Viol, incest, infracţiuni privind libertatea persoanei

Deliberand asupra cauzei penale de fata  constata urmatoarele:

 Prin rechizitoriul din data de 17.10.2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest a inculpatului  B.F.- în vârstă de 38 ani pentru savârşirea in stare de recidivă postondamnatorie a infracţiunilor lipsire de liberate faptă prevăzută şi pedepsită  de dispoziţiile art.189 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal,  de  viol faptă prevăzută şi pedepsită  de dispoziţiile art.197 alin.1 si 2 lit bindice 1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal şi a infracţiunii de incest  faptă prevăzută şi pedepsită  de dispoziţiile art.203 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal  toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Prin actul de sesizare al instanţei s-a retinut ca, la data de 26.09.2012, lucrătorii de poliţie din cadrul Secţiei de poliţie nr. 7 Dăneasa au fost sesizaţi de către numita S.A.din localitatea R., cu faptul că vecina sa, B.A.a fost violată de fiul său, B.F.

In urma cercetărilor efectuate in cursul urmăririi penale s-a stabilit că în după-amiaza zilei de 20.09.2012, în jurul orelor 15,00-16,00, partea vătămată B.A.se afla în curtea locuinţei sale, când la aceasta a venit inculpatul B.F., aflat în stare de ebrietate. Inculpatul a împins-o pe mama sa în casă, ameninţând-o că o va omorî întrucât 1-a ajutat pe fratele său sa-şi cumpere o casă, fără ca pentru el să facă acelaşi gest.

Inculpatul B.F. a introdus-o cu forţa în ultima cameră a locuinţei pe mama sa şi i-a lăsat ca mâncare: prune, roşii, o sticlă cu apă, precum şi o găleată din plastic în care să-şi facă nevoile, după care i-a închis uşa de acces astfel încât partea vătămată a fost lipsită de posibilitatea de a se deplasa întrucât fereastra încăperii era prevăzută cu grilaj metalic.

În dimineaţa zilei de 21.09.2012, inculpatul B.F. a descuiat lacătul de la uşa încăperii în care se afla partea vătămată, a luat găleata în care aceasta îşi făcuse necesităţile fiziologice, a dus-o afară încuind uşa cu lacătul, după care a revenit a descuiat lacătul, a lăsat găleata în încăperea în care se afla mama sa şi a ieşit încuind din nou lacătul de la uşa de acces.

In seara aceleaşi zile inculpatul, fiind în stare de ebrietate a deschis uşa de la camera în care o închisese pe mama sa şi, fiind dezbrăcat complet şi având asupra sa două cuţite în mâini, a intrat în încăpere, ameninţând-o pe partea vătămată că ori o va ucide ori o va viola. În continuare inculpatul s-a urcat în patul în care era aşezată partea vătămată, a luat două perne, le-a pus peste faţa acesteia şi a început să apese cu intenţia de o sufoca. Văzând că îşi pierde puterile, la ameninţările repetate ale inculpatului, partea vătămată, de frică, şi-a dat pantalonii jos iar inculpatul s-a urcat peste aceasta, i-a ridicat fusta şi a început să aibă un raport sexual normal, în timp ce întreţinea raportul sexual cu mama sa inculpatul a lovit-o peste corp cu pumnii. Ulterior inculpatul i-a imobilizat mâinile părţii vătămate, suindu-se cu picioarele pe ele, a întors-o cu faţa în jos şi a întreţinut un raport sexual cu victima în această poziţie.

Victima a încercat să se elibereze însă a fost lovită cu pumnii în spate de către inculpat care a încercat să-i introducă apoi penisul în gură, nereuşind acest lucru întrucât a fost ameninţat de partea vătămată că îl va muşca. Inculpatul a încercat să întreţină cu partea vătămată şi o relaţie sexuală anală, însă partea vătămată i-a spus acestuia că are hemoroizi (« trânci »), motiv pentru care inculpatul a continuat să întreţină cu mama sa raporturi sexuale normale în diferite poziţii mai mult timp. După ce a finalizat raporturile sexuale inculpatul a părăsit încăperea respectivă după care a încuiat uşa cu lacătul, lăsând-o pe mama sa în interior.

Prin actul de sesizare al instanţei s-a mai arătat că în perioada 22-26.09.2012, inculpatul în fiecare zi mergea la încăperea în care o ţinea închisă pe mama sa, golea găleata în care aceasta îţi satisfăcea necesităţile fiziologice, după care închidea din nou uşa cu lacătul. În această perioadă, inculpatul i-a dat părţii vătămate să mănânce câte o pâine pe zi.

In dimineaţa zilei de 26.09.2012, inculpatul a deschis uşa camerei şi i-a spus mamei sale că o va lăsa să iasă, după care a trimis-o la magazin să cumpere pâine, ameninţând-o că o va omorî dacă va spune cuiva despre cele întâmplate.

Partea vătămată a mers la magazin şi a cumpărat pâine fără să spună vreunei persoane cele întâmplate de frică şi de ruşine, după care a revenit crezând că va fi lăsată în pace de fiul său.

