Divort, partaj bunuri comune

Dosar nr.348/179/2008

Domeniu alocat : partaj

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 978/25.11.2009

Titlu: divort, partaj bunuri comune

Prin cererea adresata instantei si înregistrata sub nr. 348/179/8.04.2008  reclamanta V.A.S.  a chemat în judecata pe pârâtul V.L. ,  solicitând desfacerea casatoriei prin divort si pastrarea numelui dobândit prin casatorie .

În fapt , a  aratat reclamanta ca s-a casatorit cu pârâtul la data de  27.07.2003 , casatorie înregistrata în registrul de stare civila al  Primariei Jurilovca  sub nr.12 din aceeasi data , din casatorie rezultând  minorul V.R. - S.  , nascut la 18.12.2005.

A mai aratat reclamanta  ca relatiile de familie sunt grav si iremediabil vatamate , din vina exclusiva a pârâtului , care are un comportament violent ,  solicitându-se astfel a se dispune desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a pârâtului.

În sustinerea actiunii a depus certificatul de casatorie ,  certificatul de nastere al minorului , acte de  identitate .

În drept , au fost invocate disp.art.38 Cod familiei si art.613 al.3 cod pr.civila.

Ulterior , prin  cerere în completarea actiunii principale , reclamanta a solicitat partajarea bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei ,  sustinând ca masa partajabila se compune dintr-un apartament situat în Constanta ,  cu nr. cadastral provizoriu 2448/60/N , compus din doua camere si dependinte ,  dobândit conform contractului  de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 90/24 martie 2004 încheiat la BNP J.D. Constanta , suprafata de 524,85 m.,p. teren situat în intravilanul localitatii Navodari , zona Mamaia sat , judetul Constanta , cu nr. cadastral 38/2 între vecinii : la nord -strada , la est- strada , la sud T.C.V. , la vest - B.G.M., dobândit conform contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 1106/5.04.2004 încheiat la BNP T.E. Constanta , cât si din suprafata de 1000 m.p. teren situat în extravilanul orasului Navodari , sola 50 , parcela A348/19/2, lot 1 , judetul Constanta , numar cadastral 2015/2/1 cu vecinatatile : la nord De 336 , la est - lot 2 , la sud - most. M.D. ( A 348/18) , la vest - De 348/20 , dobândit conform contractului de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 4015/28.09.2005 încheiat la BNP D.Gh. din localitatea Ovidiu , judetul Constanta .

În motivarea cererii reclamanta a aratat ca a trait în relatii de concubinaj cu pârâtul din luna iunie 2000 , iar în vara anului 2003 relatia de concubinaj a fost materializata prin încheierea casatoriei . A sustinut ca în luna septembrie 2001 pârâtul a plecat sa munceasca în Franta, iar dupa 6 luni , în luna martie 2002 a plecat si reclamanta .

A mai sustinut reclamanta ca au muncit împreuna trimitând banii în tara la socrul sau care s-a ocupat de pastrarea si administrarea lor , cu acesti bani dobândind în timpul casatoriei bunurile comune sus mentionate .

A mai precizat reclamanta ca este în interesul real al minorului de a-i fi încredintat spre crestere si educare , învederând ca s-a ocupat de cresterea si îngrijirea copilului , fiind ajutata si de mama sa .

În drept au fost invocate dispozitiile art.132 cod pr,civ. si art.36 cod familiei .

Alaturat cererii s-au depus în copie în dovedirea masei partajabile urmatoarele înscrisuri : contractul  de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 90/24 martie 2004 încheiat la BNP J.D. - Constanta,  contract de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 1106/5.04.2004 încheiat la BNP T.E.Constanta ,  contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr. 4015/28.09.2005 încheiat la BNP D.Gh. din localitatea Ovidiu , judetul Constanta .

