Fond Funciar.

TIP SPETA: SENTINTA CIVILA

AUTOR: JUDECATORIA IASI

DOMENIU ASOCIAT: FONDUL FUNCIAR.

Dosar nr. 16046/245/2009

DATA SI NUMARUL: Sentinta civila nr. 12850/10.12.2009

TITLU:  Fond Funciar.

Prin cererea înregistrata initial pe rolul acestei instante sub nr. 11598/245/2009

reclamantii B. E., B. V. si B. A. au chemat în judecata pârâtii Comisia jud. pt. aplic. Lg.

18/1991 Iasi si OCPI Iasi solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa fie obligate

sa le  întocmeasca si sa le emita titlu de proprietate pentru suprafata de 0,9512 ha

teren, conform fisei de punere în posesie nr. 8262/20.02.2007 întocmita de catre

Comisia com. pt. aplic. Lg. 18/1991 Miroslava, cu cheltuieli de judecata.

Cererea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru.

În motivarea cererii reclamantii sustin ca sunt mostenitorii defunctului B. I. S.,

caruia i-a fost validata cererea de reconstituire si a fost înscris la anexa 2a, pozitia 11 a

comunei cu suprafata de 2,48 ha teren, asa cum rezulta si din adeverinta de

provizorie din data de 04.12.2006.

Sustin reclamantii ca de pe urma autorului lor au ramas mai multe suprafete

pentru care li s-a întocmit proces-verbal de punere în posesie si a fost înaintat la

OCPI în vederea întocmirii si eliberarii titlurilor însa nici pâna în prezent nu au fost

întocmite si eliberate motiv pentru care s-au vazut nevoiti a se adresa instantei de

judecata.

În drept îsi întemeiaza cererea pe disp. art. 6 lit. F din HG 890/2005.

Legal citata, pârâta Comisia jud. pt. aplic. Lg. 18/1991 Iasi a depus întâmpinare

prin care arata ca comisia comunala de fond funciar are obligatia de a întocmi

documentatia necesara emiterii titlului de proprietate.

Precizeaza pârâta ca atât timp cât autorului reclamantilor i-a fost validat

dreptul de proprietate pe raza comunei Miroslava si comisia locala i-a întocmit fisa

de punere în posesie cu suprafete situate pe raza municipiului Iasi ea este în

imposibilitate de a întocmi titlul de proprietate pentru suprafata solicitata.

Pârâta a solicitat respingerea actiunii si judecarea cauzei în conformitate cu art.

242 C. proc. civ.

Legal citat, pârâtul OCPI Iasi nu a depus întâmpinare.

Din oficiu, instanta de judecata, la termenul de judecata din data de 04.06.2009,

a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului OCPI Iasi, exceptie pe

care, în conditii de procedura completa si corect îndeplinita, a pus-o în discutia

contradictorie a partilor si a procedat la solutionarea ei în sensul ca a admis-o si a

respins actiunea reclamantilor în contradictoriu cu acesta ca fiind îndreptata

împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, a dispus disjungerea cererii

formulata în contradictoriu cu pârâta Comisia jud. pt. aplic. Lg. 1871991 Iasi, cauza

fiind reînregistrata sub nr. 11598.

În cauza reclamantii au administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta de judecata retine urmatoarele:

Reclamantii au solicitat sa fie obligata pârâta sa le  întocmeasca si sa le emita

titlu de proprietate pentru suprafata de 0,9512 ha teren, conform fisei de punere în

posesie nr. 8262/20.02.2007.

Din coroborarea înscrisurilor depuse la dosarul cauzei rezulta ca sunt

mostenitorii defunctului B.I. S., caruia i-a fost validata cererea de reconstituire si a

fost înscris la anexa 2a, pozitia 11 a comunei cu suprafata de 2,48 ha teren, asa cum

rezulta si din adeverinta de provizorie din data de 04.12.2006.