Revenind la domiciliu, inculpatul B.F. a început să o ameninţe din nou pe partea vătămată şi contrar voinţei acesteia, a introdus-o într-o altă cameră decât cea în care a fost imobilizată iniţial după care a închis cu lacătul uşa camerei pe exterior. În momentul în care a închis uşa camerei inculpatul i-a spus părţii vătămate că în noaptea următoare o va omorî întrucât nu ştie nimeni de ea.

În după amiaza zilei de 26.09.2012, inculpatul B.F. a plecat de acasă, iar partea vătămată profitând de faptul că a rămas singură a încercat grilajul metalic de la fereastra camerei respective, amintindu-şi că nu este fixat corespunzător întrucât la momentul decesului soţului său sicriul a fost scos din locuinţă pe aceea fereastră, iar grilajul fusese dat jos şi apoi montat provizoriu.

Partea vătămată a împins grilajul de la fereastră iar acesta a căzut lângă zid. Partea vătămată a coborât apoi în exteriorul casei folosind grilajul ca pe o scară, după care a mers la gardul ce desparte curtea sa de cea a familiei S., a lovit în ulucile de la gard, reuşind să desprindă două din ele. Prin orificiul astfel creat partea vătămată a intrat în curtea vecinilor săi şi a mers la martora S.A., căreia i-a povestit ce s-a întâmplat. Martora S.A. a anunţat organele de cercetare penală despre cele relatate de partea vătămată.

Partea vătămată a fost prezentată la Serviciul de Medicină Legală Olt, fiind eliberate Concluzii preliminarii din care rezultă că prezintă leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corpuri contondente şi printr-un contact sexual brutal la data de 21/22.09.2012, iar leziunile traumatice necesită 6-7 zile îngrijiri medicale.

Cu ocazia cercetărilor efectuate la faţa locului imediat după sesizarea organelor de cercetare penală, agenţii de poliţie au găsit uşa de acces în camera unde a fost imobilizată victima încuiată cu lacăt. Totodată pe pervazul unei ferestre din apropiere a fost găsită o cheie, iar în prezenţa martorilor asistenţi s-a făcut un experiment judiciar, prilej cu care s-a constat că în ceea ce privşte

cheia aceasta provenea de la lacătul aplicat pe uşă.

Şi la cea de-a doua încăpere a locuinţei, în care a fost sechestrată iniţial victima au fost găsite pe partea exterioară două belciuge la care a fost ataşat lacătul cu care inculpatul a asigurat locuinţa imobilizând-o pe partea vătămată în interior.

Pe partea exterioară a locuinţei, în dreptul ferestrei în care a fost imobilizată victima a doua oară a fost găsit un grilaj metalic rezemat de zid iar la fereastra primei încăperi în care a fost sechestrată victima a fost montat un grilaj metalic ce împiedica accesul în interior sau din interior.

Fata de situatie de fapt anterior descrisa  a fost retinuta  în sarcina inculpatului B.F.  săvârşirea infractiunilor de lipsire de liberate faptă prevăzută şi pedepsită  de dispoziţiile art.189 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal,  de  viol faptă prevăzută şi pedepsită  de dispoziţiile art.197 alin.1 si 2 lit bindice 1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal şi a infracţiunii de incest  faptă prevăzută şi pedepsită  de dispoziţiile art.203 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal  toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal..

Situaţia de fapt anterior expusa a fost dovedită  cu următoarele  mijloace de probă: Proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşă foto (filele 17-34), constatări preliminare ale SML Olt (fila 36), declaraţii martori (filele 43-54), declaraţie inculpat (fila 59), declaraţia părţii vătămate B.A.filele 37-39..

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

La data de 20.09.2012 inculpatul B.F. aflat pe raza comunei D., la locuinţa părţii vătămate B.A., mama inculpatului iar pe fondul stării de ebrietate şi a dorinţei de a obţine bani de la mama sa,  a închis-o pe aceasta din urmă în cel de-al doilea dormitor al locuinţei, asigurând uşa cu un  lacăt aflat pe exterior. Camera în care partea vătămată a fost închisă avea o fereastră prevăzută cu grilaj exterior iar ferestrele se deschideau în afară . Încă de la început inculpatul i-a lăsat părţii vătămate în cameră pâine, roşii, prune,apă cât şi o găleată în care să-şi facă necesităţile fiziologice ulterior părăsind locuinţa.

A doua zi, respectiv la data de 21.09.2012, inculpatul a intrat în camera în care a închis-o pe partea vătămată deschizând lacătul şi  uşa  a golit afară căldarea în care partea vătămată făcuse nevoile fiziologice, a lăsat căldarea lângă uşă la fiecare ieşire din camera asigurând uşa cu  lacătul. În seara aceleiaşi zile, inculpatul aflat în stare de ebrietate a pătruns în camera in care a  închis-o pe mama sa partea vătămată B.A.şi folosind violenţa fizică, lovind-o peste corp şi ameninţând-o pe aceasta din urmă cu moartea a obligat-o să întreţină raporturi sexuale normale, în diferite poziţii cu el. 