De asemenea reclamanta a mai depus la dosarul cauzei certificatul de nastere al minorului V.R.-S. , declaratia numitului D.P. autentificata sub nr. 1544/18.08.2008 la BNP M.M.- Babadag , doua fotocopii legalizate emise de Judecatoria Baden-Baden Germania , din care rezulta ca pârâtul mai are un copil din alta casatorie cât si procesul verbal de audiere al minorei R. , copilul pârâtului din casatoria anterioara ,  contractul de munca  , fisa de înscriere  a minorului R.-S. având nr. de referinta 667303 , carte nationala de identitate , declaratii extrajudiciare ale angajatorilor reclamantei .

Prin întâmpinare pârâtul a sustinut ca reclamanta se face vinovata de deteriorarea relatiilor de familie, sustinând ca nu se poate retine un comportament violent al sau ca motiv al destramarii relatiilor de familie , învederând ca în prezent locuiesc în Franta si traiesc în acelasi imobil însa despartiti în fapt.

A mai învederat pârâtul ca vinovata de degradarea relatiilor de familie se face reclamanta , motivul real al deteriorarii relatiilor de familie sustinând ca îl constituie faptul ca reclamanta si-a însusit ilegal suma de 8000 euro încredintata spre pastrare acesteia de catre un prieten de-al pârâtului,  sustinând ca reclamanta  si-a însusit aceasta suma în interes personal.

Din considerente de ordin moral a sustinut ca i-a restituit prietenului sau suma  sus mentionata învederând ca reclamanta si-a însusit în mod premeditat suma sus retinuta în eventualitatea promovarii actiunii de divort , situatie ce a culminat cu despartirea în fapt .

Pârâtul s-a opus ca  reclamanta sa pastreze numele dobândit prin încheierea casatoriei .

Prin cerere reconventionala pârâtul a solicitat  partajarea bunurilor comune , reiterând masa partajabila solicitata de catre reclamanta  în cererea de completare a actiunii principale  a se retine în cauza , masa în care s-a solicitat a se include de asemenea si un autoturism Audi .

Cererea în completarea actiunii  principale cât si cererea reconventionala au fost depuse între termenele de judecata stabilite , motivele de fapt pe care se întemeiaza cererea reconventionala fiind depuse ulterior  .

Motivându-si cererea reconventionala pârâtul a contestat  calitatea de bun comun a bunurilor imobile supuse partajarii sustinând în esenta ca reclamanta nu a avut nici o contributie la dobândirea acestor bunuri ,sustinând ca au fost dobândite cu contributia sa exclusiva , din câstigurile realizate înainte de încheierea casatoriei .

A sustinut pârâtul ca a detinut anterior încheierii casatoriei 100 familii de albine  si a realizat  venituri din valorificarea produselor apicole realizate ,  cât si un tractor si o remorca pe care le-a înstrainat , valoarea acestora  si cea obtinuta din valorificarea produselor apicole investindu-le în achizitionarea bunurilor imobile  supuse partajarii. Totodata a sustinut ca  a detinut si suma de 20.000 euro , suma pe care a câstigat-o din veniturile realizate la munca în Spania , anterior încheierii casatoriei si pe care a depus-o  în depozit bancar ,  investind-o  ulterior în dobândirea imobilelor .

În probarea sustinerilor sale pârâtul a depus extras de cont bancar privind disponibilul depus , respectiv suma de 17224,56 euro , disponibil retras la data de 22.03.2004, borderouri privind valorificarea produselor apicole catre SC F.SRL  , declaratie autentica  extrajudiciara a persoanei careia i-a înstrainat stupii cu albine .

În cauza s-au administrat si  proba testimoniala cu martori , proba cu expertize tehnice judiciare  si  s-a realizat ancheta sociala la domiciliul  parintilor reclamantei , cu privire la modul de întretinere , crestere si educare a minorului V.R.-S. , minor aflat în prezent în grija bunicii materne , partile aflându-se la munca în Franta  .

