Neretroactivitatea legii civile. Inteles. Contract de vanzare-cumparare de actiuni. O.U.G.nr. 64/2005. Executare silita. Titlu executoriu.

Neretroactivitatea legii civile. Inteles.

Contract de vanzare-cumparare de actiuni. O.U.G.nr. 64/2005.  Executare silita. Titlu executoriu.

Se reţine  că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub  imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea  nouă nu face altceva decât  să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

Legea nouă este însă aplicabilă de îndată tuturor  situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectele produse de situaţiile juridice formate după abrogarea  legii vechi.

Titlul executoriu este actul  întocmit potrivit legii care serveşte la pornirea executării silite şi la realizarea pe această cale a drepturilor recunoscute prin actul respectiv.

Declanşarea executării silite nu poate avea loc decât în cazul în care creanţa ce urmează a se executa este  cuprinsă într-un act ce întruneşte cerinţele legale.

Doar titlul executoriu, reprezentat în speţă de contractul de vânzare-cumpărare de actiuni şi actul adiţional, confirmă existenţa creanţei şi faptul că aceasta îndeplineşte condiţiile necesare punerii în mişcare a procedurii de executare silită.

(Sentinţa comercială nr. 117/05.06.2007, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VI-a comercială)

Prin acţiunea  înregistrată la 6.04.2007, contestatoarea A. S. S. a formulat contestaţie la executare împotriva actelor de executare intitulate SOMAŢIE emise de pârâtă sub nr.53685/9.03.2007, în contradictoriu cu intimata A.D.S.

În motivare, s-a arătat că între părţi s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare acţiuni nr.52/18.10.2000, având ca obiect vânzarea pachetului de acţiuni reprezentând 100% din acţiuni deţinute de  SC V.-P. Sîmbureşti. Executarea obligaţiilor asumate prin contractul de vânzare-cumpărarea fost suspendată prin Sentinţa civilă nr.94/18.06.2001 a Tribunalului Slatina. Suspendarea a durat până la 15.12.2005, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr.5998, prin care s-a soluţionat acţiunea în referire la care se dispusese suspendarea, astfel încât la 21.12.2005 a fost achitată diferenţa de preţ prevăzută la art.5.2 din contractul de vânzare-cumpărare acţiuni nr.52/2000.

Întrucât până la momentul suspendării executării contractului, precum şi între momentul reluării contractului şi cel al vânzării preţului au trecut mai multe zile, pârâta A.D.S. a solicitat plata penalităţilor de întârziere, calculată la valoarea  sumei neachitate.

Prin adresa nr.73052 din 29.03.2006, intimata  a  comunicat un titlu executor pentru suma de 95.954,91 RON, penalităţi de întârziere pentru achitarea cu întârziere a contravalorii pachetului de acţiuni achiziţionat conform contractului de vânzare-cumpărare acţiuni nr.52/18.10.2000 şi a actului adiţional nr.1/25.03.2002.

 Prin actul a cărui nulitate absolută o solicită, A.D.S. solicită plata unei sume reprezentând "actualizarea preţului prevăzut în contract cu rata inflaţiei", deşi aceasta nu este menţionată în contract.

1.În temeiul prev. art.15 alin.2 din Constituţia României şi art.969 Cod civil, se invocă nulitatea absolută a somaţiei nr.63685/9.03.2007, în condiţiile în care acesta se întemeiază pe 0.U.G nr.64/2005, act  normativ ce nu  retroactivează şi care nu poate modifica un contract legal şi a cărui aplicabilitate nu este menţionată în cuprinsul contractului.

Având  în vedere că la încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr.52/2000 nu era în vigoare 0.U.G nr.64/2005, orice încercare de  executarea silită a unei creanţe nerecunoscute este lovită de nulitate în absenţa unui titlu executoriu emis de autoritatea judecătorească competentă.