În următoarea zi respective la data de 22.09.2012 inculpatul a deschis din nou uşa încăperii în care o ţinea  închisă pe partea vătămată,  a golit găleata în care partea vătămată îşi satisfăcuse nevoile  fiziologice, găleată pe care ulterior inculpatul a lăsat-o părţii vătămate în cameră închizând uşa cu lacătul pe exterior. Inculpatul a procedat în acest fel în toată perioada cuprinsă în intervalul 22.10.2012-25.10.2012 intrând zilnic în camera în care a închis-o pe partea vătămată pentru a-i schimba găleata în care își satisfăcea necesitățile fiziologice și lăsându-i ca și hrană căte o pâine pe zi.

În dimineața zilei de 26.09.2012 inculpatul a deschis ușa încăperii în care o ținea închisă pe partea vătămată și a trimis-o pe aceasta la magazin să cumpere pâine amenințând-o că o va omorî dacă va spune vreunei persoane cele întâmplate.

Partea vătămată s-a deplasat la magazin  pentru a cumpăra pâine dar în fața magazinului a căzut, vânzătoarea oferindu-i un scaun pentru a se odihni. Cu aceasta ocazie partea vătămată a afirmat că este bolnavă și are supărări în familie, fără a-i povesti vânzătoarei cele întâmplate, fiindu-i teamă de inculpat.

Când partea vătămată a ajuns acasă, inculpatul B.F. a început să o ameninţe din nou pe partea vătămată şi contrar voinţei acesteia, a introdus-o într-o altă cameră decât cea în care a fost închisă iniţial. Inculpatul a ieșit din locuință și a închis ușa de acces în locuință cu un lacăt aflat pe exterior. 

Profitând de absența inculpatului de acasă, partea vătămată, aflată într-o altă camera a locuinței decât cea în care a fost închisă de către inculpat iniţial, a îndepărtat grilajul de la geam care era montat în exterior  provizoriu, prin împingere, a escaladat fereastra reușind astfel să părăsească locuința. Partea vătămată B.Au.a mers la gardul ce desparte curtea sa de cea a familiei S., a lovit în ulucile de la gard, reuşind să desprindă două din ele. Prin orificiul astfel creat partea vătămată a intrat în curtea vecinilor săi şi a mers la martora S.A., căreia i-a povestit ce s-a întâmplat. Martora S.A. a anunţat organele de cercetare penală despre cele relatate de partea vătămată.

Având în vedere că instanţa urma să se pronunţa cu privire la aspectul vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpatului în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor lipsire de libertate, viol și incest în vederea respectării dreptului la un proces echitabil aşa cum este garantat de dispoziţiile artr.6 CEDO instanţa a stabilit situaţia de fapt examinând materialul probator administrat în cauză.

Pe parcursul procesului penal inculpatul a negat în mod constant săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa prin actul de sesizare al instanței afirmând că mama sa partea vătămată B.Au.a dorit să-i însceneze faptele reținute în sarcina sa, deoarece între el şi partea vătămată există relații de dușmănie.

Astfel cu ocazia audierii sale în ședința publică din data de 09.11.2012 (filele 19-22), inculpatul B.F.a arătat că în perioada 18.09.2012-24.09.2012 partea vătămată nu a locuit la domiciliul său situat pe raza comunei D. și nu s-a întâlnit cu aceasta din urmă în toată această perioadă, mama sa partea vătămată spunându-i că pleacă la fratele său domnul S.. Mai mult inculpatul a arătat că în perioada 22.09.2012-23.09.2012 s-a aflat în comuna C. la locuința familiei D. rămânând la aceștia alături de martorul B.R.atât pe parcursul zilei dar și noaptea.

Instanţa constată că declaraţiile inculpatului pot servi la aflarea adevărului în condiţiile art.69 C.pr pen., numai în măsura în care se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Totodată instanta observă că potrivit dispoziţiilor art.63 alin.2 Cod pr.pen Probele nu au o valoare dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

Observând raportul medico-legal depus la dosarul cauzei fila 35 instanța observă că în ceea ce o privește pe partea vătămată B.Au.în vârstă de 73 de ani cu ocazia examenului ginecologic s-a constatat că aceasta din urmă prezintă o fisura vaginală ce a putut fi produsă la data de 21/22.09.2012 printr-un contact sexual brutal iar la examenul chirurgical s-au constatat leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu corpuri contondente la aceeași dată, fiind necesare 5-6 zile de îngrijiri medicale.

Concluziile raportului de constatare medico-legală fila 35-36 se coroborează cu declarațiile părții vătămate B.Au.care atât în cursul urmăririi penale filele 37-42  cât și în cursul judecății filele 23-25 a afirmat că în perioada 20.09.2012-26.09.2012, fiul său inculpatul din prezenta cauză B.F., a lipsit-o de liberate închizând-o în cea de-a camera a locuinței unde fereastra era prevăzută cu un grilaj exterior, iar la data de 21.09.2012 a obligat-o să întrețină cu el acte sexuale împotriva voinței sale, exercitând asupra sa violențe fizice, lovind-o cu pumnii si picioarele și amenințând-o cu moartea.

