Revendicare

REVENDICARE. COMPARAREA TITLURILOR DE PROPRIETATE ALE PARTILOR.

Prin actiunea civila inregistrata pe rolul acestei instantei reclamantele P M şi P E, au chemat in judecata pe pârâtul LG, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea acestuia sa lase in deplina  proprietate şi liniştită posesie suprafata de 1130 m.p. teren arabil ce face parte dintr-o parcela in suprafaţă de 2260 m.p., situata in punctul „Sire”,precum şi obligarea la plata lipsei de folosinţă pe anii 2002-2005.

In motivarea actiunii s-a arătat că ei sunt proprietarii terenului mentionat in petitul actiunii potrivit titlului de proprietate nr. 3300 din 21.02.2006 . In anul 1991, pârâtul a ocupat terenul pretinzand ca este proprietar , iar reclamantele nu au putut promova o actiune in revendicare impotriva acestuia deoarece nu aveau titlu de proprietate. După ce li s-a eliberat titlul de proprietate reclamantele au solicitat paratului să le respecte dreptul de proprietate individualizat, însa a refuzat.

Reclamantele au mentionat că, potrivit art. 483 c.civ., pârâtul trebuie sa plăteasca lipsa de folosinta pe terenul revendicat pe perioada 2002-2005 intrucât fructele produse şi culese de parat se cuvin legal proprietarului.

În drept au fost invocate disp.art.480, 483 şi urm C civ.

La termenul din 20 aprilie 2006, paratul a depus intampinare si cerere reconventionala.

Prin cererea reconventionala formulata pârâtul a solicitat anularea titlului de proprietate nr. 3300/21.02.2006, emis pe numele defunctei FA.

În motivarea cererii, s-a aratat că, in 1991, la aparitia Legii 18/1991, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru toate terenurile pe care le-a deţinut înainte de colectivizare printre care si suprafaţa de 500 m.p. din pct. „Sire”. Paratul a mentionat ca reclamantele au făcut numeroase demersuri la comisia de fond funciar pentru a le pune in posesie, însă aceasta nu a dat curs solicitării.

Anularea titlului de proprietate a reclamantelor se impune deoarece acesta a fost emis cu incalcarea normelor legale fiindcă a fost emis pe numele lui F A, deşi  in toate actele primare  anterioare colectivizării terenul figura la tatăl reclamantelor F S.

În drept au fost invocate dispozitiile Legii 247/2005.

La data de 03.05.2006 paratul a depus o cerere de precizare la intampinare si cererea reconventionala formulata la termenul din 20.04.2006.

În motivare paratul a precizat ca nu mai staruie in anularea titlului de proprietate al reclamantelor.

În ceea ce priveste intampinarea, paratul a mentionat că, el şi reclamantele deţin titlu de proprietate  cu privire la terenuri situate in pct. Sire, terenuri care se invecinează. Astfel, el este proprietarul terenului in suprafata de 500 m.p. situat in tarlaua 22,parcela 536/7, in timp ce reclamantele deţin terenuri in suprafata de 2260 m.p. , tarlaua 2, parcela 536/6.

Pârâtul a mentionat că, potrivit unei schite intocmite si vizate de către primărie , reclamantele ar trebui să detină in pct. Sire suprafata de 900 m.p. iar el suprafaţa de 500 m.p. Ca urmare a faptului că deţine titlu de proprietate, pârâtul a folosit doar suprafata de 500 m.p. fapt ce face ca, cererea reclamantelor privind revendicarea terenului de 1130 m.p. să fie neîntemeiată. De asemenea, pârâtul a invocat exceptia prescriptie dreptului la actiune privind obligarea sa la plata lipsei de folosinta pe anul 2002.

Reclamantele au formulat la data de 13.03.2007 o cerere de precizare prin care solicită ca pârâtul să fie obligat să lase în deplină proprietate suprafaţa de 974,62 m.p. conform schitei intocmite de expert şi să fie obligat la plata lipsei de folosintă pe ultimii 3 ani in suma de 288 lei. 

Instanta admite exceptia prescriptiei privind obligarea pârâtului la plata lipsei de folosinta pe anul 2002 , deoarece potrivit D.L. 167/1958 , deoarece drepturile la actiune avand un obiect patrimonial se prescriu in termen de 3 ani.

Instanta, analizand actele si lucrările dosarului retine că:

La aparitia Legii 18/1991 autoarea reclamantelor FA a solicitat reconstituirea dreptului de proprietatea pentru mai multe terenuri agricole.

La data de 21.02.2006, pe numele autoarei reclamantelor a fost emis titlu de proprietate nr. 3300, prin care se reconstituia dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2260 m.p. , tarlaua 22, parcela 536/6, in punctul Sire.

Pârâtul a solicitat si el reconstituirea dreptului de proprietate , fiindu-i astfel reconstituită, conform Legii 18/1991, suprafaţa de 3765 m.p. , din care, 500 m.p. in tarlaua 22, parcela 536/7, in pct. Sire, conform titlului de proprietate nr. 3093 din 18.07.2005.

