Fara titlu

Sentinţa civilă nr. 2/15 Ianuarie 2008 pronunţată de  Judecătoria Baia de Aramă în dosar nr. 420/181/2007

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 23.04.2007, sub nr.420/181/2007 reclamantul  P F.F, în contradictoriu cu Comisia Locală de Fond Funciar Balta şi Comisia Judeţeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar Mehedinţi a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră la care este îndreptăţit.

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 23.04.2007, sub nr. 426/181/2007 reclamantele B F.S şi S F. D, în contradictoriu cu Comisia Locală de Fond Funciar Balta şi Comisia Judeţeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar Mehedinţi au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră la care sunt îndreptăţite.

La termenul din data de 12.06.2007 s-a dispus conexarea dosarului nr.426/181/2007 la dosarul nr.420/181/2007, constatându-se că în ambele dosare reclamanţii doresc reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceleiaşi păduri.

În motivare s-a arătat că sunt moştenitorii lui P F şi  că doresc reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, situate în punctele cunoscute sub denumirea de „Curăturile lui Dragotă”, „Scobitura de bani, dosul Bălţii”, „Cracul lui Damian” şi „Cracul Gornenţilor”. Au precizat că atât Comisia Locală de Fond Funciar Balta cât şi Comisia Judeţeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar Mehedinţi au respins cererea de retrocedare astfel încât s-au adresat instanţei de judecată.

Pentru dovedirea acţiunii au solicitat administrarea probei cu martori, expertiză şi înscrisuri depunând următoarele acte: adresa nr.243/23.03.2007 eliberată de Primăria comunei Balta, actul de vânzare datat 19.01.1911, actul de vânzare datat 03.08.1946, actul de vânzare nr.387 din 29.11.1930, certificatul de deces pentru P F, actul de naştere seria.., nr…, cartea de identitate şi actul de naştere pentru P D, titlul de proprietate nr…., adresa nr…. eliberată de Primăria comunei Balta, actul de vânzare datat 21.02.1912, adeverinţa nr.1708/30.08.2007 eliberată de Primăria comunei Balta, un act de vânzare din anul 1936, schiţa terenurilor, adeverinţele nr.1943/15.10.2007, 2033, 2032, 2030, 2031/25.10.2007 eliberate de Primăria comunei Balta, actul de naştere şi de căsătorie pentru P S.

În cauză au fost ascultaţi martorii M N, P G, D E, T G, B N, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Din oficiu, instanţa a dispus efectuarea unor adrese către Comisia Locală de Fond Balta, răspunsurile fiind înaintate sub nr.1354/2007(f.25), 1355/2007 (f.16), 1755/2007 (f.62) şi 2184/2007 (f.96).

La data de 02.08.2007 P T. T a formulat cerere de intervenţie arătând că pădurea pentru care reclamanţii doresc reconstituirea i se cuvine şi lui. A precizat că este nepot de fiu al autorului comun P C. F astfel încât cererea de intervenţie a fost încuviinţată în principiu la termenul din 14.08.2007. Pentru dovedirea cererii de intervenţie a depus la dosar certificatul de naştere seria …, nr.,,,,, certificatul de deces seria …., nr….., certificatul de deces seria ..., nr……….

S-a efectuat o expertiză în specialitatea topografie de către inginer I…. M…., faţă de conţinutul raportului părţile neformulând obiecţiuni.

Analizând înscrisurile aflate la dosar, instanţa reţine următoarele:

După apariţia Legii nr.247/2005, reclamanţii P. F. F., B. S, S D, P T  au formulat cerere la Comisia Locală de Fond Funciar Balta solicitând reconstituirea dreptului de proprieate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră ce au aparţinut autorului lor P F. Soluţia Comisiei Locale de Fond Funciar Balta prin care a fost respinsă cererea de retrocedare a fost menţinută de Comisia Judeţeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar Mehedinţi, prin hotărârea nr.297 din 22.02.2007 (fila 3) acest organ cu activitate jurisdicţională respingând contestaţia formulată.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul P F. F născut la data de ………….. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră ce au aparţinut părintelui său P F, terenuri situate în extravilanul satului Balta. Aceleaşi păduri au fost solicitate şi de reclamantele B F. S şi S F. D, cele două formulând o astfel de cerere ce a format obiectul dosarului nr.426/181/2007, dosar ce a fost conexat prin încheierea din 12.06.2007.

