., care se deplasa în direcţia B –P. N. cu autovehiculul marca  Logan, cu nr. de înmatriculare xxx, în localitatea B., din cauza drumului alunecos (zăpadă pe drum), a derapat şi, în încercarea de a redresa autovehiculul, a ieşit în afara părţii carosabile, lovind cu partea din spate autoturismul proprietatea reclamantului, marca Chevrolet, cu nr. de înmatriculare yyy, care era parcat.

La faţa locului, s-au deplasat organele de poliţie care au constatat producerea evenimentului, au procedat la luarea unei declaraţii numitului V. M. (în care îşi recunoaşte vinovăţia) şi au întocmit un proces verbal de contravenţie, respectiv seria CC, nr.7079158, la rubrica alte menţiuni din procesul-verbal menţionat fiind consemnat de către reclamant: „doresc ca despăgubirile să se efectueze în baza poliţei de asigurare RCA”.

O altă dovadă care întăreşte şi mai mult situaţia de fapt este că IPJ B., postul de Poliţie B., i-a eliberat Autorizaţia de reparaţie seria CR nr. 0934271, în care sunt detailate avariile produse în urma accidentului. Ulterior accidentului, a mers împreună cu V.M. la societatea de Asigurări Carpatica unde s-a deschis dosarul de daună RA0633BC10/30.11.2010, iar inspectorul de daune a fotografiat avariile şi a notat avariile produse. A primit o copie după Raportul de intervenţie privind cauzele şi împrejurările producerii accidentului de circulaţie în dosarul de daună nr.RA0633BC10/30.11.2010, prin care i se respingea la plată cererea de despăgubire, pe motiv că „evenimentul descris nu s-a întâmplat”.

A încercat soluţionarea acestui conflict pe cale amiabilă, solicitând reanalizarea dosarului de daună RA0633BC10, achitarea despăgubirilor aferente şi i-a invitat la conciliere în temeiul dispoziţiilor art.720/1 şi următoarele Cod pr.civilă.

La data de 09.03.2011, la sediul Cabinetului de avocatură av.S. I. s-au întâlnit părţile, s-a încheiat procesul verbal de conciliere, care nu a avut nici o finalitate.

De la data incidentului şi până în prezent, nu şi-a putut folosi autovehiculul proprietate personală, deoarece nu a avut banii necesari reparării acestuia.

Prin fapta săvârşită de către pârâtul V. M., a fost adusă o vătămare a dreptului său de proprietate, fiind săvârşită o faptă ilicită.

În condiţiile art.998 Cod civil: „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe cel din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara”.

A mai arătat reclamantul că lucrează la SC TOP TELECOM Iaşi, cu punct de lucru în B., iar slujba implică deplasarea în diferite locaţii, la orice oră din zi în intervalul 08,00-17,00, dar uneori şi după ora 17,00, situaţie în care a fost nevoit a apela la diverse persoane care au maşini sau chiar la firma de taxi, persoane cărora le-a achitat fie contraveloarea combustibilului, fie contravaloarea deplasării cu taxi-ul.

În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Lg.136/1995, şi a dispoziţiilor art.998-999Cod civil. În dovedirea acţiunii a solciitat proba cu înscrisuri, expertiză tehnică auto, proba testimonială. Cererii i-au fost anexate copia după notificare, copie după procesul verbal de conciliere, copie după confirmarea de primire şi după împuternicirea reprezentantului firmei de asigurări, copie după procesul-verbal de contreavenţie, copie după poliţa de asigurare, copie după declaraţia pârâtului Vâţă Mişu, copie după autorizaţia de reparaţii, copie raportul de cauze şi împrejurări, copie după fişa de înmatriculare şi după cartea de identitate a autovehiculului, copie după comanda de reparaţii.

Reclamantul, a solicitat proba cu martorii Alexa Neculai, Vâţă Aurica, Ciocan Vasile-Adrian şi Stolnicu Cristina, la aceasta din urmă renunţând ulterior.

Pârâta SC Carpatica Asigurări SA, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii.

În motivarea întâmpinării se arată că SC Carpatica SA Asigurări – Sucursala P. N.a fost avizată cu privire la un eveniment rutier, întâmplat la data de 27.11.2010, din care a rezultat avarierea autovehiculului marca Chrevolet Aveo cu nr. de înmatriculare yyy, aparţinândreclamantului, accident produs din vina asiguratorului V. M.. S-a procedat la deschiderea dosarului de daună nr.RA0633BC10/30.11.2010, iar specialiştii din cadrul departamentului daune au efectuat demersuripentru constatarea avariilor şi pentru a se stabili cauzele şi împrejurările producerii accidentului.

Potrivit legislaţiei speciale în materia asigurărilor, asigurătorul de răspundere civilă este obligat să efectueze propriile investigaţiicu privire la evenimentul cu care a fost avizat, în termen de 3 luni de la data avizării. De asemenea, asigurătorul are obligaţia să notifice părţii prejudiciate cu privire la motivele pentru care nu a aprobat pretenţiile de despăgubire. Aceasta este o obligaţie de diligenţă din partea asiguratorilor menită a înlătura tentativele de fraudă cu care se confruntă frecvent. Prin urmare, având în vedere concluziile raportului de investigaţie, dosarul de daună a fost finalizat şi respins la plată.

Faţă de capătul de cerere privind obligarea  societăţii la plata de despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a autoturismului în cuantum de 15000 lei, precvizează că în conformitate cu art.45 al.1 din Ordinul CAS nr.572010, sarcina probei incubă reclamantului şi se face cu înscrisuri doveditoare, înscrisuri pe care acesta nu le-a depus la dosarul cauzei, estimarea sa fiind  neîntemeiată.

