Anulare act. Nulitate absolută contract vânzare-cumpărare

Sentinţă civilă 741 din 19.08.2009


Pe rol solutionarea amânarii pronuntarii cauzei civile, având ca obiect  „anulare act – nulitate absoluta contract v/c”, actiune formulata de reclamantii E. A., E. E. si D. E., împotriva pârâtilor A. N., E. A. si E. C., dosar casat cu trimitere spre rejudecare.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publica din data de 05.08.2009, fiind consemnate în încheierea de sedinta din acea zi, ce face  parte integranta din prezenta, iar instanta având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 12.08.2009, apoi la 19.08.2009, când în urma deliberarilor a pronuntat urmatoarea sentinta:

I N S T A N T A

Prin actiunea introdusa la aceasta instanta la data de 17.10.2006 si  înregistrata sub nr. 1635/249, reclamantii E. A. si E. E. si D. E., i-au chemat în judecata pe pârâtii: A. N. P. V. si P. G. pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a Contractului de vânzare - cumparare autentificat sub nr. 2334 la data de 02.09.1988 de fostul Notariat de Stat  Local Oltenita, judetul Calarasi; cu cheltuieli de judecata.

În motivarea actiunii reclamantii arata ca sunt mostenitorii defunctului E. A., decedat la data de 23.03.1997, fiind sotia supravietuitoare si respectiv descendentii sai, fiu si fiica.

Mai arata ca, la data de 02.09.1988, P. V. si P. G. au încheiat cu autoarea pârâtei A. N., numita A. D., la fostul Notariat Local de Stat Oltenita, contractul de vânzare - cumparare autentificat sub nr. 2334, act în care aceasta din urma figureaza în calitate de cumparatoare a imobilului locuinta construita din caramida, acoperita cu tabla, formata din patru camere si o anexa, între vecinii: la Est – drum comunal si la Vest – tot drum comunal, situata în comuna Tamadau Mare, judetul Calarasi, pe un teren aferent care era proprietatea statului, conform legislatiei în vigoare de atunci.

Precizeaza ca, desi în contractul sus - mentionat apare ca fiind cumparatoare A. D., în realitate cel care a cumparat imobilul si a  platit integral pretul (18.000 lei) a fost  E. A., în acest sens fiind si întelegerea „de facto” a partilor.

Mai arata ca, având în vedere ca la acea data E. A. mai detinea o locuinta în proprietate si ca dispozitiile Legii nr. 4/1977 republicata în 1980 si cele ale decretului nr. 189/1977, în vigoare atunci, interziceau detinerea în proprietate a doua sau mai multe locuinte, s-a convenit ca în cuprinsul actului sa figureze A. D. care era cumnata lui E. A., desi aceasta nu a platit pretul si nu a avut nici un  moment intentia de a stapâni imobilul cumparat ca adevarat proprietar.

Situatia expusa rezulta din chiar declaratia olografa data de A. D. prin care ea recunoaste ca nu are nici o pretentie asupra imobilului cumparat cu  pretul platit de cumnatul sau E. A.

Ca atare, contractul de vânzare-cumparare a avut la momentul încheierii sale o cauza ilicita, intentia partilor contractante fiind  aceea de fraudare a legii, iar interesul reclamantilor în a promova o astfel de actiune în constatarea nulitatii absolute a actului  rezida în aceea ca au fost chemati în judecata,  E. A. si E. E., de catre A. N. care a solicitat pe aceasta  cale sa-i lase în deplina proprietate locuinta în cauza si terenul aferent acestei, litigiul facând obiectul dosarului nr. 1585/2005 aflat pe rolul Judecatoriei Lehliu Gara.

În drept, se invoca dispozitiile art. 948 pct. 4 Cod civil.

În dovedirea actiunii se solicita proba cu acte si interogatoriu.

La cerere reclamantii au atasat în copie urmatoarele acte: Contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 2334 din 02.09.1988 la fostul Notariat Local de Stat Oltenita; declaratia olografa dat de A. D.

Actiunea a fost legal timbrata conform chitantei nr.008411/06.00.2007 si timbru judiciar de 0,5 lei.

