Funcţia filei cec este aceea de plată, de atestare a unei împrejurări reale şi actuale, aceea a existenţei disponibilului în contul trăgătorului la momentul emiterii filei cec. Dacă beneficiarul filei cec acceptă o filă nedatată sau posdatată, acesta...

Printr-o plângerea penală adresată Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, petenta SC A.D. SRL  Bucureşti a solicitat declanşarea unei anchete penale cu privire la intimatul D.R. C., administratorul SC L SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ,,înşelăciune’’ prev. şi ped. de art. 215 Cod penal, constând în aceea că intimatul, în virtutea relaţiilor comerciale derulate între cele două societăţi a emis cecuri pentru plata mărfurilor achiziţionate, însă plata a fost refuzată de bancă întrucât în cont nu exista disponibilul necesar, societatea aflându-se în interdicţie bancară iar cecurile fuseseră retrase din circulaţie.

La data de 12.10.2011, în dosarul de urmărire penală al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, printr-o ordonanţă s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a intimatului şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art. 84 pct. 3 din legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Totodată s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,4 Cod penal, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia. S-a motivat că fila cec emisă fără completarea datei emiterii, cu acceptul reprezentantului petentei are rolul de garantare a unei viitoare plăţi, riscul eventualei pagube trecând la furnizorul care acceptă fila nedatată. În felul acesta devin inoperante disp. art. 215 Cod penal.

Împotriva acestei ordonanţe a formulat plângere la prim-procuror petenta SC A D SRL, plângere care a fost respinsă prin ordonanţa procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.

Împotriva acestor ordonanţe petenta SC AD SRL Bucureşti a formulat plângere la instanţă, arătând că filele cec fuseseră emise şi completate integral de către intimat la ridicarea mărfii deşi nu avea disponibilul necesar în cont şi deşi  trăgătorul se afla în interdicţie bancară iar filele cec aparţineau unui set de instrumente se fuseseră retrase din circulaţie.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 10.06.2010, intimatul D R C , în calitate de administrator al SC L SRL a achiziţionat de  la SC A I SRL mărfuri în valoare de 4312,56 lei, iar pentru garantarea plăţii a predat reprezentantului firmei furnizoare o filă cec în alb; la data de 18.06.2010 a realizat o plată parţială în valoare de 2300 lei cu ordin de plată; la data de 27.07.2010 contabilul SC A I SRL, constatând că plata nu s-a făcut total, a completat fila cec şi a introdus-o la plată, plata fiind refuzată pentru lipsă de disponibil, , trăgător în interdicţie bancară, cec anulat.

În perioada martie-iunie 2010, SC L SRL a achiziţionat produse în valoare de 51.134 lei de la SC A D SRL şi a făcut plăţi către aceasta în valoare de 29.941 lei, iar debitul restant a fost menţionat în trei file cec care au fost postdatate cu acordul furnizorului. Deşi petenta nu recunoaşte că a acceptat postdatarea, ci susţine că intimatul a datat filele cec chiar la data emiterii lor cu data emiterii, totuşi postdatarea rezultă din corelarea datelor emiterii facturii şi a achiziţionării mărfii, şi care este anterioară datei emiterii cecurilor. Ca urmare a neplăţii la scadenţa fixată în filele cec, (30.06.2010, 05.07.2010), societatea petentă a introdus la plată filele cec care însă au fost refuzate pentru lipsă disponibil în cont, trăgător în interdicţie bancară, filele provin in ce anulat.

Instanţa constată că interpretarea dată de organul de urmărire situaţiei de fapt mai sus este corectă, dar nu este completă.

Astfel, este adevărat că acceptarea unei postdatări de către beneficiarul filei cec, implică şi acceptarea unei eventuale involuţii financiare şi deci asumarea unui risc ca la data trecută în fila cec, să nu existe disponibil în cont.  Emiţând o filă  cec în alb sau postdatată, trăgătorul promite doar sau garantează că va avea disponibil în cont la data scadenţei convenită, dar nu mai atestă împrejurarea esenţială unei file cec, şi anume aceea că la data completării filei, există disponibil în cont. Or art. 215 alin. 4 Cod penal are în vedere tocmai situaţia în care trăgătorul, deşi cunoaşte că nu are disponibil în cont la momentul emiterii filei cec, totuşi emite această filă cu data emiterii, inducând în eroare pe beneficiar. Aşadar fila cec trebuie să ateste o împrejurare actuală şi reală, aceea a existenţei în cont a disponibilului în momentul completării filei. În cauza de faţă însă intimatul nu a atestat că ar avea bani în cont la momentul emiterii filei cec, aşa că nici petenta nu putea fi indusă în eroare cu privire la acest aspect. Intimatul nu putea atesta ca reală o împrejurare viitoare şi incertă, ci putea cel mult face o promisiune în acest sens, însă neonorarea ei nu echivalează cu o înşelăciune ci cu neexecutarea unei obligaţii civile.

Totuşi în cazul speţei de faţă mai există elemente suplimentare care conţin în prima fază a procesului penal indicii privitoare la intenţia intimatului de inducere în eroare a petenei. Astfel instanţa constată că la momentul emiterii filelor CEC societatea intimatului era în interdicţie bancară, filele cec fuseseră retrase din circulaţie şi deci anulate, acesta fiind de fapt unul din motivele refuzului la plată. Or, dacă petenta ar fi putut accepta fila cec chiar şi postdatată, ca şi garanţie, este greu de crezut că aceasta ar mai fi acceptat relaţia contractuală dacă ar fi ştiut că fila cec nici măcar nu era aptă de a garanta o plată sau de a face o plată, în condiţiile în care era retrasă din circulaţie şi trăgătorul era în interdicţie bancară. Instanţa apreciază că acesta împrejurare, ar fi putut fi determinantă pentru petentă la momentul primirii filei cec şi furnizării mărfii. De asemenea , din înscrisurile aflate la dosar rezultă că intimatul avea cunoştinţă de situaţia contului său, astfel încât, necomunicarea acestei împrejurări intimatului coroborată cu neplata totală a mărfii poate constitui un indiciu a unei intenţii de inducere în eroare.

În consecinţă, instanţa apreciază că se impune admiterea plângerii, desfiinţarea parţială a ordonanţei, începerea urmăririi penale cu privire la comiterea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. 1- 3 Cod penal. Vor fi audiaţi intimatul şi reprezentanţii petentei cât şi ai SC Ave Impex SRL (din actele dosarului rezultă că şi în patrimoniul acesteia s-a produs o pagubă ca urmare a neplăţii mărfii furnizate) cu privire la cunoaşterea împrejurării interdicţiei bancare, a retragerii din circulaţie a filelor ce, dacă în contextul relaţiilor comerciale desfăşurate această împrejurare era determinantă, dacă s-ar mai fi derulat relaţiile contractuale în condiţiile în care această împrejurare ar fi fost cunoscută. 

Domenii speta

Spete similare