În cadrul acestui dosar a formulat cerere de intervenţie P D. Din actele de stare civilă (f.35, 37) rezultă că acest intervenient este nepotul de fiu al autorului comun P F, astfel încât cererea de intervenţie a fost încuviinţată în principiu la termenul din 14.08.2007 deoarece şi acest moştenitor urmăreşte reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceloraşi terenuri cu vegetaţie forestieră.

Certificatul de deces de la fila 14 face dovada faptului că autorul comun  P F a trăit între 1906 şi 1964. El a avut patru copii, pe P F (reclamantul din dosarul de faţă, cel născut în 1941 conform actului de la fila 15), pe P S, căsătorită B (certificatul de la fila 12), pe P D, căsătorită S, pe P T, născut în 1936 şi decedat  în 1973, conform actului de la fila 36. Din cei patru copii ai lui P F, în prezent mai trăiesc doar primii trei, dar cerere de reconstituire a fost formulată şi de P T, fiul lui P T.

După apariţia Legii nr.247/2005 P F. F, B S, S D şi  P T, în calitate de descendenţi faţă de P F, au formulat cerere de reconstituire solicitând retrocedarea terenurilor cu vegetaţie forestieră ce au aparţinut autorului comun P F.

În vederea identificării terenurilor pentru care s-a dorit retrocedarea în cauză a fost efectuată o expertiză de către inginer I M, faţă de conţinutul raportului părţile neformulând obiecţiuni. În urma măsurătorilor au fost identificate patru suprafeţe de teren toate fiind acoperite cu vegetaţie forestieră. Astfel în pct. „Draganovăţ”, expertul a identificat 7920 mp., în punctul  „Curăturile lui Dragata” 20.000 mp., 28.800 mp. în punctul „Dosul Bălţii-Boldul Draganovăţului” şi 16.720 mp. în punctul „Cracul Gornentului”.

Pentru a face dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor măsurate de expertul I M, reclamanţii au înfăţişat  actul de vânzare din 03.08.1946 şi pe cel din 29.11.1930.

Aceste două înscrisuri generează în favoarea moştenitorilor legali ai lui P F, moştenitori ce au formulat în termen cererea de retrocedare, o prezumţie relativă de proprietate care, dacă nu este răsturnată prin alte mijloace de probă, face dovada deplină a dreptului de proprietate asupra terenurilor respective.

De altfel, această prezumţie este întărită prin declaraţiile martorilor: M N, P G, persoane trecute de 50 de ani  care au relatat sub prestare de jurământ că în momentul în care pădurile au trecut în mod forţat în proprietatea statului au fost preluate şi acelea ce provin de la P F. Sarcina probei revine aceluia care doreşte să răstoarne această prezumţie şi având în vedere că o astfel de probă nu a fost făcută, instanţa va reţine că la momentul naţionalizării în patrimoniul  moştenitorilor legali ai lui P F s-a aflat pădurea identificată de expert, în cele două parcele cu suprafaţa de 20.000 mp., respectiv 28.800 mp.

Totodată a urmărit să facă dovada dreptului de proprietate pentru terenurile situate în punctele „Draganovăţ” şi „Cracul Gornentului”, prin administrarea probei cu martori, instanţa încuviinţând ascultarea persoanelor care deţin o proprietate învecinată cu aceea pentru care se doreşte retrocedarea.

Potrivit articolului 6 aliniatul 1 indice 3 din Legea nr.1/2000, modificată prin Legea nr.247/2005 „În situaţia în care nu mai există înscrisuri doveditoare proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente şi când autorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moştenitorii lor pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.”

S-a creat astfel posibilitatea ca prin hotărârea instanţei să se reconstituie dreptul de proprietate şi pentru acele  terenuri pentru care fostul proprietar nu mai păstrează înscrisul constatator al dreptului său. Legea stabileşte anumite condiţii impunând ca martorii să fie proprietarii vecini sau moştenitorii lor pe toate laturile terenurilor pentru care s-a cerut reconstituirea.

