Plângere contravenţională

Sentinţă civilă 4865 din 12.12.2013


Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei la data de 01.02.2013, petentul SG a formulat plangere impotriva procesului verbal de contraventie seria CP nr. 3XXXXX încheiat la data de 22.01.2013 de catre  intimata IPJ.

În motivarea plangerii, petentul a arătat că în data de 29.09.2012 se afla în mun. Turnu Severin cu autoturismul, iar la un sens giratoriu marcat cu semafoare a intrat în sens pe culoarea verde dar a fost lovit de un alt auto care nu a respectat culorile semaforului. A arătat că nu a încheiat atunci nicio înţelegere amiabilă cu celălalt conducător auto iar după 4 luni de zile a primit acasă procesul-verbal contestat.

În drept, petentul şi-a întemeiat plângerea pe dispoziţiile OUG 195/2002.

La dosar s-a depus procesul-verbal contestat, copie CI petent, dovada din data de 29.01.2013.

 Intimata a formulat întâmpinare în cauză prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Craiova şi pe fond a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 32 alin 2 din O.G. nr. 2/2001 competenta de solutionare a cauzei apartine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, astfel că prin sentinţa civilă nr. X instanţa a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi.

Pe rolul acestei din urmă instanţe, cererea a fost înregistrată la data de 26.04.2013.

Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată, având în vedere că la data de 22.01.2013, ora 10:30, petentul a condus autoturismul marca „Daewoo Cielo” cu nr. de înmatriculare DJ XX SXX pe Calea Craiovei din direcţia Craiova către Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, iar în intersecţia sens giratoriu semaforizată a pătruns pe culoarea „roşu” a semaforului electric aflat sub funcţiune intrând în coleziune cu autoturismul marca „Dacia 1310” cu nr. de înmatriculare MH XX VXX condus de numitul GV producând accident soldat cu pagube materiale. Petentul nu s-a prezentat la unitatea de poliţie în termen de 24 ore pentru întocmirea documentelor de constatare.

Petentul a fost sancţionat cu 14 puncte amendă în valoare de 700 lei, reţinându-i-se permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 101, alin. 3, lit. a şi sancţionate de art. 101 alin. 3 şi art. 100 alin. 3 lit. g şi sancţionat de art. 100 alin. 3 din OUG 195/2002, republicată.

În conformitate cu art. 242 C.pr.civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La întâmpinare au fost ataşate înscrisuri: raportul agentului constatator din 14.02.2013, declaraţia numitului SG, declaraţia numitului GV declaraţia numitului IG, adresă către Serviciul Rutier Dolj.

Prin încheierea de şedinţă din 23.05.2013, instanţa a dispus introducerea în cauză în calitate de intervenient a celuilalt conducător auto implicat în accident, respectiv GV şi în calitate de terţ asigurător a asiguratorului SC XX SA.

La data de 12.06.2013, prin Serviciul registratură, intervenientul GV a depus întâmpinare prin care solicită respingerea plângerii arătând că la data de 29.09.2012, în jurul orei 10-10:30 se deplasa cu autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare MH XX VXX dinspre localitatea Drobeta Turnu Severin spre localitatea Cerneţi şi în momentul în care a pătruns în sensul giratoriu, pe culoarea verde a semaforului, a intrat în coliziune cu autoturismul marca Daewoo Cielo cu nr. de înmatriculare DJ XX SXX condus de petent, care a pătruns în intersecţie pe culoarea roşie a semaforului.

Mai arată că petentul a recunoscut că a intrat în intersecţie pe culoarea roşie a semaforului, deoarece din cauza soarelui nu a observat semaforul din intersecţie, însă acesta a refuzat să-i dea poliţa de asigurare, motivând faptul că îi va da banii pentru reparaţia autoturismului.

Precizează că nu a primit nicio sumă de bani de la petent, iar la data de 04.04.2013 l-a acţionat în judecată pentru recuperarea contravalorii reparaţiei autoturismului.

În apărare, intervenientul a depus poliţa de asigurare, chitanţa din 12.07.2012, certificat de înmatriculare, în copie certificată conform cu originalul.

Prin încheierea de şedinţă din 27.06.2013, instanţa a dispus introducerea în cauză în calitate de terţ asigurator a societăţii de asigurare la care era asigurat autoturismul intervenientului GV, la data producerii evenimentului rutier, respectiv SC X  ASIG. SA.

În scop probator, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu martorii PVT şi DR, pentru petent şi proba cu înscrisuri şi proba testimonială ci martorul IG, pentru intervenient.

Prin încheierea de şedinţă din 14.11.2013, instanţa a încuviinţat proba cu expertiză tehnică, specialitatea auto, numind în calitate de expert pe FC, care la data de 04.12.2013, prin Serviciul registratură, a depus raportul de expertiză tehnică judiciară .

Părţile nu au formulat obiecţiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară.

Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanţa  reţine următoarele:

Prin procesul verbal de contravenţie seria CP nr. 3XXXX/22.01.2013 întocmit de IPJ Mehedinţi, petentul a fost sancţionat contravenţional cu suma de 700 lei, reţinându-i-se totodată permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de  a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile, pentru săvârşirea contravenţiilor prevăzute de art.101 alin.3 lit.a şi art.100 alin.3 lit.g din OUG nr.195/2002,  reţinându-se că, în data de 29.09.2012, petentul a condus autoturismul marca Daewoo Cielo cu nr de înmatriculare DJ XX SXX pe Calea Craiovei, din direcţia Craiova către Drobeta Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, iar în intersecţia sens giratoriu semaforizată a pătruns pe culoarea roşie a semaforului electric, aflat în funcţiune, intrând în coliziune cu autoturismul marca Dacia 1310, cu nr de înmatriculare MH XX VXX, condus de numitul GV şi producând accident soldat cu pagube materiale. Petentul nu s-a prezentat la unitatea de poliţie în termen de 24 de ore pentru întocmirea documentelor de constatare.

