Anulare contract de donatie facuta in favoarea statului. Calitate procesuala pasiva.

TIP SPETA: SENTINTA CIVILA

AUTOR: JUDECATORIA IASI

DOMENIU ASOCIAT: ACTIUNE IN ANULARE.

Dosar nr. 3147/245/2009

DATA SI NUMARUL: Sentinta civila nr. 11060 din 13/11/2009

TITLU:  Anulare contract de donatie facuta in favoarea statului. Calitate

procesuala pasiva.

Prin  cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 12.02.2009

reclamantul M D solicitat în contradictoriu cu pârâtii Statul Român prin

Ministerul de Finante, Consiliul Local al Municipiului Iasi si Municipiul Iasi prin

Primar constatarea nulitatii absolute a contractului de donatie autentificat din

25.10.1978 la Notariatul de Stat având ca obiect terenul situat în Iasi, str.Z,

precum si obligarea pârâtilor la plata cheltuielilor de judecata.

În motivare, reclamantul a învederat în esenta ca parintii acestuia, M N si

M V, au fost nevoiti sa doneze statului imobilul proprietatea acestora, teren în

suprafata de 90 mp., dobândit  prin act de vânzare-cumparare în anul 1947, de la

numita W Reclamantul arata  ca la momentul încheierii contractului de donatie

autentificat din 25.10.1978 la Notariatul de Stat, nu a existat o intentie reala de a

gratifica Statul roman, parintii reclamantului fiind supusi presiunilor din acea

perioada a nationalizarii, carora nu le-au putut rezista din cauza starii de

necesitate în care se afla familia lor.

În drept, reclamantul a invocat dispozitiile art.966 C.civ.

În sedinta publica din data de 19.03.2009 instanta a apreciat ca cererea este

scutita de plata taxei judiciare de timbru.

Pârâtul, Statul Român nu a fost reprezentat în fata instantei, însa la data

de 14.04.2009 a depus, prin Serviciul registratura, întâmpinare prin care a invocat

exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive si exceptia lipsei calitatii de

reprezentare a acestuia prin Ministerul de Finante.

Pârâtii Consiliul Local Iasi si Municipiul Iasi prin Primar nu au fost

reprezentati în fata instantei, însa la data de 07.09.2009 a depus, prin Serviciul

registratura, întâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale

pasive a acestora si exceptia prescrierii dreptului la actiune.

Instanta a administrat la solicitarea reclamantului : proba cu înscrisuri-

copii ale actelor de stare civila, certificat de mostenitor, contract de vindere-

cumparare autentificat  din 12 mai 1947 la Notariatul de Stat, act de donatie

autentificat din 25.10.1978 la Notariatul de Stat, decizia Consiliului Popular al

Judetului Iasi, si cea testimoniala, fiind audiati martorii: B si S.

La termenul din data de 16.04.2009 instanta, în vaza art. 137 alin.2

C.proc.civ. uneste exceptia  lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Statului

Român  prin Ministerul Finantelor invocata de pârât prin întâmpinare.

La termenul din data de 18.06.2009 instanta respinge exceptia lipsei

calitatii de reprezentare a Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice, ca

ramasa fara obiect, având în vedere cererea introdusa prin Serviciul Registratura

de catre Ministerul Finantelor Publice privind alegerea sediului procedural.

Analizând cu prioritate, conform art.137 alin.1 C.proc.civ., exceptia lipsei calitatii

procesuale pasive a Statului Român, exceptie de fond, absoluta si peremptorie invocata de

acest pârât, instanta retine:

Promovarea oricarei actiuni în justitie presupune îndeplinirea cumulativa

a trei cerinte esentiale: interes legitim, nascut, actual si personal, calitatea si

capacitatea procesuala a partilor. Neîndeplinirea oricareia dintre ele paralizeaza

declansarea sau continuarea actiunii civile.