Referitor la cererea de desfacere a casatoriei ,din evaluarea judiciara a materialului probator administrat în cauza , instanta retine urmatoarele :

Partile s-au casatorit la data de 27.07.2003 casatoria fiind înregistrata sub nr.12 din aceeasi data  , la Primaria Jurilovca , anterior încheierii casatoriei traind în relatii de concubinaj  , din luna iunie a anului 2000 , relatie materializata prin încheierea casatoriei .

Din casatoria partilor a rezultat minorul V.R.- S. , nascut la data sus mentionata, pârâtul mai având un copil dintr-o casatorie anterioara.

În cursul anului 2007 a intervenit despartirea în fapt a partilor , acestea continuând sa locuiasca în Franta , în acelasi imobil , însa despartiti în fapt .

Din evaluarea judiciara a depozitiilor martorilor coroborate cu sustinerile partilor ,  convingerea instantei rezida în împrejurarile ca asumarea necorespunzatoare de catre ambii soti a responsabilitatilor conjugale si respingerea preocuparilor si intereselor comune doar la aspectele ce tin de obligatiile de ordin material , au erodat progresiv si iremediabil legaturile personale dintre cei doi , provocând o severa înstrainare si o lipsa de afectiune, ambele parti nemaidorind o reconciliere ,  o reluare a casatoriei .

Ceea ce însa retine instanta a se fi rasfrânt în mod negativ asupra casniciei partilor o constituie modalitatea în care partile au înteles sa-si  gestioneze resursele financiare, martorii învederând ca între soti existau neîntelegeri grave generate de  refuzul pârâtului de a-i da bani reclamantei pentru nevoile sale personale , cât si sustinerile pârâtului cu privire la însusirea de catre reclamanta a pretinsei sume de bani , situatie ce a produs o severa degradare a raporturilor dintre soti , relatiile dintre acestia fiind vatamate în intensitate , pe fondul acestor  neîntelegeri .

Temeinicia motivelor de divort apreciindu-se de la caz la caz, de catre instanta de judecata , reglementarea divortului având la baza mai mult ideea divortului remediu decât aceea a divortului sanctiune , retinând ca sotii se fac vinovati deopotriva de destramarea relatiilor de casatorie , instanta va pronunta divortul partilor , apreciind temeinicia motivelor de divort .

Din considerentele exprimate , instanta apreciaza întemeiata cererea de divort , în temeiul disp.art.37 , art.38 al.1 din Codul Familiei , declarând desfacuta casatoria din culpa comuna.

 Cu privire la pastrarea numelui avut în timpul casatoriei ,se constata  ca între parti nu a intervenit o învoiala , sotul opunându-se la pastrarea numelui avut în timpul casatoriei .

 Potrivit art.40 din Codul familiei instanta , pentru motive temeinice poate sa încuviinteze ca unul din soti sa poarte acelasi nume si dupa desfacerea casatoriei chiar în lipsa unei învoieli între soti .

 Prin notiunea de " motiv temeinic " , în sensul acestei dispozitii legale , care nu face vreo precizare , urmeaza a se întelege astfel orice interes care ar fi vatamat prin schimbarea numelui purtat de sot în timpul casatoriei .

 Avându-se în vedere ca în cauza nu s-a invocat motivul pentru care se solicita pastrarea numelui dobândit prin încheierea casatoriei si nici interesul care ar fi vatamat prin schimbarea numelui purtat de sotie în timpul casatoriei , se va dispune,  în baza art.40 alin.3 Codul familiei,  ca reclamanta sa reia numele purtat anterior casatoriei si anume acela de Silai.

Cu privire la încredintarea minorului, se retine ca între parti nu a intervenit o învoiala cu privire la încredintarea  minorului .În lumina criteriilor prev.de art.42 din Codul Familiei, în contextul materialului probator administrat în cauza se apreciaza ca interesul copilului reclama  încredintarea spre crestere si educare mamei , raportat la  vârsta frageda a acestuia , precum si la faptul ca înca de la nastere s-a aflat în grija mamei , în prezent aflându-se în îngrijirea bunicii materne care sprijina reclamanta în cresterea copilului si asigura un climat corespunzator care sa permita dezvoltarea sa fizica , spirituala , morala si  sociala , astfel cum se desprinde din referatul de ancheta sociala  realizat  la domiciliul acesteia . 