Partea vătămată a mai arătat că inculpatul în toată această perioadă i-a lăsat în încăperea în care o ținea închisă o găleată, pentru a-și satisfice necesitățile fiziologice, găleată care era zilnic golită de către inculpat acesta de fiecare dată închizând ușa pe exterior cu un lacăt, iar fereastra acestei camera era asigurată cu grilaj metalic montat în exterior, geamurile ferestrei deschizându-se tot în exteriorul locuinței. Partea vătămată a susținut că în perioada 20.09.2012-25.09.2012 nu a încercat să strige după ajutor deoarece îi era teamă de inculpat care deși părâsea locuința partea vătămată nu putea ști unde se află acesta din urmă.

 S-a mai învederat de către partea vătămată că la data de 26.09.2012  inculpatul a eliberat-o din camera în care o ținea închisă și a trimis-o să cumpere pâine de la un magazin aflat în apropiere. Partea vătămată a căzut în dreptul magazinului vânzătoarea Ş.C.oferindu-i un scaun pentru a se odihni. Cu această ocazie inculpata i-a spus vânzătoarei că are supărări și necazuri în familie fără a-i povesti însă faptele săvârşite de inculpat fiindu-i teamă de acesta din urmă.

Partea vătămată a mai susținut că odată ajunsă acasă impotriva voinței sale inculpatul a introdus-o în altă cameră a locuinței iar în momentul în care a plecat de acasă inculpatul a inchis ușa de acces în locuință cu un lacăt pe exterior. S-a arătat în continuare de către partea vătămată că după plecarea inculpatului a intrat într-un alt dormitor decât acela în care a fost ținută initial a indepărtat grilajul ferestrei prin impingere, a escaladat fereeastra și a fugit la vecina sa S.A. căreia i-a și povestit ceea ce s-a întâmplat, aceasta din urmă sesizând organelle de poliție.

Declarația părții vătămate se coroboreaza totodată cu declarațiile martorei S.A.(filele 66-67 fila 143 d.u.p.) persona care a arătat că în ziua de 26.09.2012 partea vătămată desculță și foarte speriată a intrat în curtea locuinței, a rugat-o să meargă împreună în casă unde i-a povestit plângând că inculpatul B.F. a ținut-o închisă în casă o săptămână a violat-o și a bătut-o.

Deși martora este vecină cu partea vătămată observând-o în mod obișnuit zilnic prin locuință aceasta a firmat că în săptămâna anterioară nu a obsevat-o deloc pe aceasta din urmă în curtea locuinței.

 Totodată depoziția acestei martore și declarația părții vătămate se coroborează cu declarația martorei C.I.N.,  cu procesul verbal de cerecetare la fața locului(filele 17-21) și cu planșele fotografice aflate în dosarul de urmărire penală filele 24-33.

Astfel cu ocazia cercetărilor efectuate la faţa locului imediat după sesizarea organelor de cercetare penală, agenţii de poliţie au găsit uşa de acces în camera unde a fost imobilizată victima încuiată cu lacăt. Totodată pe pervazul unei ferestre din apropiere a fost găsită o cheie, iar în prezenţa martorilor asistenţi s-a făcut un experiment judiciar, prilej cu care s-a constat că această cheie provenea de la lacătul aplicat pe uşă. Şi la cea de-a doua încăpere a locuinţei, în care a fost sechestrată iniţial victima au fost găsite pe partea exterioară două belciuge la care a fost ataşat lacătul cu care inculpatul a asigurat locuinţa imobilizând-o pe partea vătămată în interior.

Pe partea exterioară a locuinţei, în dreptul ferestrei în care a fost imobilizată victima a doua oară a fost găsit un grilaj metalic rezemat de zid iar la fereastra primei încăperi în care a fost sechestrată victima a fost montat un grilaj metalic ce împiedica accesul în interior sau din interior.  Totodată în camera în care victima a fost ţinută închisă prima data lângă sobă a fost găsită o căldare de culoare roșie in care se aflau resturi de seminţe de pepene, pe masă a fost găsită o pâine începută cu un cuțit, pe podeaua de lângă pat se găsea un castron cu o roșie și prune iar într-un alt castron resturi de ardei.

Martorii M.S.şi C.I.N. au fost martori asistenţi la cercetarea la faţa locului efectuată de lucrătorii de poliţie prilej cu care au observat că uşa de acces în camera în care a fost imobilizată victima era închisă pe exterior cu un lacăt, iar partea vătămată a relatat în prezenţa lor modul în care a fost sechestrată de fiul său şi violată în noaptea de 21/22.09.2012, prilej cu care au constatat că aceasta era foarte speriată şi afectată.