2.Nulitatea absolută a somaţiei rezultă şi din împrejurarea că 0.U.G nr.64/2005 se aplică doar  obligaţiilor contractuale restante, iar debitul invocat prin actul contestat reprezintă o diferenţă rezultată din recalcularea preţului, iar nu un debit principal rezultat din neexecutarea  contractului.

Actul normativ invocat  se aplică numai obligaţiilor expres prevăzute în contract şi determinate în cuprinsul acestuia şi numai pentru contractele încheiate ulterior apariţiei sale sau pentru care părţile au acceptat aplicarea acesteia.

Pentru plata cu întârziere a preţului, pârâta avea la dispoziţie prev. art.5.4 şi  art. 5.5, contestatoarea achitând penalităţi de întârziere.

3. Prin adresa nr.53685/2007, pârâta A.D.S. procedează la comunicarea titlului executoriu ce constată soldul creanţei, suma calculată în funcţie de Hotărârea Consiliului de Administraţie a A. D. S., conform contractului de vânzare-cumpărare acţiuni nr.52/2000 şi a actului adiţional nr.1/2002.

Somaţia nu are la bază o creanţă reală, atât timp cât petenta şi-a îndeplinit obligaţia de plată a preţului, pe cea referitoare la achitarea penalităţilor de întârziere, iar contractul încheiat nu constituie nici o clauză referitoare la actualizarea preţului în funcţie de rata inflaţiei.

Act juridic unilateral emis de A.D.S. este lovit de nulitate.

În drept, au fost invocate art.969 Cod civil, art.15 alin.2 din Constituţie, 0.U.G nr.64/2005, 0.U.G nr.51/1998.

Intimata A.D.S a depus întâmpinare, solicitând  respingerea contestaţiei la executare, arătând că faptul că O.U.G nr.64/2005 nu este menţionată în contractul de vânzare-cumpărare nu are relevanţă, faţă de principiul de drept care guvernează aplicarea legii în timp, astfel că disp. 0.U.G nr.64/2005 devin aplicabile tuturor  contractul de vânzare-cumpărare încheiate de A.D.S..

Din actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine că între părţi s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare acţiuni nr.52/18.10.2000, având ca obiect vânzarea pachetului de acţiuni reprezentând 100% din acţiuni deţinute de  SC V.-P. Sîmbureşti. Executarea obligaţiilor asumate prin contractul de vânzare-cumpărare a fost suspendată prin Sentinţa civilă nr.94/18.06.2001pronunţată de Tribunalul Slatina. Suspendarea a durat până la 15.12.2005, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr.5998, prin care s-a soluţionat acţiunea în referire la care se dispusese suspendarea, astfel încât la 21.12.2005 a fost achitată diferenţa de preţ prevăzută la art.5.2 din contractul de vânzare-cumpărare acţiuni nr.52/2000.

Întrucât până la momentul suspendării executării contractului, precum şi între momentul reluării contractului şi cel al vânzării preţului au trecut mai multe zile, pârâta A.D.S. a solicitat plata penalităţilor de întârziere, calculată la valoarea  sumei neachitate, pe care contestatoarea le-a achitat.

Prin actul a cărui nulitate absolută o solicită contestatoarea,

A.D.S. solicită plata unei sume reprezentând "actualizarea preţului prevăzut în contract cu rata inflaţiei", deşi această actualizare nu este menţionată în contract.

În ceea ce priveşte primul motiv de nulitate, întemeiat pe disp. art.15 alin.2 din Constituţie, cu referire la principiul neretroactiv legii civile, Curtea reţine că s-a realizat comunicarea titlului executor în baza Legii nr.190/2004 şi a 0.U.G nr.64/2005, cu referire la 0.U.G. nr.51/1998.

Potrivit art.1 alin.2 din 0.U.G nr.64/2005, dispoziţiile cap. VIII, IX şi X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi A.D.S. în calitate de instituţie implicată în procesul de privatizare.

 Conform art.2 din 0.U.G nr.64/2005, contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiate de A.D.S. constituie titluri executorii.