Pârâta A. N. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii, motivat de faptul ca în cauza contractul de vânzare cumparare nu a fost încheiat prin frauda la lege sau având o cauza ilicita sau imorala, în momentul încheierii contractului fiind valide toate conditiile de încheiere a unui act juridic. Se mai arata ca mama sa a stapânit imobilul din 1988 pâna la data decesului si a obtinut titlu de proprietate pentru terenul în cauza ce nu a fost atacat de autorul reclamantilor în timpul vietii, iar dupa moartea autorului reclamantilor si a mamei sale reclamantii au ocupat abuziv imobilul.

În drept, au fost invocate disp. Art. 115 si urm. Cod proc.civ.

În dovedirea celor precizate în întâmpinare s-a solicitat proba cu înscrisuri.

S-au depus la dosar copiile certificatelor de deces ale defunctilor P. V., decedata la data de 14.09.1988, si P. G., decedat la data de 21.05.1989.

La termenul din 01.02.2007, cauza a fost suspendata în baza art. 243 pct. 1 Cod proc.civ. si repusa pe rol la 13.03.2007.

În cererea de repunere pe rol s-au mentionat mostenitorii pârâtilor defuncti P. V. si P. G., respectiv E. A.

Dupa repunerea pe rol a cauzei s-a invocat exceptia lipsei capacitatii de folosinta a pârâtilor, exceptie admisa cu motivarea cuprinsa în încheierea din 05.04.2007.

Reclamantii, la acelasi termen, si-au modificat actiunea în sensul introducerii în cauza în calitate de pârât a lui E. A., legatar testamentar al lui P. G., cerere fata de care pârâta A. N. nu s-a opus.

Pârâtul E. A. a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune, motivata de faptul ca a fost depasit termenul general de prescriptie de 3 ani, exceptie respinsa la termenul din 21.06.2007, si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, ce a fost unita cu fondul.

În drept pârâtul a invocat prev. art. 115 C.p.civ.

S-au mai depus la dosarul cauzei urmatoarele înscrisuri: certificatul de legatar nr. 85/30.04.2002 emis de BNP Niculae Tiganila – or. Lehliu – Gara de pe urma defunctului E. A.; certificatul de mostenitor nr. 37/28.01.2005 emis de BNP Niculae Tiganila – or. Lehliu – Gara de pe urma defunctei P. D.; declaratia de notorietate autentificata sub nr. 201/28.01.2005 de BNP Niculae Tiganila – or. Lehliu – Gara.

Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 639/28.09.2007, Camera Notarilor Publici Bucuresti – Sediul Judetean Calarasi a înaintat copie de pe testamentul autentificat sub nr. 2431/17.05.1988 de fostul Notariat de Stat Judetean Calarasi lasat de defunctul P. G.

Prin sentinta civila nr. 650/04.10.2007, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor si a respins actiunea acestora ca fiind formulata de persoane fara calitate procesuala activa, motivat de faptul ca reclamantii nu au depus la dosar actele de stare civila pentru dovedirea calitatii.

Împotriva acestei sentinte au formulat apel reclamantii, iar prin decizia civila nr. 33/A/12.02.2008 Tribunalul Calarasi a admis apelul, a desfiintat în tot sentinta si a trimis cauza spre rejudecare, motivat de faptul ca reclamantii au facut în apel dovada calitatii procesuale active, depunând la dosar urmatoarele acte de stare civila: certificatul de deces al defunctului E. A.; certificatele de nastere si de casatorie ale reclamantilor; Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale (Anexa 24) nr. 4105/03.12.2007 emisa de Primaria com. Tamadau Mare de pe urma defunctului E. A., din care rezulta ca succesorii acestuia sunt: E. A. – sotie, D. E. – fiica, E. E. - fiu.

Cauza a fost înregistrata pe rolul Judecatoriei Lehliu – Gara sub nr. 543/249/2008.

În sedinta publica din 11.06.2008, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului E. A., invocata de acesta prin întâmpinare, deoarece, potrivit Testamentului autentificat sub nr.  2431/17.05.1988 acesta are calitatea de mostenitor al defunctului P. G., iar potrivit codului civil român exista doua categorii de mostenitori, legali si testamentari, iar E. A., facând parte din aceasta ultima categorie, trebuie sa stea în judecata în calitate de pârât, pentru ca hotarârea ce se va pronunta sa-i opozabila. Nu are relevanta compunerea masei succesorale, ci doar calitatea de mostenitor al defunctului.