Totodată instanța observă că deși inculpatul pe întreg parcursul procesului penal a negat săvârșirea faptei declarațiile sale nu sunt conforme realității și nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză. Astfel instanța observă pe de o parte că inculpatul a afirmat că în perioda 18.09.2012-24.09.2012 mama sa a fost plecată de la locuință iar pe de altă parte afirmă că în această perioadă a fost văzută în sat de persoane din comună inclusiv de șeful de post D.I..

Instanța observă că declarația inculpatului este în vădită contradicție cu depoziția martorului D.I. care fiind audiat atât în cursul urmăririi  penale cât și în cursul judecății a afirmat că a observat-o pe partea vătămată în comună în dimineața zilei 20.09.2012 iar până la data de 26.09.2012 nu s-a mai întâlnit cu această persoană. De asemenea martorul a afirmat că  nu a discutat nimic cu inculpatul în ceea ce o privește pe mama acestuia şi u i-a spus că ar fi observat-o prin comună.

Totodată instanța observă că niciunul dintre martorii audiați în cauză, vecini ai părții vătămate sau persoane care se întâlneau frecvent cu aceasta nu au observat-o pe aceasta din urmă pe raza comunei D. în perioada 20-26.09.2012.

Totodată martorul S.Faudiat în cauză(fila 70) a afirmat  că a fost contactat telefonic de o asistentă de la Spitalul Slatina care i-a spus că sora sa partea vătămată B.Au.a fost victim unei infracțiuni de viol. anterior acestui moment arătând că nu s-a mai întâlnit cu partea vătămată de aproximativ 10 ani, motiv pentru care în perioada 20.09.2012-26.09.2012 partea vătămată nu s-a aflat la domiciliul său.

Mai mult instanța observă că inculpatul a încercat să-și creeze un alibi afirmând că în perioada 22.09.2012-23.09.2012 atât în timpul zilei dar și noaptea a rămas alături de B.R.la locuința numitului D.M.din comuna Celaru pentru a-l ajuta pe acesta din urmă să facă anumite lucrări. Inculpatul a afirmat că reține cu exactitate toate datele anterioare arestării sale din ziua de 26.09.2012 și se raportează în timp la acest eveniment pentru a expune ceea ce a făcut în zilele imediat anterioare acestui moment.

Astfel din declarația martorului B.R.audiat în cauză fila reiese că inculpatul l-a ajutat într-adevăr să efectueze anumite lucrări la locuința numitului D.M.rămânând o noapte la domiciliul acestuia din urmă, din comuna Celaru. Deși martorul nu își amintește cu exactitate când se situează în timp această perioadă afirmând că în cursul lunii octombrie a fost ajutat de către inculpat instanța observă că această perioadă nu se este plasată între data de 20.09.2012-23.09.2012.Astfel martorul a afirmat că inculpatul  a venit la domiciliul lui D.M.într-o zi de vineri a rămas peste noapte în comuna C. întorcându-se acasă duminica. Față de acest moment la un interval de 3-4 zile inculpatul a fost invitat la un grătar organizat la domiciliul acestui martor. Martorul arată că la un interval de aproximativ o săptămână din momentul organizării grătarului inculpatul a fost căutat la domiciliul său de către organele de poliție. Având în vedere declarația martorului B.R.instanța observă că inculpatul s-a aflat pe raza comunei C. înaintea datei de 20.09.2012.În acest sens este și declarația părții vătămate care cu ocazia audierii sale în cauză a afirmat că inculpatul înainte de comiterea faptelor a organizat un grătar la domiciliul martorului B.R.luând păsări din domiciliul acestuia fila 104.

Instanța reține că deși inculpatul  a afirmat că este victima unei înscenări a mamei sale aflându-se în relații de dușmănie cu aceasta din urmă, nicinul dintre martorii audiați în cauză nu  a confirmat acest lucru, martorul B.R.afirmând că aceștia vorbeau frumos unul despre celălalt.

Audiat în cauză martorul B.G., fratele inculpatului B.F. a declarat că în lunile august - septembrie a fost plecat la muncă în municipiul Bacău, fiind anunţat telefonic în ziua de 27.09.2012 că mama sa a fost violată de B.F.. Martorul a mai declarat că între inculpat și partea vătămată nu au existat relații de dușmănie și că nu are cunoştinţă de nicio înscenare pe care mama sa ar fi pus-o la cale împreună cu el.

Totodată inculpatul a afirmat că mama sa întreține relatii sexuale cu o persoană C.P.fapt infirmat atât de către partea vătămată cât și de martorii audiați în cauză astfel încât leziunile vaginale produse părţii vătămate nu pot fi urmarea unui raport sexual consimţit.

Având în vedere analiza mijloacele de probă anterior expuse faţă de declaraţiile inculpatului din faza cercetării judecătoreşti, instanţa constată că acestea sunt într-o vădită contradicţie cu celelalte probe administrate în cauză şi avându-se în vedere şi dispoziţiile art. 69.C.pr.pen., acestea nu pot servi la aflarea adevărului în procesul penal, motiv pentru care instanţa le va înlătura.

