Minori

Sentinţă civilă 146 din 03.11.2009


JUDECĂTORIA MOINEŞTI JUDEŢUL BACĂU SENTINŢA CIVILĂ NR. 1922 DIN 03 NOIEMBRIE 2009

Constată că s.c nr. 1247/09.09.2008 a Judecătoriei Gura Humorului şi înregistrată sub nr.3454/260/2008 pe rolul Judecătoriei Moineşti jud. Bacău , a fost declinată spre soluţionare cererea reclamantului B.I. care a chemat în judecată pe pârâta A.L. în calitate de reprezentant legal al minorului A.F.V. solicitând să se constate că este tatăl minorului născut la data de 31.05.2000 , să se încuviinţeze ca minorul să poarte numele tatălui, să-i fie încredinţaţi spre creştere şi educare minorii rezultaţi din concubinajul cu pârâta , stabilindu-se locaţia la domiciliul acestuia respectiv Frasin , jud. Suceava ,cu cheltuieli de judecată.

Acţiunea a fost timbrată cu 8 lei prin chitanţa nr.4876949/ 16.06.2008 , 0,3 lei timbru judiciar şi în motivare arată reclamantul că începând cu anul 1998 a intrat în relaţii de concubinaj cu pârâta în urma cărora s-a mai născut o minora dar pe care a reuşit să o recunoască dar în anul 2000 a făcut tot posibilul să nască la părinţii săi , profitând că numitul B se afla la o stână la muncă în Banat , nu a înţeles să îl anunţe pentru a clarifica situaţia legală a minorului.

De asemenea arată reclamantul că de fapt cea care a avut grijă de copii este mama sa deoarece mama naturală pleca nejustificat de acasă iar minorul F.V. are o stare de sănătate precară şi îngrijirea oferită îi periclitează creşterea normală.

Conform art.115 Cod proc civilă , pârâta a formulat întâmpinare-reconvenţională în care a ridicat excepţiile lipsei interesului reclamantului în promovarea prezentei cauze , lipsa calităţii procesuale active a acestuia iar din punct de vedere reconvenţional să se stabilească domiciliul minorilor la mamă , căreia să-i fie încredinţaţi spre creştere şi educare.

Cererea a fost timbrată cu 10 lei prin chitanţa nr.6981931/ 14.01. 2009 , 0, 3 lei timbru judiciar .

Pârâta relatează că reclamantul nu a făcut demersuri ca minorul să fie recunoscut în condiţiile în care timp de 10 luni a fost crescut de bunica paternă care i-a dat telefon să meargă să îl ia deoarece nu se mai descurcă material şi în ceea ce priveşte educaţia sa.

Consideră că în prezent condiţiile în care locuiesc sunt adecvate unei creşteri corespunzătoare spre deosebire de locuinţa şi mediul social al reclamantului care sunt improprii iar preluarea numelui tatălui de către minor i-ar aduce grave prejudicii.

Excepţia lipsei calităţii procesuale a fost motivată prin aceea că acţiunea având ca obiect stabilire paternitate aparţine doar copilului , tatăl

2

copilului nu are la îndemână o asemenea cerere iar excepţia lipsei interesului nu a fost motivată.

Din probatoriul administrat în cauză, respectiv acte, martori,s-a luat interogatoriu pârâtei, s-a efectuat expertiză de specialitate, probatorii din analiza cărora instanţa a reţinut următoarele:

La data de 31.05.2000 s-a născut în Comăneşti A. F.V., având ca părinţi pe A.L. şi N.

A.L. şi B.I. au intrat în relaţii de concubinaj pe o perioadă de 10 ani , având domiciliu comun în com.F., jud. S.

Cu aproximativ 5 ani de zile în urmă , reclamanta a plecat în străinătate şi în luna martie 2008 a revenit la domiciliul din localitatea Frasin şi a luat minorii care se află în prezent cu aceasta , fiind ajutată şi de bunicii paterni.

In anul 2002 s-a născut minora A.M. care a fost recunoscută de tată deoarece pârâta a născut în zonă.