Instanta are în vedere, în primul rând, ca reclamantul fiind cel care

initiaza cererea de chemare în judecata, conform art.1169 C.civil trebuie sa o

dovedeasca, astfel încât tot lui îi revine sarcina sa faca dovada calitatii procesuale

în cauza, inclusiv cea a pârâtului,  concluzie ce rezulta din art.112 C.proc.civ., în

conditiile în care legitimitatea procesuala pasiva presupune existenta unei

identitati între persoana pârâtului si subiectul pasiv al raportului juridic dedus

judecatii.

Astfel, pentru a determina cine este în prezent beneficiarul contractului de

donatie, instanta se va raporta nu numai la legislatia în vigoare la momentul

încheierii contractului (1978), ci si la dispozitiile legale în vigoare la acest

moment, deoarece efectele actuale ale unei eventuale admiteri a acestei cereri s-ar

rasfrânge asupra patrimoniului beneficiarului donatiei.

Potrivit legislatiei comuniste, în România, unicul titular al dreptului de

proprietate socialista era Statul Român, iar bunurile ce intrau în patrimoniul

acestuia intrau totodata si în patrimonial unitatilor administrativ teritoriale, nu

cu titlu de drept de proprietate ci cu titlu de drept de administrare directa. Dat

fiind acest mecanism juridic, participarea Statului, ca unic titular al dreptului de

proprietate socialista, la perfectarea contractelor de donatie, se facea prin

intermediul Consiliilor Populare.

În prezent, se face distinctie în mod expres între dreptul de proprietate

publica si dreptul de proprietate privata al statului si al unitatilor administrativ-

teritoriale prin dispozitiile Legii 213/1998 si ale Legii 215/2001.

Terenul de 90 mp situat în Iasi, Str. Z ce a facut obiectul contractului de

donatie, se regaseste pe raza teritoriala a Municipiului Iasi, se încadreaza în

categoria bunurilor ce fac parte din domeniul public de interes local, conform

art.6 din Legea nr.213/1998, fiind implicit în patrimoniul acestuia, motiv pentru

care instanta apreciaza ca fiind întemeiate sustinerile pârâtului Statul Român,

constatând ca în temeiul dispozitiilor Legii 213/1998 si Legii 215/2001 beneficiarul

actului de donatie este în prezent Municipiul Iasi, unitatea administrativ

teritoriala pe raza careia sa afla bunul donat.

Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia invocata si va respinge

actiunea formulata în contradictoriu cu acest pârât.

În raport cu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local

Iasi si a Municipiului Iasi, invocata de catre pârâti, instanta retine urmatoarele:

Conform dispozitiilor art. 21 din Legea 215/200: "Unitătile administrativ-

teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină si

patrimoniu propriu. Unitătile administrativ-teritoriale sunt titulare ale

drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea

bunurilor care apartin domeniului public si privat în care acestea sunt parte,

precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în conditiile legii".

Legea nr.215/2001 face o clara distinctie între autoritati publice si unitati

administrativ teritoriale, acestea din urma fiind titularele dreptului de

proprietate la nivel local.

Conform art. 36 alin 2 lit c: "Consiliul local exercită următoarele categorii

de atributii:...atributii privind administrarea domeniului public si privat al

comunei, orasului sau municipiului;"

Contractul de donatie a avut ca obiect dreptul de proprietate asupra

terenului, operând pe aceasta cale un  transfer al acestui drept.

Astfel, analiza conditiilor de valabilitate la momentul perfectarii actului

trebuie realizata în contradictoriu cu titularul dreptului de proprietate identificat

conform rationamentului prezentat mai sus, respectiv unitatea administrativ

teritoriala, Municipiul Iasi. Consiliul Local este doar o autoritate deliberativa la

nivel local, atributiile sale fiind exclusiv de administrare a patrimoniului unitatii

administrativ teritoriale.

Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale

pasive a Consiliului Local, respingând în consecinta actiunea formulata în

contradictoriu cu acesta si totodata va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale

pasive a Municipiului Iasi, ca nefondata.