Faţă de ansamblul materialului probator administrat în cauză instanţa  apreciază că situaţia de fapt astfel cum a fost expusă işi găseşte un puternic suport in probele administrate in cauza, probe ce se coroborează in totalitate.

I In ceea ce priveste fapta inculpatului  B.F. care în perioada 20.09.2012-26.09.2012 a lipsit-o de libertate pe partea vătămată B.A.închizând-o pe aceasta din urmă în propria locuinţă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lipsire de libertate săvârşită în stare de recidivă postcondamnatorie, fapta fiind prevăzută şi pedepsită de dispozitiile art. 189 alin.1  Cod penal.

In aceste conditii, constatand ca fapta inculpatului întruneste elementele constitutive ale unei infractiuni prezinta pericol social, fiind savarsita cu vinovatie şi fiind prevăzuta de legea penala si anume de dispozitiile art.189 alin 1Cod penal. cu aplicarea art.37 lit a C.p. şi art 33 lit.a Cod penal şi tinand cont de dispozitiile art.17 alin2 Cod penal potrivit căruia infracţiunea este unicul temei al răspunderii penale, instanţa apreciaza ca se impune tragerea la răspundere penala a inculpatului, fapta fiind pedepsita cu inchisoarea de la 3 la 10 de ani.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului B.F.  (fila 62 d.u.p.) rezultă că acesta a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare prin sentinţa penală nr.325/02.07.2007 pronunţată de Tribunalul Dolj şi rămasă definitivă. Inculpatul a fost arestat la data de 02.03.2006 şi eliberat condiţionat la data de 24.04.2012, având un rest de executat de 1407 zile închisoare, fapta din prezenta cauză fiind săvârşită în perioada 20.09.2012-26.09.2012, deci în timpul liberării condiţionate. Având în vedere că în cauză sunt îndeplinite condiţii primului termen al recidivei postcondamnatorii cât şi cel de al doilea termen al recidivei, noua infracţiune de lipsire de libertate  fiind săvârşită în timpul executării pedepsei aplicate, instanţa va reţine pentru inculpat starea de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C.p.

La stabilirea si aplicarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 alin. 1 C.p., respectiv dispoziţiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă speciale, pericolul social concret al faptei săvârşite, determinat atât de modul de producere, cât şi de importanţa valorilor sociale încălcate, persoana inculpatului şi  împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Astfel, se va avea în vedere faptul că inculpatul pe tot parcursul procesului penal a avut o atitudine nesinceră, a negat săvârşirea faptei. Mai mult inculpatul este o persoană cunoscută cu antecedente penale fiind anterior condamnată pentru săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită respectiv tâlhărie şi viol. 

Totodată observând  fisa de cazier judiciar a inculpatului (fila 62), instanţa  constata ca acesta si-a facut un adevarat modus vivendi din săvârşirea de infracţiuni, remarcându-se apetenţa inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor contra patrimoniului şi contra vieţii sexuale.

Punând in balanţă ansamblul acestor considerente, instanta apreciaza ca se impune aplicarea unei pedepse mai ferme, cu executarea in regim de detenţie timp in care inculpatul sa-si poată forma in mod temeinic o atitudine corecta fata de munca, ordinea de drept si regulile de convieţuire sociala, asimilând fara superficialitate notiunile educative invederate de organele de specialitate ce functioneaza in cadrul sistemului penitenciar, astfel incat scopul educativ preventiv al sancţiunii sa poată fi atins.

Fata de cele expuse instanţa va aplica inculpatului o pedeapsa de 5 ani închisoare, cu executarea in regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate prevăzută de art.189 alin 1Cod penal. cu aplicarea art.37 lit a C.p. şi art 33 lit.a. Deşi în antecedenţă inculpatul a săvârşi multiple infracţiuni instanţa pentru această infracţiune săvârşită de către inculpat nu a optat pentru stabilirea unei pedepse orientate spre maximul special având în vedere că inculpatul a închis-o pe partea vătămată în locuinţa acesteia din urmă oferindu-i o alimentaţie minimă.

 În baza art.61 alin.1 teza 2 C.pen instanţa va revoca beneficiul liberării condiţionate având în vedere faptul că deşi inculpatul a beneficiat de clemenţa fiind pus în libertate şi apreciindu-se că printr-o executare parţială a acesteia scopul preventiv educativ şi coercitiv al acesteia s-a realizat acesta din urmă a dat dovadă de perseverenţă infracţională şi dispreţ faţă de valorile sociale ocrotite de legea penală.

În baza art.61 alin.1 teza 3 instanţa va contopi restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat de 1407 de zile cu pedeapsa închisorii de 5 ani aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în stare de recidivă postcondamnatorie inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

In ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa retine ca natura faptei săvârşite, persistenţa infracţionala, ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului duc la concluzia inexistentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala, prevazute de art. 64 lit a) teza finală, b) din C.pen., respectiv dreptul  de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, motiv pentru care exercitiul acestora va fi interzis pe perioada executarii pedepsei.

