Circulaţie rutieră

Sentinţă penală 229 din 08.02.2010


Infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere prev. de art. 86 alin 1 din OUG: nr. 195/2002 republicată.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 1493/P/2009 din 19.06.2009  înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. 11038/180/ 13.07.2009 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii  penale şi trimiterea în judecată a inculpatului BM  pentru săvârşirea infracţiunii  de conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere prev. de art. 86 alin 1 din OUG: nr. 195/2002 republicată.

În fapt , prin actul de sesizare s-a reţinut că la data de  05.02.2009  inculpatul a condus pe drumul public autoturismul fără a poseda permis de conducere.

În cursul cercetării judecătoreşti inculpatul legal citat nu s-a prezentat în faţa instanţei pentru a fi audiat  în conformitate cu dispoziţiile art. 323 Cprpen şi art. 69-74 Cprpen.

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 05.02.2009, orele 19,50 organele de poliţie aflate în serviciu de patrulare pe str….. din mun…. au oprit în trafic autoturismul marca .. condus de inculpatul BM

Din verificarea efectuată în baza de date a I.P.J. a rezultat că inculpatul nu posedă permis de conducere .

Inculpatul a recunoscut comiterea faptei, declarând, totodată, că nu a urmat cursurile şcolii de şoferi.Situaţia de fapt reţinuta de instanţă se probează cu:

-Proces-verbal de depistare, declaraţia martorului CH,

-adresa nr…. a RPCI, declaraţiile inculpatului

In drept fapta inculpatului care la data de  05.02.2009  inculpatul a condus pe drumul public autoturismul marca ..  fără a poseda permis de conducere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere prev. de art. 86 alin 1 din OUG: nr. 195/2002 republicată. 

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului  instanţa va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete in care a fost comisa fapta, urmările produse  sau care s-ar fi putut produce, valoarea alcoolemiei.

Instanţa va avea in vedere si circumstanţele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si care a avut o atitudine sinceră de recunoaştere a faptei, prezentându-se in fata organelor judiciare, împrejurări ce vor fi reţinute ca circumstanţe atenuante cf. art.74-76 C.pen in temeiul cărora instanţa va aplica o pedeapsa sub minimul special.

In consecinţă instanţa  in baza art. 86 alin 1 din OUG.nr. 195/2002 republicată  cu aplic. art. 74 lit. a,c Cpen şi art. 76 lit.d Cpen va condamna inculpatul  la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatului drepturile prevăzute  de art.64 lit. a teza a II-a,b Cpen pe durata executării pedepsei principale.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins si fără executarea acesteia, în baza art. 81 Cpen va suspenda condiţionat executarea acesteia pe o durată de 2 ani şi 6 luni, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 Cpen.

Pentru aplicarea acestei măsuri, instanţa a avut în vedere comportarea sinceră a inculpatului în cursul procesului penal, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale.

În consecinţă, săvârşirea infracţiunii are un caracter accidental , astfel încât îndreptarea inculpatului , în sensul conformării dispoziţiilor legii penale , se poate realiza şi fără privare de libertate.

În baza art. 359 Cprpen va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 Cpen a căror nerespectare are drept urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Instanţa constată că prin Legea nr. 278/04.07.2006 a fost introdus un nou aliniat la art. 71 Cpen respective alin 5, potrivit căruia” pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii (…), se suspendă şi executarea pedepselor accesorii”.Această dispoziţie legală a fost introdusă pentru clarificarea unor aspecte menţionate în doctrina penală, care aprecia că pedepsele accesorii sunt alăturate, secundare pedepselor principale cu închisoarea cu detenţiunea pe viaţă şi că acestea presupun interzicerea drepturilor prevăzute de lege pe toată durata executării pedepsei principale. În consecinţă, se aprecia că în cazul pedepselor suspendate condiţionat nu se impune aplicarea pedepselor accesorii,, în condiţiile în care pedeapsa principală nu ar fi executabilă, ci suspendată condiţionat.

Prin introducerea dispoziţiei legale menţionate, legiuitorul a clarificat aceste aspecte, în sensul că pedepsele accesorii pot însoţi şi o pedeapsă suspendată condiţionat, însă, în acest caz , şi executarea acestora este suspendată, pe toată durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

O interpretare contrară în sensul că s-ar impune doar suspendarea executării pedepselor accesorii, automat , în virtutea alineatului 5 al art. 71 Cpen, fără ca în prealabil instanţa să-l fi aplicat, nu poate fi primită , întrucât nu se poate dispune suspendarea unor pedepse care anterior nu au fost aplicate.

În consecinţă, instanţa va dispune aplicare pedepselor accesorii, urmând ca ulterior să dispună suspendarea executării acestora, având în vedere că şi executarea pedepsei principale a fost suspendată condiţionat.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza art. 71 şi art. 64 Cpen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin 2 şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr.30/1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică “interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, indiferent de durata condamnării sau natura ori gravitatea infracţiunii” (aceiaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală, n.inst). Curtea a acceptat “că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul Protocol adiţional a fost încălcat, întrucât “legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată , în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului , instanţa nu va plica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză , aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau de comportamentul inculpatului,

Astfel, circumstanţele  personale ale inculpatului şi lipsa antecedentelor sale penale determină instanţa a aprecia că aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, şi în consecinţă, în baza art. 71 Cpen şi art. 3 din  Protocolul nr. 1 adiţional CEDO, va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.

În baza art. 71 alin 5 Cpen va suspenda executare pedepselor accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.

1