Prin încheierea Camerei de Consiliu din 23.04.2010, instanţa, in baza art.149 indice 1 alin. 9 Cod procedură penală raportat la art.136 alin.1 C.p.p. şi art.148 alin.1 lit. b, f C.p.p., a respins ca nefondata propunerea de arestare preventivă a inculpatului S.C., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de « conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere », prev de art 86 al. 1 din OUG 195/2002 rep., « ucidere din culpă », prev de art 178 al. 2 C.penal şi « părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea organelor de poliţie » prev de art 89 al. 1 din OUG 195/2002 rep., cu aplicarea art 33 lit a C.penal.
În baza art. 149 indice 1 alin.12 Cod pr.penala cu referire la art.146 alin.11 indice 1 , art. 136 alin.1 lit. b C.p.p. raportat la art.145 alin.1 C.p.p. a fost luata faţă de inculpat măsura preventiva a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, respectiv sat Cogeasca, com. Leţcani, jud. Iaşi, pe o durata de 30 de zile.
Pentru a pronunţa aceasta soluţie, instanţa a reţinut ca propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi este legală, însă nu este temeinică, luarea măsurii preventive nerăspunzând exigenţelor art. 136 alin. 1 şi 8 Cod proc. penală relative la scopul măsurii şi la criteriile de individualizare ale acesteia, la temeiurile legale, aşa cum sunt ele prev. de art. 143 şi 148 lit.d, f Cod procedură penală, toate analizate prin prisma respectării disp. art. 23 din Constituţia României şi art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Din probele administrate, instanţa a reţinut existenta unor indicii temeinice, in sensul ca inculpatul a savarsit faptele încadrate in dispozitile art. 86 al. 1 din OUG 195/2002 rep, si respectiv art. 89 al. 1 din OUG 195/2002 rep., fiind îndeplinite exigentele art. 143 din C.p.p.
In ceea ce priveşte fapta încadrata in dispoziţiile art. 178 al. 2 din C.penal, instanţa a reţinut existenta unui dubiu cu caracter rezonabil care nu se poate opune apărărilor inculpatului in sensul ca nu a lovit victima, ca aceasta se afla căzuta pe carosabil si ca el doar a evitat contactul cu victima, intrând intr-un gard, pe partea dreapta a sensului sau de mers.
S-a apreciat ca probatoriul administrat în cauză în timpul urmăririi penale, constituie probe şi indicii temeinice, în accepţiunea art. 68 1 Cod procedură penală, care justifică presupunerea rezonabilă că la data de 21.03.2010, a condus fara a poseda permis de conducere ATV-ului înregistrat cu numărul IS 03 LEŢCANI, pe drumul comunal din localitatea Cogeasca si, după producerea unui accident de circulaţie, a parasit locul accidentului, fără a anunţa organele de poliţie.
S-a mai reţinut ca propunerea de arestare preventiva a motivat existenta faptei si vinovatiei inculpatului in privinţa faptei de ucidere din culpa pornind de la premisa existentei unei diferenţe intre declaraţia iniţiala a fiului victimei si cea data ulterior de acesta, concluzionându-se ca inculpatul, care a susţinut în permanenţă că nu a existat contact între vehicul şi corpul victimei, l-a determinat pe fiul bătrânului să declare în primă fază acelaşi lucru.
Mai mult, s-a precizat ca apărarea inculpatului potrivit căreia bătrânul era căzut în mijlocul drumului, a fost infirmata de martorii oculari (care au arată că imediat premergător impactului, victima se afla în afara carosabilului, pe spaţiul verde, lângă gardul locuinţei familiei Drenceanu), fara insa a se indica din care anume declaraţie a fost dedusa aceasta concluzie.
In concret, martorul MG a precizat ca personal a văzut victima consumând băuturi alcoolice in barul din satul Cogeasca si a ajutat-o apoi sa se deplaseze spre domiciliul sau, conducând-o cca 300 metri pana in dreptul curţii familiei D, unde victima i-a solicitat martorului sa o lase jos pe iarba de langa gard, intrucat nu mai putea merge. Martorul a precizat ca, pe traseul pe care a condus-o pe victima BC, aceasta nu a cazut pe jos, insa era in stare avansata de ebrietate.
Din depozitia acestui martor, astfel cum a fost aceasta data, nu se poate deduce faptul ca martorul a lasat victima in locul indicat, imediat premergător impactului, asa cum s-a concluzionat in referatul Parchetului.
Pe de alta parte, nesinceritatea declaraţiilor fiului victimei, numitul BC (acelasi nume), rezulta mai intai din revenirea asupra celei dintâi declaraţii in care a arătat ca nu a fost de fata la momentul când se presupune ca a avut loc accidentul si ca a fost anunţat despre acesta împrejurare, revenire in privinţa căreia nu a putut aduce o explicaţie plauzibila, obiectiva, iar apoi din declaraţia martorului anterior menţionat (MG), potrivit căreia, după câteva zile de la momentul in care acesta a ajutat victima sa se deplaseze si a lăsat-o in locul indicat, martorul s-a întâlnit cu fiul victimei (BC) care i-a reproşat de ce nu l-a anunţat sa vina sa îl ia pe tatăl sau de la bar.
Nici martorul MN nu a confirmat situaţia expusa in referatul cu propunerea de arestare preventiva, dimpotrivă acesta precizând ca in seara respectiva era in stare de ebrietate si a mers la domiciliul sau, necunoscând nimic despre vreun accident.
In mod inexplicabil raportat la primele susţineri, numitul BC a revenit asupra poziţiei sale, încercând sa acrediteze ideea ca a fost martor ocular la accidentul căruia i-a căzut victima tatăl sau, susţinând ca un scuter ce se deplasa fara lumini s-a îndreptat către locul unde se afla tatăl sau după care s-a oprit intr-o balustrada situata in fata casei locuintei fam. Drenceanu, si, îndreptându-se către locul unde se afla tatal sau, a observat ca acesta se rostogoleşte spre locul unde se oprise scuterul, indicând numele martorului MN, printre persoanele care s-au apropiat de locul accidentului imediat dupa producerea acestuia.
Deşi acesta a precizat ca doreşte sa fie confruntat cu inculpatul, in măsura in care cel din urma va declara o alta situatie de fapt, urmarirea penala de pana la acest moment nu a furnizat inca aceasta probatiune, imprejurarile reale ale faptei nefiind lamurite, dincolo de existenta vreunui dubiu.
Tribunalul Maramureș
. Prelungirea duratei arestării preventive. Existenţa unor împrejurări concrete care relevă pericolul concret pentru ordinea publică
Curtea de Apel Brașov
Actul sexual, prin constrângere fizică şi psihică, cu o persoană de sex diferit chiar dacă victima nu a împlinit vârsta de 15 ani constituie infracţiunea de viol prevăzută de art. 197 alin.1 Cod penal şi nicidecum infracţiunea de viol prevăzută de art. 19
Curtea de Apel Iași
Prelungirea duratei arestării preventive. Respingerea propunerii. Înlocuirea măsurii cu obligarea de a nu părăsi localitatea (Codul de procedură penală, art. 136 alin. 4, art. 139 alin. 1, art. 148 lit. „f” şi art. 159 C.pr.pen.)
Curtea de Apel Timișoara
Prelungirea duratei arestării preventive. Justificarea prelungirii detenţiei preventive, datorată pericolului de a fi tulburată ordinea publică şi riscului de dispariţie a inculpatului
Tribunalul Brașov
PROPUNERE ARESTARE PREVENTIVA