Astfel desi dispozitiile art 71 alin.2 impun interzicerea automata a drepturilor prevazute in art.64 lit. a)-c) in cazul condamnarii inculpatului la pedeapsa inchisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei, instanta are in vedere ca prin Legea 30/1994 de ratificare a Conventiei Europene a Drepturilor Omului de catre Romania, potrivit art 11 alin 2 Constitutie dispozitiile Cedo au devenit obligatorii pentru organele judiciare de stat romane. Pe de alta parte, prevederile Conventiei impreuna cu jurisprudenta Curtii  formeaza un bloc de conventionalitate, care este direct aplicabil in sistemul de drept romanesc, avand forta constitutionala si supralegislativa, conform art.20 Constitutia revizuita, si prin urmare intreaga jurisprudenta Cedo a devenit obligatorie pentru Romania si nu numai hotararile pronuntate impotriva statului roman. In acest context instanta va avea in vedere cauza Hirst c Marii Britanii in materia drepturilor electorale si cauza Sabou si Parcalab c Romaniei prin care  Curtea statueaza ca interzicerea ope legis a unor drepturi nu e conforma exigentelor Conventiei.

Totodată instanţa are în vedere şi Decizia nr. LXXIV(74)/2007 a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a admis recursul în interesul legii şi s-a stabilit că: Dispoziţiile art.71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că , interzicerea drepturilor prevăzute de art 64 lita) teza I-c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de critreiile stabilite în art.71.alin.3 din Codul Penal 

 Faţă de cele anterior expuse, instanta apreciaza ca in cauza, fata de natura infractiunii comise si gradul de pericol social al faptei comise, circumstantele in care s-a comis infracţiunea, ca  nu se  impune  interzicerea drepturilor de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de  natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii, prevazute de dispozitiile art 64 lit c Cod penal, o astfel de aplicare a acestei dispozitii negasindu-si suportul in cauza deoarece fata de modul de comitere al infractiunii inculpatul nu s-ar fi putut servi de vreo profesie.

IIÎn ceea ce priveşte fapta inculpatului care la data de 21.01.2012 prin constrângerea părţii vătămate B.A., mama sa, pe care a lovit-o şi  a ameninţat-o a întreţinut act sexual cu aceasta, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de viol săvârşită în stare de recidivă postcondamnatorie, faptă prevăzută şi sancţionată de dispoziţiile  art.197 alin.1 şi 2 lit b indice 1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal. 

In aceste condiţii, constatând că fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni, prezintă pericol social, fiind săvârşită cu vinovăţie şi fiind prevăzută de legea penală şi anume de dispoziţiile art.197 alin.1 şi 2 lit b indice 1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal şi art 33 lit a. şi ţinând cont de dispoziţiile art.17 alin.2 Cod penal potrivit căruia infracţiunea este unicul temei al răspunderii penale, instanţa apreciază că se impune tragerea la răspundere penala a inculpatului, fapta fiind pedepsita cu închisoarea de la 5 la 18 ani.

La stabilirea si aplicarea pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 alin. 1 C.p., respectiv dispoziţiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă speciale, pericolul social concret al faptei săvârşite, determinat atât de modul de producere, cât şi de importanţa valorilor sociale încălcate, persoana inculpatului şi  împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Instanţa a avut în vedere faptul că inculpatul a fost condamnat anterior pentru o infracţiune de viol. Totodată instanţa are în vedere faptul că inculpatul a violat-o chiar pe mama sa persoană faţă  de care ar trebui să aibă profunde sentimente de respect.

Mai mult inculpatul a negat în mod constant săvârşirea faptei şi nu a dat dovadă că manifestă vre-un regret pentru fapta comisă. Instanţa apreciază că inculpatul a dat dovadă de un comportament complet denaturat şi de o ferocitate deosebită violându-şi propria mamă, o persoană în vărstă de 73 de ani şi care are probleme de sănătate

Având în vedere aceste aspecte, gravitatea infracţiunii săvârşite de inculpat, modalitatea de comitere a infracţiunii prin exercitarea de violenţe fizice şi psihice asupra mamei sale instanţa apreciază ca se impune aplicarea unei pedepse orientate spre maximul special, cu executarea in regim de detenţie.

Astfel instanţa va avea în vedere şi funcţia de exemplaritate a pedepsei ce produce efecte atât asupra conduitei inculpatului fiind de natură a conduce la reeducarea sa cât şi asupra altor persoane care ar fi tentate de săvârşirea unor infracţiuni de aceeaşi natură vor reflecta asupra conduitei lor ulterioare abţinându-se de la comiterea acestui tip de infracţiuni.

Instanţa are în vedere şi rezonanţă socială pe care o astfel de infracţiune o produce în cadrul comunităţii locale şi al societăţii în general motiv pentru care fermitatea aplicării şi punerii în executare a pedepsei sunt de natură a asigura rolul preventiv al pedepsei. 

Fata de cele expuse instanţa va aplica inculpatului o pedeapsa de 12 ani închisoare, cu executarea in regim de detenţie.