Într-adevar testamentul a fost întocmit la data de 17.05.1988, iar actul de vânzare cumparare contestat a fost încheiat la data de 02.09.1988, dar acest aspect nu are relevanta si nu duce la concluzia revocarii legatului, întrucât în cauza nu este vorba de un legat cu titlu particular, numai cu privire la casa si teren, ci este vorba de un  legat cu titlu universal, facând referire la întreaga avere mobila si imobila, or, înstrainarea imobilului avea ca rezultat numai o diminuare  a patrimoniului celui care a lasat testamentul.

De asemenea, instanta a luat act ca în sedinta din data de 06.09.2007 s-a solicitat introducerea în cauza a lui E. C., sotia lui E. A., cerere pusa în discutia partilor la momentul respectiv.

Cu privire la aceasta cerere, în aceeasi sedinta, instanta a admis-o având în vedere calitatea de mostenitor testamentar (legatar cu titlu universal al defunctului P. G.) si tot pentru motivele de mai sus, se impune introducerea în cauza a acesteia în calitate de pârâta, pentru ca hotarârea ce se va pronunta sa-i fie opozabila

În sedinta publica din 19.11.2008, reclamantii au prezentat instantei originalul înscrisului invocat în actiune, iar pârâta A. N., în aceeasi sedinta, a contestat semnatura cu care autoarea sa figureaza pe înscris, solicitând verificare de scripte prin compararea acestei semnaturi cu cea de pe contractul de vânzare – cumparare.

S-a procedat la interogarea pârâtei A. N. pe interogatoriul solicitat de reclamanti si la interogarea reclamantei D. E. pe interogatoriul solicitat de pârâta A. N.

În sedinta publica din 21.01.2009, reclamanta a precizat ca înscrisul încheiat între A. D. si E. A. invocat în dovedirea actiunii, a fost întocmit dupa un an sau doi de la încheierea antecontractului autentic de vânzare cumparare, iar pârâta A. N. a precizat ca mama sa nu a folosit niciodata doua semnaturi, ca s-a îmbolnavit în cursul anului 2003 si a decedat în anul 2004, dar pâna în anul 2003 a fost sanatoasa si se îngrijea  singura.

În aceeasi sedinta, instanta a procedat la verificarea semnaturilor lui A.D.de pe cele doua documente prezentate în instanta si a constatat ca semnatura de pe contractul autentificat este o semnatura lunga, cumparatoarea mentionându-si atât numele de familie, cât si prescurtarea prenumelui, iar pe înscrisul nedatat denumit „declaratie”, semnatura lui A.D.este una scurta, predominând litera „D”, celelalte cuvinte fiind indescifrabile. Exista o usoare asemanare a literei „D” din contractul autentificat si litera „D” din declaratie, aceasta din urma fiind usor deformata, neregasindu-se în  semnatura de pe declaratie litera „t” care apare în contractul autentic.

Instanta având în vedere ca în urma verificarii de scripte nu s-a stabilit concret daca exista identitate între cele doua semnaturi, ci doar o usoara asemanare a unor caractere, a apreciat ca se impune efectuarea unei expertize grafice, de catre Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti.

În cauza s-a efectuat o expertiza grafica de catre Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti. Astfel, din concluziile Raportului de Expertiza Criminalistica nr. 220/23.06.2009 rezulta ca nu se poate stabili daca declaratia referitoare la mentiunea „ca nu am nicio pretentie în ceea ce priveste imobilul din com. Tamadau…” a fost sau nu semnata de A.D.

Instanta, analizând actele si lucrarile dosarului, a retinut urmatoarea situatie de fapt:

La data de 02.09.1988, la fostul Notariat de Stat Local Oltenita s-a încheiat contractul de vânzare – cumparare autentificat sub nr. 2339, prin care numita A.D.(mama pârâtei) a cumparat de la numitii P.V.si P.G. locuinta situata în com. Tamadau Mare, jud. Calarasi.

În urma cererii formulate în baza legii 18/1991 de catre A. D., acesteia i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 1200 m.p. teren intravilan aferent locuintei descrise mai sus, situat în com. Tamadau Mare, jud. Calarasi, în tarlaua 11, parcelele 646, 647, având urmatoarele vecinatati: Nord – drum, Est – teren primarie, Sud – balta, Vest – teren primarie, eliberându-se pe numele sau titlul de proprietate nr. 75937/14.06.2005 de catre Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor Calarasi.

