Fond funciar

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe reclamanta N M  a chemat în judecată Comisia judeţeană şi Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, solicitând anularea hotărârii Comisiei judeţene  nr. 12762/16.12.2008.

În motivare, reclamanta arată că a solicitat Comisiei locale  reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 3 ha. Comisia locală a propus invalidarea ,iar comisia judeţeană a invalidat propunerea, motivând că „nu se face dovada  proprietăţii asupra terenurilor”.

În dovedire, reclamanta a depus la dosar, în copie, următoarele acte: hotărârea Comisiei judeţene  nr. 12762/16.12.2008, , adresa nr. 4/06.01.2009 a Comisiei locale P  , precum şi actele de stare civilă pentru a face dovada calităţii de moştenitor.

Comisia locală P  , prin întâmpinare , a arătat că pentru suprafaţa solicitată declaraţiile de martori nu sunt concludente, martorii neputând face dovada vecinătăţii conform art.6 aliniatul 1 din Legea nr. 1/2000 modificată şi completată de Legea nr. 247/2005.

Comisia judeţeană  nu a formulat întâmpinare.

La solicitarea instanţei a fost înaintată documentaţia care a stat la baza emiterii hotărârii nr. 12762/16.12.2008.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin hotărârea, Comisia locală P a propus invalidarea  dreptului de proprietate în favoarea petentei pentru 3 ha  terenuri cu vegetaţie forestieră:

Prin hotărârea Comisiei judeţene nr. 12762/16.12.2008, a fost invalidată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe motiv că „nu se face dovada proprietăţii asupra terenurilor respective de către solicitantă”.

Contrar celor reţinute de comisia judeţeană de fond funciar, prin înscrisurile depuse la dosar petenta a făcut dovada dreptului de proprietate al autorilor ei asupra suprafeţelor solicitate, după cum urmează:

Potrivit „ actului de veşnică vânzare” ( fila 61 dosar)  autentificat cu p.v. nr. 219/24.09.1945 obştea „B  V  ” a cumpărat pentru membrii săi suprafaţa de 219,6 ha pădure.

Cadrul legislativ al obştilor de moşneni şi de răzeşi, întâlnite în Oltenia, Muntenia şi Moldova, era oferit, în perioada 1921 - 1940, de Codul silvic român adoptat în anul 1910. În expunerea de motive la adoptarea acestei legi, "cetele de moşneni sau de răzeşi" erau definite ca fiind "o grupă comună, în majoritate, de ţărani proprietari ai unui bun rural", rezultând astfel intenţia legiuitorului de a recunoaşte calitatea de proprietari membrilor formei asociative.

Dintr-o interpretare concordantă a dispoziţiilor acestei legi, dar şi dintr-o interpretare literală, rezultă că titularii dreptului de proprietate erau moşnenii şi răzeşii, iar nu obştile în care erau constituiţi.

Legea nr. 18/1991 republicată, prin art. 46 alin. 1 şi 2, a prevăzut posibilitatea pentru "foştii composesori, foştii moşneni sau răzeşi din cadrul obştilor nedivizate" de a dobândi, la cerere, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier.

Conform art. 63 alin 1 din H.G. nr. 890/2005, reconstituirea dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri se face, pe vechile amplasamente, restituindu-se în întregime suprafaţa avută în proprietate.

Din cuprinsul acestui text legal, rezultă că entităţile enumerate sunt îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate numai asupra terenurilor care au constituit proprietatea acestora.

Ca atare, o condiţie pentru reconstituire este aceea ca entităţile enunţate să fi fost proprietare ale terenurilor a cărui restituire o solicită. Această condiţie rezultă şi din dispoziţiile art. 26 alin.2 din Legea nr.1/2000, potrivit cărora formelor asociative li se va restitui în întregime suprafaţa avută în proprietate.

Conform  statutului, Obştea „Bogdan Vodă” s-a constituit pentru procurarea de terenuri pentru membrii săi, prin cumpărare sau arendare, în vederea satisfacerii trebuinţelor gospodăreşti, precum şi administrarea şi exploatarea patrimoniului obştii constituită în 28.08.1945. Totodată potrivit art. 11 alin 3 din statut „dreptul asupra lotului ce i s-a atribuit trece asupra moştenitorilor legali cu aceleaşi obligaţiuni de plată pe care le-a avut decedatul”.

Potrivit „ actului de veşnică vânzare” ( fila 61 dosar)  autentificat cu p.v. nr. 219/24.09.1945 obştea „Bogdan Vodă” a cumpărat pentru membrii săi suprafaţa de 219,6 ha pădure,.

Potrivit anexei statutului obştii „Bogdan-Vodă” din cadrul acestei forme asociative făceau parte în anul 1945 la înfiinţare 110 membrii iar la data încheierii procesului verbal din 15 septembrie 1946 întocmit de controlorul agronom al Institutului Naţional al Cooperaţiei avea 339 membri(fila 163 dosar).

Conform art. 6 alin1 3 din Legea nr.1/2000 dovada proprietăţii terenului revendicat se va face cu condiţia ca martorii audiaţi să fie proprietari vecini sau moştenitori ai proprietarilor vecini pe toate laturile terenului. Dovada faptului că martorii sunt proprietari vecini se va face cu actele de proprietate ( fie acte primare de proprietate, fie acte de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul legilor fondului funciar). Martorii audiaţi în cauză (filele 48 ,49)  fac dovada proprietăţii terenurilor deţinute prin acte primare respectiv statutul obştii „Bogdan-Vodă” coroborat cu actele de vânzare cumpărare  ale obştii mai sus menţionate.

Conform art.46 din Legea nr. 18/1991, republicată, foştii  composesori sau , după caz, moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, pe baza actelor care le atestă această calitate  şi în limitele suprafeţelor prevăzute în acele acte.

Întrucât dreptul de proprietate asupra terenului solicitat nu a aparţinut obştii ci diferitelor persoane fizice, acestea au dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate prin cererea de reconstituire formulată de fiecare persoană sau de urmaşii acestuia.

În speţă, calitatea de moştenitor al persoanei fizice ale cărei terenuri au trecut în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale (în speţă, G Mi) a îndreptăţit-o  pe petentă să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenţa dintre suprafaţa primită prin aplicarea legilor fondului funciar şi cea avută în proprietate de către autorul  său, posibilitate reglementată prin art. 24 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 şi Legea nr. 247/2005.

Potrivit art. 24 alin.(1) din Legea nr. 1/2000, ”reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenţa dintre suprafaţa primită prin aplicarea legilor fondului funciar şi cea avută în proprietate, persoanelor fizice şi juridice sau, după caz, moştenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente”.

Reţinând că petenta a făcut dovada dreptului de proprietate al autorilor ei asupra terenurilor solicitate, instanţa, în temeiul art. 53 din Legea nr. 18/1991, va admite plângerea formulată şi va anula  în parte hotărârea Comisiei judeţene  nr. 12762/16.12.2008, privind soluţia de invalidare a de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea petentei pentru suprafaţa de 3 ha.

Va obliga Comisia judeţeană să valideze reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea petentei pentru suprafaţa de teren mai sus menţionată.

1

Domenii speta

Spete similare