 În baza art.61 alin.1 teza 2 C.pen instanţa va revocă beneficiul liberării condiţionate având în vedere faptul că deşi inculpatul a beneficiat de clemenţa fiind pus în libertate şi apreciindu-se că printr-o executare parţială a acesteia scopul preventiv educativ şi coercitiv al acesteia s-a realizat acesta din urmă a dat dovadă de perseverenţă infracţională şi dispreţ faţă de valorile sociale ocrotite de legea penală.

În baza art.61 alin.1 teza 3 instanţa va contopi restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat de 1407 de zile cu pedeapsa închisorii de 12 ani aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de viol în stare de recidivă postcondamnatorie inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare.

In ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanta retine ca natura faptei savarsite, persistenţa infractionala, ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului duc la concluzia inexistentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala, prevazute de art. 64 lit a) teza finală, b) din C.pen., respectiv dreptul  de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, motiv pentru care exercitiul acestora va fi interzis pe perioada executarii pedepsei.

În baza art.71C.pen va interzice inculpatului drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II a si art 64 lit b.

Instanţa observând dispoziţiile art.197 alin. 2 constată că faţă de inculpat este obligatorie aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi

În baza art.197 alin 1 şi 2 lit.b indice 1 art.64 şi art.65 Cod penal instanţa va  aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II a si art 64 lit b, pe o durată de 5 ani.

Astfel instanţa apreciază că faţă  de natura infracţiunii comise si gradul de pericol social al faptei comise, circumstanţele in care s-a comis infracţiunea, ca  nu se  impune  interzicerea drepturilor de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de  natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii, prevazute de dispozitiile art 64 lit c Cod penal, o astfel de aplicare a acestei dispozitii negasindu-si suportul in cauza deoarece fata de modul de comitere al infracţiunii inculpatul nu s-ar fi putut servi de vreo profesie. Instanţa nu va interzice inculpatului drepturile părinteşti şi dreptul de a fi tutore sau curator deoarece inculpatul în prezent nu are o astfel de calitate.

IIIAvând în vedere că inculpatul a întreţinut un raport sexual cu propria sa mamă care este rudă în linie directă instanţa constată ca fiind îndeplinite şi elementele constitutive ale infracţiunii de incest în stare de recidivă postcondamnatorie faptă prevăzută şi sancţionată de dispoziţiile art.203 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal.

In ceea ce priveşte pedeapsa ce va fi aplicată pentru această infracţiune instanţa constată că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoare orientate spre maximul prevăzut de lege pentru această infracţiune.

Instanţa reţine că inculpatul a folosit a constrâns-o pe mama sa partea vătămată să întreţină raport sexual cu el exercitând asupra ei violenţe fizice şi ameninări. Faţă de aceste aspecte în baza art.203 Cod penal  cu aplicarea  art.33 lit.a şi  art.37 lit a C.p. a  condamnă inculpatul B.F. la pedeapsa închisorii de 6 ani pentru săvărşirea infracţiunii de incest în stare de recidivă postcondamnatorie.

În baza art.71C.pen interzice inculpatului drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II a si art 64 lit b.

În baza art.61 alin.1 teza 2 C.pen revocă beneficiul liberării condiţionate si în baza art.61 alin.1 teza 3 contopeşte restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat de 1407 de zile cu pedeapsa închisorii de 6 ani, aplicată inculpatului pentru săvărşirea infracţiunii de incest inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de  6 ani.

În baza art.71C.pen interzice inculpatului drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii e stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II a si art 64 lit b.

În baza art. 34 alin.1 lit b va contopi pedeapsa închisorii de 5 ani aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în stare de recidivă postcondamnatorie cu pedeapsa închisorii de 12 ani aplicată inculpatului pentru săvărşirea infracţiunii de viol în stare de recidivă postcondamnatorie  cu pedeapsa închisorii de 6 ani  aplicată inculpatului pentru săvărşirea infracţiunii de incest în stare de recidivă postcondamnatorie,

În baza art.71 Cod.pen va interzice inculpatului drepturile de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II a si art. 64 lit. b.

În baza art. 35 Cod.pen şi  art.197 alin 1 şi 2 lit.b indice 1 art.64 şi art.65 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat prevăzute de art.64 lit.a teza a II a si art 64 lit b, pe o durată de 5 ani, pedeapsa complementara ce urmeaza a fi executata dupa executarea pedepsei principale .

În baza art.88 alin.1 C.pen va deduce din durata pedepsei aplicate durata reţinerii din data de 26.09.2012 şi a arestării preventive de la data de 27.09.2012

În baza art.350 alin.1 Cod pr.pen va menţine măsura arestării preventive  a inculpatului.

Va lua  act că partea vătămată B.A.nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art.191 alin.1 va  obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare  către stat în cuantum de  650 lei  din care suma de  300 lei reprezentând cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale şi suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu doamna Pavel Cristina .

Postat 31.03.2013

Domenii speta

Spete similare