Prejudicii, daune

Sentinţă civilă 265 din 13.01.2009


Judecătoria Bacău

Sentinta civila nr. 265/ 13.01.2009

acordare daune interese

Asupra cauzei civile de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr., reclamantul FM. a chemat în judecată pârâta Comisia Locală pentru aplicarea legilor fondului funciar, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată în temeiul art. 580 ind. 3 alin. 1 Cod procedură civilă să plătească în favoarea statului amendă stabilită pe zi de întârziere, iar în temeiul art. 1088 alin. 1 Cod civil să fie obligată a-i plăti reclamantului dobânda legală la debitul stabilit de BEJ având la bază titlul executoriu nr.

A anexat adresa nr. din 27.04.2005 emisă de BEJ către Primarul Comunei notificarea nr. şi sentinţa civilă pronunţată de Judecătoria Bacău.

Legal citată, pârâta nu a formulat întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 2681 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr., a fost admisă cererea formulată de reclamantul F M în contradictoriu cu pârâta Comisia Locală fiind obligată pârâta sub sancţiunea de daune cominatorii de 30 lei pe zi de întârziere să întocmească documentaţia premergătoare emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 1,38 ha teren arabil şi 3,25 ha teren pădure pe raza comunei O. pentru toţi moştenitorii defunctului F. I. , conform rolului agricol, şi să o înainteze spre soluţionare Comisiei Judeţene; a fost respinsă ca nefondată cererea de despăgubiri materiale; a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 47,80 lei cheltuieli de judecată.

La termenul de judecată din data de 02.12.2008 reclamantul a precizat că pârâta a întocmit cu întârziere documentaţia premergătoare emiterii titlului de proprietate.

Prin urmare, pârâta şi-a îndeplinit obligaţia stabilită în sarcina sa prin titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 2681, deşi cu întârziere. În consecinţă, în speţă nu mai sunt aplicabile prevederile art. 580 ind. 3 alin. 1 Cod procedură civilă, care reglementează situaţia în care debitorul nu îşi execută de bună – voie obligaţia de a face ce nu poate fi îndeplinită de o altă persoană.

Cererea de obligare a pârâtei la plata unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în titlul executoriu apare ca nefondată, în condiţiile în care obligaţia a fost deja îndeplinită, anterior prezentei cereri de chemare în judecată.

Prin adresa din data de 27.04.2005 emisă de BEJ  în dosarul de executare nr. debitoarei Comisia Locală O. i s-a solicitat să plătească creditorului  F. M. suma de 20320 lei, din care 19320 lei reprezintă daune cominatorii pentru perioada 02.07.2003 (data la care sentinţa civilă nr. 2681 a rămas definitivă) – 08.04.2005 (data la care a fost întocmit procesul – verbal de punere în posesie), iar suma de 1000 lei reprezintă cheltuieli de executare.

În prezenta cauză reclamantul solicită obligarea pârâtei la plata dobânzii legale la suma stabilită de executorul judecătoresc prin această adresă.

Instanţa constată însă că creanţa indicată în adresa emisă de executorul judecătoresc nu reprezintă o creanţă certă şi lichidă, pentru a fi incidente prevederile art. 1088 Cod civil privind dobânda legală.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. 2681/09.05.2003 au fost stabilite daune cominatorii în sarcina pârâtei. Dar prin decizia nr. XX/12.12.2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii, statuând că hotărârea prin care s-au acordat daune cominatorii este susceptibilă de executare silită, la cererea creditorului, numai în limita daunelor-interese, compensatorii, dovedite ulterior, în faţa instanţei, cu ocazia transformării în astfel de daune a daunelor cominatorii.

Instanţa supremă a stabilit că hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus obligarea la daune cominatorii nu pot fi puse în executare, din cauza caracterului incert şi nelichid al unor asemenea creanţe, fiind necesar ca, în prealabil, să se stabilească, după regulile dreptului comun în materia răspunderii civile, suma ce reprezintă prejudiciul efectiv cauzat creditorului prin întârzierea executării, cu consecinţa transformării daunelor cominatorii în daune compensatorii.

Cum în speţă nu s-a făcut dovada transformării daunelor cominatorii în daune compensatorii, nici nu poate fi pusă problema stabilirii dobânzii legale aferente acestor daune.

Faţă de considerentele mai sus expuse, instanţa urmează a respinge cererea ca nefondată.

1