Fara titlu

Sentinţă penală 322 din 24.11.2009


Judecătoria Mediaş

Sentinţa penală nr.322/24.11.2009

Domeniu asociat - Infracţiuni prevăzuteîn legi şi decrete - Conducere pe drumurile publice având permisul suspendat - înlocuirea pedepsei amenzii penale (art.449 ind.1 C.p.p.)

 

La  data de 6 mai 2009, Biroul executări penale a Judecătoriei Mediaş a sesizat Judecătoria Mediaş cu cerere de înlocuire a pedepsei amenzii aplicată inculpatului C. G. I. S., prin sentinţa penală nr.X/10.12.2008 a Judecătoriei Mediaş, definitivă prin neapelare la 29.12.2008.

În motivarea cererii se arată că prin sentinţa penală nr.X/2008 a Judecătoriei Mediaş, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa amenzii de 10.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.86 alin.2 din OUG 195/2002, cu aplicarea art.41 şi 42 Cod penal, art.37 lit.b şi 39 alin.4 Cod penal, art.63 alin.3 teza a II-a Cod penal. După rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a fost formulată o cerere de îndreptare a erorii materiale cu privire la cuantumul amenzii, respinsă prin încheierea din 08.04.2009. În termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii, condamnatul nu a depus recipisa de plată a amenzii şi nici nu a solicitat eşalonarea plăţii. La data de 5 mai 2009, Administraţia Finanţelor Publice Sebeş a comunicat instanţei de executare că persoana condamnată nu a achitat amenda penală. Potrivit art.63 ind.1 Cod penal, sustragerea cu rea-credinţă de la executarea amenzii poate conduce la înlocuirea acestei pedepse cu pedeapsa închisorii, în limitele prevăzute pentru infracţiunea săvârşită.

În drept, sunt invocate dispoziţiile art.63 ind.1 Cod penal şi art.425 Cod procedură penală.

Legal citat, de la domiciliul indicat chiar de către condamnat, acesta nu s-a prezentat la judecată.

Procedând la verificarea legalităţii cererii formulate de Biroul de executări penale al Judecătoriei Mediaş:

Prin sentinţa penală nr.X din 10.12.2008 a Judecătoriei Mediaş, rămasă definitivă prin neapelare, inculpatul C. G. I. S. a fost condamnat la pedeapsa amenzii în sumă de 10000 lei pentru infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul în timp ce avea permisul anulat, în formă continuată, prevăzută de art.86 alin.2 din OUG 195/2002, cu aplicarea art.41 şi 42 Cod penal, art.37 lit.b Cod penal, art.39 alin.4 Cod penal şi art.63 alin.3 teza a II- a Cod penal. În baza art.63 ind.1 Cod penal, s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor sustragerii cu rea-credinţă de la executarea amenzii.

La data de 23 martie 2009, condamnatul formulează o cerere de îndreptare a unei greşeli materiale, în care susţine că valoarea reală a amenzii ce i-a fost aplicată este de 1000 lei şi nu 10.000 lei noi, fiind o greşeală de emitere. În această cerere, fila 81 dosar fond, condamnatul precizează că are domiciliul în localitatea S., jud. A., str. -, bl.-, sc.-, ap.-, de unde a şi fost citat.

Cererea condamnatului a fost respinsă prin încheierea din 8 aprilie 2009, dată în acelaşi dosar, instanţa reţinând că pedeapsa amenzii aplicate a

fost în sumă de 10.000 lei şi nu de 1000 lei, la individualizarea pedepsei şi stabilirea cuantumului acesteia a avut în vedere că inculpatul este recidivist, fiind de mai multe ori condamnat pentru fapte la legea circulaţiei, deşi a suferit mai multe condamnări, acesta nu a dat dovadă că este în măsură să respecte dispoziţiile legale. Instanţa a precizat că pedeapsa a fost stabilită la o limită care să-l descurajeze pe inculpat în săvârşirea pe viitor a unor astfel de fapte, având în vedere că în prezent, mai există un dosar penal pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpeni, tot pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.86 alin.2 din OUG 195/2002.

Ulterior pronunţării acestei încheieri, rămasă definitivă, Biroul executări penale al Judecătoriei Mediaş a efectuat adresă în vederea executării amenzii penale către Administraţia Finanţelor publice Sebeş – Alba.

Până la data sesizării instanţei, Administraţia Finanţelor Publice Sebeş nu a executat amenda penală de la condamnat, întrucât nu a fost găsit la domiciliu.

În cererea de îndreptare a greşelii materiale formulată de condamnat, acesta arată că are posibilitate să achite suma de 1000 lei, precum şi cheltuieli judiciare, susţine că este plecat la lucru în Germania şi nu are posibilităţi materiale să achite o amendă în sumă de 10.000 Ron.

Instanţa apreciază că, de la data pronunţării sentinţei de condamnare, precum şi ulterior încheierii de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale, condamnatul avea posibilitatea să achite cel puţin parţial amenda penală care a fost aplicată sau să solicite eşalonarea plăţii acesteia.

Atitudinea condamnatului de ignoranţă totală în faţa unei hotărâri de condamnare prin care i s-a aplicat o amendă penală, deşi era recidivist, a comis o infracţiune în formă continuată nu poate fi apreciată decât rea-credinţă în executarea pedepsei aplicate de instanţă. Nu se poate lua în considerare susţinerea condamnatului din cererea de îndreptare a erorii materiale, în condiţiile în care acesta nu face nici o dovadă la dosar asupra împrejurării imposibilităţii financiare de a achita amenda, cel puţin parţial.

Faţă de cele reţinute se consideră, că sunt îndeplinite condiţiile art.63 ind.1 Cod penal, şi în consecinţă se va dispune revocarea pedepsei amenzii aplicată condamnatului, ce va fi înlocuită cu pedeapsa închisorii de 1an şi 3 luni.

La individualizarea pedepsei închisorii instanţa are în vedere starea de recidivă a inculpatului, pericolul social al faptei comise, în formă continuată, şi împrejurarea că inculpatul persistă în comiterea unor fapte infracţionale de aceeaşi natură, astfel cu rezultă din fişa de cazier judiciara de la dosar.

În baza art.71 Cod penal, se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a Cod penal, acestea fiind incompatibile cu pedeapsa aplicată.

În baza art.191, 189 Cod procedură penală, condamnatul va fi obligat să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 400 Ron, din care suma de 200 Ron reprezintă onorariu avocat oficiu.