Contract de donatie. Absenta intentiei de a dona. Calitate procesuala pasiva.

Sentinţă civilă 11306 din 16.10.2008


Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi sub nr. 10934/245/2008, reclamantii LM, CV, AA, TD, LA si LV, in contradictoriu paratii Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, Consiliul local al Municipiului Iasi, prin Primar, Municipiul Iasi, prin Primar, au solicitat constatarea nulitatii absolute a contractului de donatie autentificat sub nr. 1866/12.05.1977, incheiat intre LI si Statul roman, prin care s-a donat statului roman suprafata de 310 mp teren din Iasi, str. Bucium nr.18.

Analizand cu prioritate exceptiile invocate, si anume lipsa calitatii procesuale pasive a paratului Statul roman, autoritatea de lucru judecat in ceea ce priveste Consiliul local al Mun.Iasi, fata de hotararea pronuntata in cauza nr. 1534/245/2008 (in care cererea reclamantilor formulata in contradictoriu cu acest parat a fost respinsa pentru lipsa calitatii procesuale pasive, sentinta ramasa irevocabila prin neatacare), lipsa calitatii de reprezentant a primarului pentru consiliul local si lipsa calitatii procesuale pasive a Municipiului Iasi, instanta a  retinut urmatoarele:

Partile au recunoscut in fata instantei ca prin sentinta civila pronuntata in cauza nr. 1534/245/2008 a Judecatoriei Iasi s-a respins cererea reclamantilor avand acelasi obiect, formulata in contradictoriu cu Consiliul local al Mun.Iasi pentru lipsa calitatii procesuale pasive. Pentru aceasta, instanta a apreciat ca sunt intrunite cerintele art. 1201 Cod civil si a admis exceptia autoritatii de lucru judecat in ceea ce priveste cererea reclamantilor formulata in contradictoriu cu Consiliul local al Mun. Iasi si, pe acest considerent, a respins actiunea formulata in contradictoriu cu acest parat. Ca urmare a admiterii acestei exceptii, instanta a constatat ca a ramas fara obiect exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a primarului.

In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a celorlalti parati, instanta a avut in vedere obiectul cererii de chemare in judecata, anume constatarea nulitatii absolute a unui contract de donatie. Intr-o astfel de cerere, calitatea partilor este data de participarea lor la incheierea conventiei de donatie. Or, in contractul de donatie autentificat sub nr. 1866/12.05.1977, calitatea de donatar o are statul roman. La acel moment, era reprezentat potrivit legilor atunci incidente, de Consiliul popular al mun. Iasi.

Instanta a apreciat ca fara relevanta cine este detinatorul actual al bunului, care a fost circuitul ulterior al bunului si modalitatea in care statul si-a divizat in timp patrimoniul, trecand bunuri in baza unor legi ulterioare in proprietatea publica sau privata a unitatilor administrativ teritoriale, de vreme ce actul de donatie a nascut drepturi si obligatii intre partile semnatare. Desi a sustinut statul ca actualmente nu ar putea executa o hotarare de constatare a nulitatii absolute intrucat nu poate restitui bunul ce nu se mai afla in patrimoniul sau, instanta a apreciat ca este tinuta sa se pronunte pe constatarea intervenirii unei cauze de nulitate absoluta la incheierea contractului de donatie si parat nu poate fi decat donatarul, care este statul roman. Fata de acestea, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestui parat, urmand a admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului Iasi si a respinge actiunea reclamantilor formulata in contradictoriu cu acest din urma parat.

Pe fondul cauzei, a retinut ca prin contractul de donatie autentificat sub nr. 1866/12.05.1977, LI a donat statului roman, reprezentat prin Consiliul popular al mun.Iasi suprafata de 310mp din Iasi, str.Bucium nr.18; potrivit depozitiei martorilor audiati, autorul reclamantilor a fost nevoit sa incheie actul de donatie, intrucat i s-a solicitat acest lucru de reprezentantii autoritatilor, care i-au luat actele de proprietate si l-au incunostiintat ca oricum vor veni cu buldozerele si vor prelua imobilele din zona.

Instanta  a fost investita sa verifice existenta la data incheierii conventiei a lui animus donandi, intentiei de a dona, motivului imediat al incheierii actului, conditie esentiala de validitate prevazuta de art. 948 si 966 Cod civil, a carei lipsa atrage nulitatea absoluta.

Cauza in cazul contractului de donatie cuprinde vointa de a darui, animus donandi, si apoi motivul care a hotarat pe dispunator sa faca liberalitatea, fara insa ca aceste elemente sa poata fi separate si examinate apoi izolat, ele formand un tot. Astfel, motivul de nulitate absoluta invocat de catre reclamanta respectiv lipsa cauzei, presupune doua elemente: scopul imediat – vointa de gratificare care in lipsa unei dovezi contrare se prezuma – si scopul mediat – anume motivul determinant al incheierii actului; instanta retinand ca acesta a fost in cauza evitarea unor constrangeri din partea regimului totalitarist. Autorul reclamantilor nu a avut dorinta de a darui statului roman propriul sau domiciliu, nu a urmarit sa-si micsoreze patrimoniul cu imobilul care reprezinta casa sa fara a primi in schimb nici o compensatie, ci a realizat aceasta donatie fortat.

Cum intentia de a gratifica Statul Roman a lipsit, astfel incat in lipsa cauzei, donatia este lovita de nulitate absoluta. Apararea paratei conform careia nu sunt intrunite in cauza cerintele nulitatii absolute, ci eventual ale violentei ca viciu de consimtamant ce atrage nulitatea relativa nu au fost primite de instanta, fata de petitul cererii de chemare in judecata. Pentru aceste motive, instanta a admis actiunea si a constatat nulitatea contractului de donatie.