În urma unor verificari prealabile ale documentatiei care sta la baza emiterii

titlului de proprietate s-a constat ca se impune adoptarea de catre comisia judeteana

de fond funciar unei hotarâri, dupa o verificare amanuntita  a situatiei , deoarece

validarea suprafetei de 0,9669 ha este pe raza comunei Miroslava, iar amplasamentul

acordat se regaseste pe raza municipiului Iasi.

La data de 22.09.2009 a fost emisa de catre pârâta Hotarârea nr. 2091 prin care

s-a validat propunerea comisiei municipale de fond funciar Iasi si a  comisie locale de

fond funciar Miroslava, în sensul radierii suprafetei de 0.9512 ha din anexa 2a, a

comunei Miroslava, si înscrierea acestei suprafete în anexa 2a, pe teritoriul

administrativ al municipiului Iasi.

Potrivit art. 1073 Cod civil :" Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea

exacta a obligatiei, si in caz contrar are dreptul la dezdaunare." iar  art. 1077 Cod civil

prevede ca :" Nefiind îndeplinita obligatia de a face, creditorul poate asemenea sa fie

autorizat de a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului."

Potrivit art. 5 lit. a, b si h  din HG nr. 890/2005 pentru aprobarea

Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea

comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a

modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in

posesie a proprietarilor, dispune : " Comisiile comunale, orasenesti sau municipale au

urmatoarele atributii principale: a) preiau si analizeaza cererile depuse în conformitate cu

prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si

celor forestiere, cu exceptia celor formulate de comune, orase sau municipii; b) verifica în mod

riguros îndeplinirea conditiilor prevazute la art. 9 alin. (4) si (5) din Legea nr. 18/1991 ,

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si la art. 6 din Legea nr. 1/2000

, cu modificarile ulterioare, solicitând în acest scop toate relatiile si datele necesare; h)

înainteaza si prezinta spre aprobare si validare comisiei judetene situatiile definitive,

împreuna cu documentatia necesara, precum si divergentele produse si consemnate la nivelul

acestor comisii; " în timp ce art. 11 alin 3 din acelasi act normativ stipuleaza : " (3) La

cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de mostenitor, hotarâre judecatoreasca, daca

exista; în toate cazurile, certificat de nastere, certificat de deces al autorului, în cazul

mostenitorilor, precum si orice alte acte din care sa rezulte dreptul de proprietate asupra

terenului solicitat." .

De asemenea, potrivit art. 5 din Legea nr. 1 /2000 pentru reconstituirea

dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate

potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991  si ale Legii nr. 169/1997 : " In

cazul persoanelor fizice prevazute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 , republicata, cu

modificarile ulterioare, carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate in limita suprafetei de

teren agricol de pana la 10 ha de familie si li s-a aplicat cota de reducere potrivit legii, se

restituie si diferenta de suprafata neatribuita sau li se acorda despagubiri."

Potrivit legii, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate,  produce

doua efecte : unul general si unul special :

Efectul general al cererii, consta în investirea învestirea comisiei locale

competente si obligarea acestora de a solutiona cererea .

Obligarea comisiilor de a solutiona cererea, se încheie, în opinia instantei, în

momentul emiterii titlului de proprietate si nu se opreste la emiterea hotarârii de

validare fiind necesara parcurgerea în întregime a procedurii administrative

prevazuta de lege .

Efectul special generat de cererea de chemare în judecata, este cel

reglementat de art. 13 alin 3 din lege, respectiv emiterea titlului de proprietate .

Asadar, fata de dispozitiile legale si în raport de actele si lucrarile dosarului

precum si de sustinerile reclamantilor, rezulta ca pârâta nu au finalizat procedura

declansata de catre reclamanti, în sensul ca nu au emis titlul de proprietate - actul

final al procedurii administrative,  desi dreptul petentilor a fost recunoscut .

În aceste conditii, este necesar a fi obligata Comisia Judeteana Iasi de Fond

Funciar sa emita titlul de proprietate pe numele reclamantelor cu privire la

suprafetele de teren ce se pot reconstitui în natura - conform propunerii Comisiei

Locale de Aplicare a Legii 18/1991 Bârnova, dupa primirea documentatiei de la

aceasta din urma .