În ceea ce priveste fondul actiunii promovate de catre reclamanta în

contradictoriu cu pârâtul Municipiul Iasi, instanta retine:

Prin contractul de donatie autentificat din 25.10.1978 la Notariatul de Stat

încheiat între parintii reclamantului în calitate de donatori pe de o parte, si Statul

Român, în calitate de donatar, pe de alta parte, a fost donata acestuia din urma

suprafata de 90 mp teren situat în Iasi, str.Z.

 Statul Român a acceptat donatia, prin decizia nr. X a Comitetului Executiv

al Consiliului Popular al Judetului Iasi (fila 7).

Asa cum precizeaza reclamantul si rezulta din actele de stare civila depuse

la dosar M D este unicul mostenitor al parintilor sai.

Art. 801 Cod civil stipuleaza : "Donatiunea este un act de liberalitate prin

care donatorul da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste.  "

Potrivit art. 948 pct. 4 C.civ."Conditiile esentiale pentru validitatea unei

conventii sunt: 4. o cauza licita. " în timp ce art. 966 C.civ. arata ca: " Obligatia

fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea nici un efect."

Contract fiind, validitatea donatiei este examinata în raport cu

îndeplinirea celor patru conditii esentiale prevazute în art. 948 Cod civil, printre

care este înscrisa cea privitoare la cauza licita.

În vederea solutionarii prezentei cauze, urmeaza ca instanta sa aiba în

vedere si dispozitiile art. 966 Cod civil, potrivit carora obligatia fara cauza sau

fondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea nici un efect.

Cauza, în cazul contractului de donatie, cuprinde, asadar, în primul rând,

vointa de a darui, "animus donandi", si apoi motivul care a hotarât pe

dispunator sa faca liberalitatea, fara, însa, ca aceste elemente sa poata fi separate

si examinate apoi izolat, ele formând un tot.

În concluzie, vointa de a darui, manifestata prin actul aparent al donatiei,

nu poate ea singura sa justifice o liberalitate întemeiata pe un motiv sau o cauza

de natura a o vicia, de a determina donatorul la a dispune în acest sens.

De altfel, instanta suprema, într-o decizie de speta, arata ca : "în situatia în

care instantele judecatoresti sunt chemate a se pronunta asupra caracterului

acestei conditii esentiale de validitate a contractului de donatie, acestea trebuie sa

aiba în vedere, pe lânga legislatia în vigoare la data realizarii liberalitatii,

împrejurarile contemporane efectuarii donatiei ".

Or, în cauza, din probatoriul administrat, respectiv înscrisurile si

declaratiile martorilor a rezultat ca actul de donatie a fost facut dupa instaurarea

puterii comuniste, nu cu intentia de a gratifica statul român, ci fortati de

presiunile si amenintarile la care erau supusi cocontractantii. Martorii au aratat

fara echivoc ca proprietarii au fost obligati sa îsi doneze proprietatea, astfel ca

este evident ca parintii reclamantului nu a avut intentia de a dona .

Fata de ansamblul materialului probator administrat în cauza instanta

retine neîndeplinirea unei conditii esentiale pentru formarea valabila a

contractului de donatie, cea a intentiei de a gratifica. Astfel, instanta retine

absenta cauzei imediate a contractului de donatie, absenta sanctionata cu

nulitatea absoluta a acestui act. Lipsa scopului imediat se rasfrânge si asupra

celui mediat. Absenta primului face imposibila analiza în fond a celei de a doua

conditii a cauzei actului, respectiv motivul determinant al donatiei

Pentru aceste motive de fapt si de drept instanta va admite actiunea

formulata de catre reclamanta în contradictoriu cu Municipiul Iasi, constatând

nulitatea absoluta a contractului de donatie.

În temeiul art. 274 C.proc.civ raportat la art. 1169 C.civ., instanta va

respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de

judecata, ca nefondata.

Domenii speta

Spete similare