În ceea ce priveşte procesul verbal emis de poliţie, la care face referire reclamanta, astfel cum şi Înalta Curte a precizat prin decizia 850/28.11.2006, o societate de asigurare nu are dreptul de  a contesta un proces verbal de contravenţie întrucât nu este parte direct implicată, însă, are dreptul de a se folosi în instanţă de orice probe pentru a se apăra împotriva celor consemnate în actul eliberat de poliţie.

În probaţiune, a solicitat proba cu înscrisuri şi excpertiză tehnică judiciară.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art.115-118, Ordinul CSA nr.5/2010 şi Lg.136/1995, iar în temeiul art.242 Cod pr.civilă a solicitat judecarea în lipsă.

Întâmpinării i-au fost anexate următoarele acte: procesul verbal de constatare a pagubelor la autovehicule, avizare daună, procesul verbal seria CC nr.7079158, înştiinţare daună asigurat RCA, poliţa de asigurare RCA, planşe foto, raportul de expert, nota de lichidare, dosar daună, raportul de investigaţie privind cauzele şi împrejurările producerii accidentului.

Pârtul V. M., prezent la instanţă, nu a fost de acord cu plata despăgubirilor civile.

În cauză, s-au audiat martorii A. n., V. A. şi C. V.-A. şi s-a luat interogatoriu pârâtului V. M..

Instanţa, a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Potrivit menţiunilor din procesul verbal seria CC nr.7079158/27.11.2010 încheiat de I.P.J.B. – Formaţiunea Rutieră B., la data de mai sus ora 5,30 pârâtul V. M. a condus pe strada Libertăţii din oraşul B. autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare xxx şi fără a adapta viteza la condiţiile de drum acoperit cu zăpadă, a intrat în coliziune cu autoturismul Chevrolet, cu nr. de înmatriculare yyy aparţinând reclamantului F. C., care se afla parcat  în afara părţii carosabile.

Întrucât pârâtul V. M. avea asigurare R.C.A. s-a întocmit dosarul de  daună nr.RA 0633BC10/2010. În urma verificărilor efectuate şi a concluziilor raportului de expertiză tehnică (filele 33-57)dosar instanţă, dosarul de daună a fost respins. S-a concluzionat că nu se confirmă un impact între cele două autoturisme, urmele de deformare de pe suprafaţa autorurismuluii reclamantului evidenţiind un impact al acestuia cu un obstacol definit (auto X) iar avariile sunt rezultatul unii impact anterior celui declarat, în altă locaţie şi cu dinamică diferită.

În cauză s-a îndeplinit procedura prealabilă, prevăzută de art.7201 Cod pr.civilă, încheindu-se procesul verbal de conciliere din 09.03.2011.

Din declaraţiile pârâtului V. M. (fila 14 dosar) din 27.11.2010, reiese că acesta a condus autoturismul proprietate personală, din direcţia B. spre P. N. iar pe strada Libertăţii din B., din cauza zăpezii de pe carosabil a derapat şi a ieşit în afara părţii carosabile, lovind cu partea dreaptă un autoturism parcat. Acelaşi pârât, la interogatoriul luat la instanţă a arătat că a derapat pe şisea în apropierea depozitului de materiale construcţii şi „s-a întors către B., lovind cu partea dreaptă spate”, partea dreaptă faţă, portiera şi pragul autoturismului reclamantului.

Martora V. A., a relatat că se deplasa din direcţia B. spre R. şi înainte de a ajunge „la gară”, „ nu ştie exact” din cauza zăpezii, autoturismul s-a întors spre trotuar şi a lovit altă maşină. Autotursismul a fost lovit în partea dreaptă spate iar tripla a intrat în mijlocul portierei spate/faţă a reclamantului.

Martorul A. N., a relatat că a lucrat în seara precedentă la autotursimul reclamantului schimbându-i o Punte” până spre dimineaţă autotursismul fiind parcat în apropierea imobilului, pe spaţiul verde, perpendicular pe şosea. La ora 5,00-5,30 a auzit o bufnitură şi când a coborât a observat un Logan albastru, brek, care a derapat. Martorul, iniţial, a declarat cu lux de amănunte cum a avut loc coliziunea deşi acesta nu a văzut impactul dintre autoturisme, cum a declarat ulterior, de faţă neaflându-se nici o persoană la acea oră.

Expertiza tehnică auto, efectuată în cauză arată că nu se poate stabili un mecanism de producere a acidentului dintre cele două autoturisme deoarece împrejurările în care s-au produs avariile sunt altele decât cele menţionate. Expertiza a mai concluzionat „există posibilitatea să fi existat un impact dar nu există urme de avarii conjugate care să justifice complet coliziunea dintre cele două autoturisme din care să rezulte avarii constatate la autoturismul reclamantului”.

Susţinerile reclamantului că producerea evenimentului a fost constatată de organele de poliţie care au întocmit proces verbal de contravenţie, nu are relevanţă, procesul verbal făcând dovada def. cu privire la starea de drept şi de fapt reţinută până laproba contrarie. De asemenea, nici susţinerea că i s-a eliberat reclamantului autorizaţie de reparaţie nu are relevanţă.

Potrivit art.998-999 Cod civil, pentru angajarea răspunderii delictuale se cer  întrunite cumulativ mai multe condiţii: existenţa unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul.

Instanţa, apreciază că nu sunt întrunite cumulativ aceste condiţii, considerent faţă de care va respinge acţiunea ca nefondată.

Faţă de respingerea acţiunii prinmcipale, instanţa va respinge şi capetele de cerere privindobligarea pârâţilor la plata lipsei de folosinţă a autoturismului şi a cheltuielilor de judecată, ca nefondate.