Analizând procesul-verbal în ceea ce priveşte legalitatea, instanţa apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 sub sancţiunea nulităţii absolute.

În ceea ce priveşte temeinicia procesului-verbal, instanţa reţine că procesul verbal se bucură de prezumţia de veridicitate în privinţa constatării stării de fapt, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exerciţiul funcţiunii . Astfel, în Hotărârea pronunţată în cauza Salabiaku c. Franţei, Curtea a reţinut ca prezumţiile sunt permise de Convenţie dar nu trebuie sa depăşească limitele rezonabile ţinând seama de gravitatea mizei si prezervând drepturile apărării (paragr. 28). Prin urmare, prezumţia de nevinovăţie nu are caracter absolut, după cum nici prezumţia de veridicitate a faptelor constatate de agent şi consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumţia de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situaţia ca persoana învinuită de săvârşirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal.

Mai mult, potrivit art.47 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, dispoziţiile OG 2/2001 se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă. În temeiul şi 129 alin.1 C.proc.civ., sarcina probei  revine celui care face o afirmaţie în faţa instanţei, respectiv petentului, care este obligat să dovedească cele invocate prin plângerea formulată.

In speţă,  instanţa reţine că petentul  nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenţie, potrivit art.129 al.1 teza finală C.proc.civ.

Astfel, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei de IPJ (f.8-13), coroborate cu declaraţia martorului IG (f.51), instanţa reţine că autoturismul condus de intervenientul GV a pătruns în sensul giratoriu pe culoarea verde a semaforului electric, iar în acel moment a fost lovit de un autoturism marca Daewoo Cielo, care venea dinspre Craiova. Martorul Dumitru RM a declarat (f.52) că l-a auzit pe petent recunoscând faptul că a  pătruns în sensul giratoriu pe culoarea roşie a semaforului şi, deşi petentul a predat intervenientului poliţa sa de asigurare, acesta a refuzat să se prezinte la societatea de asigurări pentru a încheia constatarea amiabilă de accident.

Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert tehnic FC (f.70-73), instanţa reţine că accidentul s-a produs datorită nerespectării, de către petentul SG, a semnificaţiei culorii roşii a semaforului electric. Acesta a pătruns în intersecţie pe culoarea roşie a semaforului şi nu a acordat prioritate de trecere autoturismului Dacia cu numărul de înmatriculare MH XX VXX, condus de intervenientul GV care se deplasa în sens giratoriu, intrând în intersecţie pe culoarea verde a semaforului electric.

Cât priveşte declaraţia martorului PVT (f.53), aceasta nu va fi reţinută de instanţă, întrucât nu se coroborează cu materialul probator administrat în cauză.

În consecinţă, petentul este cel care se face vinovat de producerea accidentului, cauza producerii accidentului fiind  nerespectarea, de către petent, a semnificaţiei culorii roşii a semaforului electric.

Cum din probele administrate nu reiese că petentul şi celălalt conducător auto au încheiat o constatare amiabilă de accident, în termenul de 24 de ore prev. de art.79 alin.2 din OUG nr.195/2002, petentul avea obligaţia de a  se prezenta la organele de poliţie pentru a declara accidentul, obligaţie pe care aceasta nu a îndeplinit-o. Mai mult decât atât, petentul s-a prezentat la poliţie abia în data de 22.01.2013, la aproximativ patru luni după producerea accidentului ori, în situaţia în care ar fi existat o înţelegere între petent şi intervenient de a se prezenta la societatea de asigurări pentru constatarea amiabilă, iar acesta din urmă nu s-ar prezentat la societatea de asigurări, petentul avea obligaţia de a se prezenta la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare, aşa cum prevăd dispoziţiile art.79 alin.1 lit.b din OUG nr.195/2002. În consecinţă, petentul se face vinovat şi de săvârşirea contravenţiei prevăzute de art.100 alin.3 lit.g din OUG nr.195/2002.

Faţă de cele arătate, având în vedere că în faţa instanţei de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancţionator, în raport de probele administrate în cauză, rezultă că faptele au fost descrise în mod corect de către agentul constatator.

Procedând la verificarea aspectelor legate de sancţiunea aplicata, instanţa apreciază că sancţiunea aplicată de către agentul constatator prin procesul-verbal este corect individualizată în raport cu realizarea scopului aplicării sancţiunii, aplicându-se, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în limitele prevăzute de actul normativ, fiind proporţională cu gradul de pericol social al faptelor  reţinute în sarcina petentului, ţinându-se seama de împrejurările în care au fost săvârşite faptele, de modul şi de mijloacele de săvârşire a acestora, de scopul urmărit, dar şi de urmarea produsă ( autovehiculul petentului a fost implicat într-un accident cu pagube materiale), fiind respectat principiul proporţionalităţii faptei cu sancţiunea aplicată. Instanţa are in vedere la determinarea gradului de pericol concret nu numai urmările efective, dar si consecinţele mai grave care s-ar fi putut produce prin săvârşirea unei fapte de acest gen.

Pentru considerentele menţionate, în temeiul art.34 din OG nr.2/2001, instanţa va respinge ca neîntemeiată plângerea contravenţională  formulată de  petentul SG, împotriva procesului  verbal de contravenţie CP nr. 3XXXXXX/22.01.2013, în contradictoriu cu intimatul IPJ Mehedinţi, intervenientul GV şi terţii asiguratori SC Y SA şi SC X ASIG SA.

În temeiul art.274 C pr civ, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea intervenientului GV de obligare a petentului la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că intervenientul nu a făcut dovada efectuării unor astfel de cheltuieli în prezenta cauză.