Instanta reţine, din declaratiile martorilor, că pârâtul anterior colectivizării a avut teren in punctul Sire iar martorul CG a mentionat faptul că deţine un testament prin care bunicul său îi transmitea o bucată de teren din punctul Sire, unde vecin, pe una din laturi, era paratul LG. 

La interogatoriul luat pârâtului, acesta a recunoscut ca terenul pe care il detine in punctul Sire are lătimea de 14 m şi lungimea de 36 m, fiind in suprafata de 500 m.p. El a mentionat că nu a folosit decat suprafata de 500 m.p. pentru care a primit titlu de proprietate.

Prin adeverinta nr. 5723/08.08.2002 emisă de Primăria B catre P I se mentiona că, in urma analizării actelor existente la Primăria B (cererile din 1991 , tabelul nominal cu persoanele inscrise in CAP B din 1961 si a schitei efectuate in 1961 in punctul Sire), s-a hotărât ca autoarea reclamantei sa fie pusă în posesie pe suprafata de 0,09 ha iar LG pe suprafata de 0,05 ha arabil.

Instanta retine faptul că, la 12.09.2005, reclamantele au promovat o actiune impotriva CLFF B, avand ca obiect obligatia de a face,  prin care solicitau obligarea C.LF.F.B  la punerea in posesie pentru suprafaţa de 0,16 ha in punctul Sire, şi să se înainteze documentatia in vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafata de 0,25 ha in punctul Sire.

Prin s.c.558 a Judecătoriei Bălceşti, rămasă definitivă prin nerecurare, C.F.F.Balcesti a fost obligată să pună în posesie pe reclamante pentru suprafata de 0,16 ha in punctul Sire, si sa inainteze documentatia in vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafata de 0,25 ha in acelaşi punct.

În motivarea solutiei, s-a retinut că, C.F.F.Bălceşti a pus-o in posesie potrivit procesului verbal de punere in posesie nr. 5700 /06.08.2004, pentru suprafata de  0,09 ha in punctul Sire şi că autoarea reclamantelor s-a inscris in C.A.P. cu suprafata de 0,25 ha iar la aparitia Legii 18/1991 a solicitat acest teren.

Prin testamentul făcut  în anul 1961 de către IN in favoarea lui C C, apare ca vecin al terenului din punctul Sire, în partea de vest paratul.

Prin raportul de expertiză topo expertul in urma măsurătorilor efectuate a constatat că terenul pe care reclamantele au fost puse în posesie, ulterior ca urmare a s.c. 558/2005 a Judecătoriei Bălceşti, include si terenul de 500 m.p. pentru care paratului i-a fost eliberat titlu de proprietate. Expertul a mentionat că aşa cum au fost „numerotate parcelele părtilor la punerea în posesie, adică 536/6şi 536/7 ele ar trebui să fie alăturate  dar, prin punerea în posesie a lui F Aa cu suprafata de 2500 m.p., s-a produs suprapunerea de terenuri, adică in parcela 536/6 a reclamantelor a fost inclusa si parcela 536/7 a pârâtului”.

Verificand actele părtilor, expertul a mentionat  că atât L G cât şi autoarea reclamantelor au figurat, anterior colectivizării,  cu teren in punctul Sire.

Expertul, in urma măsurătorilor efectuate in teren, a constatat că pârâtul in punctul Sire foloseşte, pe lânga suprafata de teren din titlu şi suprafaţa de 485,50 m.p. teren ce apartine reclamantelor.

Potrivit art. 480 C.civ. „ proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura in mod expres si absolut insă in limtele determinate de lege. „

Actiunea in revendicare este actiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia lucrului cere restituirea acestuia de la care se găseşte.

Comparând titlurile părtilor în ceea ce priveste terenurile care se suprapun, instanţa constată că preferabil este titlul pârâtului deoarece: la emiterea lui au fost respectate  dispozitiile Legii 18/1991; a avut anterior colectivizarii teren in acel punct; se află în posesia terenului de 500 m.p. iar reclamantele nu l-au folosit niciodată precum şi faptul că titlul paratului este  anterior sentintei civile nr.558 a Judecătoriei Bălceşti

La data de 21.07.2006, pârâtul şi-a înscris în cartea funciară terenul de 500 m.p. din titlul de proprietate.

Avand in vedere concluziile raportului de expertiză, instanţa urmează să oblige pe pârât să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie a reclamantelor suprafaţa de 485,50 m.p. situată în punctul Sire (punctele 7,4,8,6,7 conform schitei –fila 188 dosar).

Prin raportul de expertiză, expertul a stabilit că, lipsa de folosintă pe ultimii 3 ani este de 273 lei.

Potrivit art. 483 C.civ., „ fructele naturale sau industriale ale pământului, fructele civile, sporul animalelor se cuvin proprietarului in puterea dreptului de accesiune”.

În consecinţă, instanta urmează a obliga pe pârât la plata contravalorii lipsei de folosinta.

Instanta a luat act că pârâtul a renuntat la cererea reconventională aflată la fila 18 dosar.

Domenii speta

Spete similare