Competenţa de a soluţiona cererea de încuviinţare a executării silite

Asupra conflictului negativ de competenţă tribunalul reţine următoarele:

Prin cererea adresată Judecătoriei Marghita executorul judecătoresc VMF a solicitat încuviinţarea executării silite cu privire la imobilele aflate în patrimoniul debitorilor TM şi TC domiciliaţi în localitatea Săldăbagiu de Barcău, respectiv Marghita. Stabilirea instanţei competente să decidă asupra cererii se impune a fi făcută prin prisma principiului potrivit căruia norma specială derogă de la norma generală (specialia generalibus derogant ).

Norma generală în materie este art. 650 NCPC care stabileşte că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Trimiterea finală este concretizată în cazul în care se tinde la valorificarea unui drept de ipotecă de art. 818 alin. 1 NCPC care stabileşte că cererea se va îndrepta la executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în a cărei rază teritorială se află imobilul aparţinând debitorului urmărit sau a unei alte persoane dacă se urmăreşte un imobil ipotecat.

Reţinerea competenţei teritoriale speciale impune existenţa a două condiţii necesare şi suficiente : urmărirea să vizeze un imobil şi creditorul să tindă la valorificarea unui drept de ipotecă. În măsura în care acestea sunt îndeplinite, competenţa operează în puterea textului legal amintit.

Aşa fiind, tribunalul reţine că ambele condiţii sunt întrunite în cazul cererii formulate, astfel încât va stabili că Judecătoriei Marghita în a cărei rază teritorială se află imobilul îi revine competenţa de soluţionare.

Domenii speta

Spete similare