In răspunsul la interogatoriu pârâta recunoaşte că în perioada 1998 -2005 a locuit cu reclamantul , că acesta i-a acordat întreţinere copilului până în anul 2008 dar nu are aceeaşi poziţie în ceea ce priveşte dacă este tatăl minorului.

Reclamantul B.I., la interogatoriu , declară că de comun acord cu pârâta aceasta a plecat la părinţii săi împreună cu minora Ana-Maria şi că minorii sunt ataşaţi unul de altul.

Din concluziile raportului de expertiză realizat de Institutul de Medicină Legală Iaşi , pe baza examinării serologice, a rezultat că tatăl minorului poate fi Buletic Ilie sau orice bărbat a cărui formulă sanguină se icadrează în complexul serologic compatibil filiaţiei.

Părţile nu au avut obiecţiuni asupra expertizei şi nici nu au înţeles să solicite expertiza H.L.A. şi A.D.N .

In legătură cu excepţiile invocate , stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei se poate realiza prin recunoaştere voluntară din partea pretinsului tată, fie prin acţiune în justiţie pentru stabilirea paternităţii.

Calitatea procesuală este una din condiţiile esenţiale pentru ca o persoană să exercite acţiunea civilă sau să devină parte în procesul civil.

Noţiunea de calitate procesuală constă în justificarea dreptului şi obligaţiei unei persoane de a participa ca parte în proces, prin împrejurări de fapt şi de drept expusă în cererea de chemare în judecată, ceea ce înseamnă că de fapt, calitate procesuală are oricine, şi numai de el depinde dacă şi-o asumă într-un proces concret prin afirmarea faptului că i s-a încălcat un drept de către pârât

Interesul în calitatea sa de condiţie esenţială de exercitare a acţiunii civile trebuie să îndeplinească anumite cerinţe şi anume: să fie legitim, să fie personal, să fie născut şi actual , ceea ce reclamantul justifică aceste condiţii.

3

Faţă de cele arătate anterior vor fi respinse excepţiile invocate.

Reclamantul a dovedit că minorul a fost născut, că a avut legături intime cu pârâta şi conform raportului medico-legal acesta nu a fost exclus ca fiind tatăl copilului.

In baza art.57 alin.lC.Fam. recunoaşterea copilului se poate face şi înafara căsătoriei iar conf. 64 alin.2 C. Fam. instanţa va putea da încuviinţa să poarte numele părintelui pentru care recunoaşterea a fost stabilită ulterior.

Art. 63. din Codul familiei arată că copilul din afara căsătoriei a cărui filiaţie a fost stabilită prin recunoaştere sau prin hotărâre judecătorească are, faţă de părinte şi rudele acestuia, aceeaşi situaţie ca şi situaţia legală a unui copil din căsătorie.

Din studiul anchetelor sociale efectuate la domiciliul ambelor părţi rezultă condiţii similare pentru creşterea şi educarea minorilor , părinţii încercând să le ofere confortul fizic şi psihic necesar.

Faptul că minorii sun ataşaţi unul de altul şi au o vârstă la care au nevoie în mod special de îngrijirea şi afecţiunea mamei , în baza art.44 coraborat cu art.42 alin. ultim Codul Familei va fi admisă cererea pârâtei şi i se vor încredinţa minorii spre creştere şi educare. Părintele căruia nu i-au fost încredinţaţi minorii este obligat să contribuie la creşterea şi educarea acestora.

Potrivit dispoziţiilor art.86 alin.3 C.fam., descendentul cât este minor, are drept la întreţinere oricare ar fi pricina nevoii în care se află .Obligaţia de a contribui la cheltuielile privind întreţinerea copilului minor reprezintă, aşadar aspectul patrimonial al îndatoririlor părinteşti legate de creşterea, îngrijirea şi educarea acestuia.

întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti, astfel cum statuează disp. art.94 al.l C.fam.

Conform art.86 şi 94C.Familiei va fi obligat pârâtul la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorului începând cu data introducerii acţiunii şi până majoratul acestuia.

La stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere se va ţine seama de vârsta şi necesităţile minorului dar şi de venitul mediu pe economie deoarece pârâtul nu realizează venituri salariale.

Vor fi compensate cheltuielile de judecată.