În opinia instantei, aceasta solutie se impune si prin raportare la dispozitiile

Conventiei Europene a Drepturilor Omului, nerezolvarea cererii reclamantelor fiind

de natura a aduce atingere dreptului de proprietate al acestora, drept de proprietate

recunoscut de legiuitor .

Astfel,  Curtea Europeana pentru Drepturile Omului,  în cauza Cauza

Dorneanu împotriva României(Cererea nr. 1818/02), referindu-se la recunoasterea

dreptului de proprietate în favoarea unei persoane a retinut, pe de o parte ca :  "....a

creat în beneficiul reclamantei " speranta legitima " de a fi efectiv pusa în posesia terenurilor

litigioase si de a obtine titlul de proprietate asupra lor (a se vedea, mutatis mutandis, Abaluta

împotriva României, nr. 77195/01, paragraful 55, 15 iunie 2006 si Tacea împotriva României,

nr. 746/02, paragraful 37, 29 septembrie 2005). În aceste conditii, creanta sa este suficient

stabilita pentru a constitui o " valoare patrimoniala " care implica aplicarea garantiilor

articolului 1 din Protocolul nr. 1...." iar pe de alta parte :" ...în prezent reclamanta se

afla în posesia unui titlu de proprietate, Curtea considera ca din cauza întârzierii în

executare, ea a suferit un prejudiciu ce decurge din faptul ca timp de peste doi ani ea

nu a putut beneficia pe deplin de toate atributele dreptului de proprietate (a se

vedea, mutatis mutandis, Sabin Popescu citat anterior, paragrafele 80-81)..."

Raportându-ne strict la prezenta speta, putem observa ca reclamantii nu se

afla doar  în prezenta unei sperante legitime ci chiar a unui drept de proprietate,

drept de proprietate ce a facut obiectul verificarii înainte de emiterea titlului de

proprietate, astfel ca prin nesolutionarea cererii, reclamantii nu pot beneficia de

atributele acestui drept de proprietate .

Mai mult decât atât, în aceeasi materie a fondului funciar Curtea Europeana

pentru Drepturile Omului a condamnat din nou România, în cauzele Viasu c. României,

Faimblat c. României si Katz c. Românei, remarcând că procedurile administrative pe care le

au la dispozitie persoanele îndreptătite la restituirea proprietătilor, nu sunt eficiente, din

cauzele ajunse în fata Curtii putându-se concluziona, printre altele, că există o practică

larg răspândită în cadrul autoritatilor administrative de a nu raspunde în

termenele legale sau, cel putin, într-un termen rezonabil conform jurisprudentei

Curtii, cererilor de restituire a imobilelor iar instantele nu analizează si nu

sanctionează activitatea organelor adimistrative constituite special pentru punerea în

aplicare a legilor de restituire a proprietătilor (a se vedea în acest sens, spre exemplu,

alineatele 33 si 49 din hotărârea dată în cauza Faimblat c. României, din data de 13

ianuarie 2009).

De asemenea,instanta retine si  hotarârea curtii europene data  în cauza Ioan  c.

României, în care s-a retinut  ca autoritatile carora le revin atributii în baza Legii nr.

18/1991 nu pot fi exonerate de responsabilitati în cazul în care, prin actiunile lor, aduc

atingere drepturilor protejate de art. 1 din Protocolul aditional nr. 1. Aceasta

concluzie, se impune cu atât mai mult în situatiile în care autoritatile administrative

locale si judetene creeaza si întretin situatii litigioase neîndeplinindu-si  obligatiile de

a verifica în mod temeinic îndeplinirea conditiilor pentru eliberarea titlurilor de

proprietate (a se vedea alineatele 49-50 din hotarârea mai sus citata).

Pentru toate aceste considerente, urmeaza ca instanta de judecata constata

întemeiata actiunea reclamantilor si pe cale de consecinta o va admite ca atare.

Raportat la principiul disponibilitatii ce guverneaza procesul civil, urmeaza ca

instanta sa ia act ca nu se solicita cheltuieli de judecata  .

Domenii speta

Spete similare