La data de 11.06.2004, A. (P.) D. a decedat, ramânând ca masa succesorala imobilul în litigiu, iar ca unica mostenitoare reclamanta A. N. – în calitate de fiica, culegând întreaga masa succesorala, potrivit certificatului de mostenitor nr. 37/28.01.2005.

Printre conditiile actului juridic civil prevazute de art. 948 Cod civil se numara si cauza (scopul) actului juridic, fiind acel element care consta în obiectivul urmarit la încheierea unui asemenea act si trebuie sa îndeplineasca, pentru a fi valabila, cumulativ urmatoarele conditii: sa existe, sa fie reala, licita si morala.

Dupa cum se stie, nulitatea este sanctiunea care intervine  în cazul în care nu se respecta, la încheierea actului juridic civil, conditiile de validitate.

Printre cauzele de nulitate absoluta se numara si frauda legii, motiv invocat de reclamanti în cauza de fata, în sensul ca la momentul încheierii sale contractul a avut o cauza ilicita, intentia partilor contractante fiind aceea de fraudare a legii, având în vedere declaratia olografa data de A. D.

Precizarile reclamantilor în sensul ca întelegerea „de facto” a partilor actului a fost ca cel care a cumparat imobilul si a platit pretul de 18.000 lei a fost E. A (autorul reclamantilor) nu are suport probator.

Înscrisul invocat în dovedirea acestei sustineri nu duce la aceasta concluzie. Astfel, acest înscris nu numai ca nu este datat, neputându-se stabili momentul întocmirii lui, dar nici nu s-a stabilit cu exactitate daca a fost semnat de defuncta A. D. Fata de aceasta situatie, nu se poate retine ca înscrisul invocat reprezinta recunoasterea defunctei cumparatoare în ce priveste plata pretului imobilului si, implicit, nici faptul ca adevaratul cumparator al imobilului ar fi fost E. A.

Prin probele administrate nu s-a facut dovada ca actul s-a întocmit în frauda legii, respectiv ca intentia partilor contractante a fost cu totul alta.

Daca aceasta era situatia, nimic nu-i împiedica pe reclamanti sau pe autorul acestora sa o actioneze în instanta pe A. D. în timpul vietii acesteia.

Mai mult decât atât, ca situatia nu a fost aceasta, este demonstrata si de pozitia defunctei cumparatoare care a depus diligente pentru obtinerea titlului de proprietate pentru terenul aferent casei la intrarea în vigoare a Legii 18/1991. 

Prin urmare, în raport de probatoriul administrat, instanta constata ca, contractul de vânzare – cumparare  a carui nulitate s-a solicitat nu se întemeiaza pe o cauza ilicita.

Fata de toate aceste considerente, instanta constata ca actul în litigiu a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 948 Cod civil, motiv pentru care apreciaza neîntemeiata actiunea reclamantilor, urmând a o respinge.

Cum actiunea a fost respinsa, iar pârâtii au efectuat cheltuieli cu acest proces, cheltuieli dovedite, reprezentând onorariu de avocat, transport si  taxe expertiza, (pârâta A. N. însumând 1220 lei, iar pârâtii E. A. si E. C. însumând 600 lei), în conformitate cu prevederile art. 274 rap. la art. 277 Cod proc.civ., urmeaza a-i obliga pe reclamanti, în solidar, la plata catre pârâta A. N. a sumei de 1220 lei si la plata catre pârâtii E. A. si E. C. a sumei de 600 lei – cu titlu de cheltuieli de judecata.

PENTRU ACSTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARÂSTE

Respinge actiunea formulata de reclamantii E. A., E. E. si D. E., împotriva pârâtilor: A. N. E. A. si E. C.

Obliga reclamantii, în solidar, la plata catre pârâta A. N. a sumei de 1220 lei si la plata catre pârâtii E. A. si E. C. a sumei de 600 lei – cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

(La data de 10.11.2009 au declarat recurs reclamantii, sentinta ramânând irevocabila prin Decizia civila nr. 181/R/01.03.2010 fiind respins recursul de catre Tribunalul Calarasi.)