În punctul cunoscut sub denumirea de „Cracul Gornentului” expertul a măsurat în total 16.720 mp. cu vecinii: la …………………. Se poate observa, aşadar că pe una dintre laturi există un vecin natural, în timp ce pe o altă latură se află fâneţea ce aparţine chiar reclamantului, proprietatea acestuia din acest loc fiind atestată cu adeverinţa nr.1708/2007 (f.56), registrul agricol din anii 1956-1959 confirmând faptul că autorul reclamanţilor deţinea fâneţe în „Cracul Gornenţilor”. De asemenea, acelaşi registru agricol din 1959-1963 atestă că la acea dată C P deţinea 0,5 ha teren arabil în punctul cunoscut sub denumirea de „Cracul Gornenţilor” (adeverinţa nr.2033/2007 f.92).

În materia fondului funciar aceste adeverinţe eliberate de comisiile de fond funciar au o valoare probatorie deosebită, decurgând din prevederile articolului 11 din Legea nr.18/1991. Astfel, potrivit acestui text de lege la reconstituirea proprietăţii pot fi avute în vedere alături de actele de proprietate şi menţiunile din Registrul agricol. Această dispoziţie a fost introdusă din dorinţa de a uşura sarcina probaţiunii în condiţiile în care legile reparatorii au apărut după 40 de ani de la momentul deposedării. În acest interval o parte din înscrisurile ce constatau dreptul de proprietate au fost predate, iar altele s-au degradat prin trecerea efectivă a timpului. Acestea sunt motivele pentru care legiuitorul a dat posibilitatea ca instanţa să aibă în vedere şi alte mijloace de probă în acele ipoteze în care lipseşte suportul material care constată existenţa dreptului.

De altfel în dreptul românesc se mai întâlnesc situaţii în care atunci când nu mai există înscrisul constatator se dovedeşte dreptul de proprietate prin martori sau prezumţii care probează existenţa raportului juridic, adică stăpânirea unui bun în temeiul unui act translativ sau declarativ de proprietate (de exemplu dispoziţiile articolelor 1197 şi 1198 cod civil care reprezintă excepţia de la regula consacrată de articolul 1191 cod civil). În aceste condiţii, reclamanţii au reuşit să facă dovada dreptului de proprietate pentru această suprafaţă de 1,67 ha situată în punctul „Cracul Gornenţilor”.

În ceea ce priveşte terenul de 7.920 mp. din punctul „Draganovăţ” acesta a fost atribuit cu respectarea dispoziţiilor legilor fondului funciar altor persoane, iar reclamanţii nu au reuşit să înfăţişeze instanţei înscrisul care să dovedească că autorul lor a deţinut terenuri cu vegetaţie forestieră în această zonă.

Titlul de proprietate nr.6527 din 20.03.2007  face dovada faptului că P F a beneficiat de 1 ha pădure, reconstituirea fiind făcută pe baza menţiunilor existente la registrul agricol pe numele autorului său.

La momentul eliberării acestui titlu retrocedările nu se făceau pe vechiul amplasament ci pe suprafeţe care erau puse la dispoziţia comisiilor de fond funciar de către ocoalele silvice. Pentru a evita situaţia în care moştenitorii fostului proprietar ar beneficia de două ori de reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiaşi teren, urmează ca acest hectar să fie scăzut din terenul măsurat de expert în punctul „Cracul Gornentului” astfel încât în acest loc vor fi obligate comisiile de fond funciar la retrocedarea dreptului de proprietate pentru 6.720 mp.

În aceste condiţii se va omologa raportul de expertiză, acţiunea va fi admisă în parte vor fi obligate Comisia  Locală de Fond Funciar Balta şi Comisia Judeţeană pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar Mehedinţi la eliberarea titlului de proprietate pe numele tuturor moştenitorilor lui P F pentru suprafaţa totală de 55.570 mp. teren cu vegetaţie forestieră urmând ca cei trei reclamanţi şi intervenientul P T.T să stăpânească terenul în stare de indiviziune conform cotelor ce le revin în materia succesiunii legale.

Domenii speta

Spete similare