Se reţine  că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub  imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea  nouă nu face altceva decât  să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

Legea nouă este însă aplicabilă de îndată tuturor  situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectele produse de situaţiile juridice formate după abrogarea  legii vechi.

Prin urmare, criticile referitoare la nulitatea somaţiei pentru încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, vor fi înlăturate de Curte.

Cât priveşte celelalte motive,  Curtea reţine că din cuprinsul comunicării titlului executoriu rezultă că titlul executor al creanţei este reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare acţiuni nr.52/2000 şi  actul adiţional nr.1/25.03.2005,  executarea silită fiind pornită în baza Legii nr.190/2004, a 0.U.G 190/2004, a 0.U.G nr.64/2005, 0.U.G nr.51/1998.

Se mai reţine că suma solicitată şi cuprinsă în somaţie,  a fost  calculată avându-se în vedere Hotărârea Consiliului de Administraţie A.D.S, reprezentând actualizarea creanţei cu rata inflaţiei, comunicată de Institutul Naţional de Statistică, în condiţiile în care creanţa şi penalităţile de întârziere calculate, conform art.5.4 şi 5.5. din contract, au fost achitate  la 11.01.2006.

Nici contractul de vânzare-cumpărare, nici actul adiţional invocat nu au prevăzut vreo clauză referitoare la actualizarea  creanţei în funcţie de rata inflaţiei.

Potrivit art.2 din 0.U.G nr.64/2005, contractele de vânzare-cumpărare acţiuni încheiate de A.D.S constituie titluri executorii.

Hotărârea A.D.S, fără număr şi fără alte elemente de identificare, în baza căreia s-a calculat creanţa menţionată în cuprinsul comunicării somaţiei nu poate constitui titlu executoriu, fiind un act unilateral, neînsuşit de contestatoare.

Or, executarea, potrivit art. 1 alin.2 din OUG nr. 64/2005,  se face în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare şi de actul adiţional, care nu au prevăzut actualizarea cu rata inflaţiei, coroborat cu prevederile art.2 din 0.U.G nr.64/2005, care atribuie calitatea de titlu executoriu numai  contractului de vânzare-cumpărare acţiuni încheiat de A.D.S.

Titlul executoriu este actul  întocmit potrivit legii care serveşte la pornirea executării silite şi la realizarea pe această cale a drepturilor recunoscute prin actul respectiv.

Declanşarea executării silite nu poate avea loc decât în cazul în care creanţa ce urmează a se executa este  cuprinsă într-un act ce întruneşte cerinţele legale.

Doar titlul executoriu, reprezentat în speţă de contractul de vânzare-cumpărare de actiuni şi actul adiţional, confirmă existenţa creanţei şi faptul că aceasta îndeplineşte condiţiile necesare punerii în mişcare a procedurii de executare silită.

Prin urmare, întrucât suma pretinsă de ADS în baza Hotărârii Consiliului de Administraţie nu rezultă din titlul executoriu reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare şi de actul adiţional,  această creanţa solicitată nu există, nu este certă şi nici exigibilă conform art.379 alin.1 Codul de procedură civilă raportat la prev. art.379 alin.3 Codul de procedură civilă.

Nici o prevedere din  contract ori din actul adiţional nu permite modificarea preţului acestuia şi nici consolidarea în raport de o anumită monedă sau eveniment, astfel că se reţine că  debitul pretins nu există, în raport de achitarea creanţei şi a penalităţilor de întârziere.

În consecinţă, pentru motivele arătate, Curtea va constata întemeiată contestaţia la  executare, urmând a o admite conform art.399 şi următoarele Codul de procedură civilă, coroborat cu disp. art. 1, şi art.2  din 0.U.G nr.64/2005 şi va anula formele de executare silită efectuate în baza Somaţiei nr.53685/9.03.2007, de către  AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI.

Văzând disp. art.274 C.pr.civ.

5

Domenii speta

Spete similare