Apreciind ca nu exista nici un motiv de a schimba mediul în care minorul locuieste , acesta beneficiind de un climat corespunzator care sa permita dezvoltarea sa fizica , spirituala , morala si  sociala , se apreciaza ca se impune  încredintarea minorului  mamei .

Potrivit dispozitiilor art.42 alin.3 , 86 si 107 din Codul familiei , si având în vedere ca minorul a fost încredintat spre crestere si educare mamei , urmeaza a fi obligat pârâtul la plata pensiei de întretinere catre minor .

 Cu privire la cuantumul contributiei pârâtului la cheltuielile de crestere, întretinere si educare a minorului, pentru ca ambii parinti sunt deopotriva datori sa contribuie la cresterea si educarea copiilor minori , în temeiul art.42 si 86, 94 din Codul familiei urmeaza a obliga astfel pârâtul  la 150 lei  lunar pensie de întretinere în favoarea minorului  ,  începând cu data pronuntarii hotarârii si pâna la majoratul minorului , pârâtul fiind prezumat a realiza venituri la nivelul venitului minim pe economie , în cauza nefacându-se dovada veniturilor realizate de catre pârât .

Referitor la cererea de partaj judiciar  a bunurilor comune este de subliniat ca pârâtul a renuntat la judecata cauzei cu privire la retinerea în masa de partaj si a autoturismului Audi, sustinând ca autoturismul a fost sustras în Franta , efectuându-se cercetari cu privire la furtul autoturismului .

Expertizele tehnice  judiciare administrate în cauza  au avut ca obiective  individualizarea si stabilirea valorii de circulatie a celor trei imobile detinute de parti , formularea de propuneri de lotizare .În cauza s-a realizat si o expertiza contabila având ca  obiectiv  stabilirea si reactualizarea în raport de indicele de inflatie a sumelor de bani intrate în patrimoniul pârâtului , rezultate din comercializarea produselor apicole catre societatea comerciala F.SRL Ciucurova conform borderourilor de achizitie depuse la dosar .

Prin raportul de expertiza întocmit de expert G.I. s-a conchis ca sumele actualizate din borderouri sunt în cuantum de 79.431,16 lei .

Prin raportul de expertiza întocmit de expert C.H. s-a concluzionat ca valoarea de circulatie a apartamentului este de 55.493,6 euro , terenul intravilan este în valoare de 130845 euro , iar valoarea terenului extravilan este de 90 euro .

Pârâtul a formulat obiectiuni la raportul de expertiza apreciind ca bunurile expertizate au fost supraevaluate , reclamanta sustinând contrariul , respectiv ca bunurile au fost subevaluate , solicitându-se totodata a se  face propuneri de lotizare a terenurilor din intravilan si extravilan , expertul neraspunzând acestui obiectiv .

Raspunzând la obiectiuni s-a conchis ca  apartamentul nu este comod partajabil, iar în ceea ce priveste terenurile s-a concluzionat ca acestea se pot lotiza , formulându-se propuneri de lotizare .

În raspunsul la obiectiuni expertul a apreciat ca pretul se încadreaza în preturile care se practica pe piata orasului Constanta , atasând o copie din ziarul local cu oferte de preturi pentru apartamente de doua camere care variaza în functie de marime , pozitionare , între 50.000 -60.000 euro  .

Cu privire la propunerea de a se utiliza preturile folosite de catre notarii publici, s-a apreciat ca nu poate fi luata în considerare la calculul valorii de piata .

În contextul materialului probator administrat în cauza instanta retine ca cele trei imobile supuse partajarii  au fost dobândite în timpul casatoriei , astfel cum reiese  din  contractele de vânzare cumparare ce atesta dobândirea acestora .

Bunurile dobândite în timpul casatoriei , de oricare dintre soti , sunt , de la data dobândirii lor , bunuri comune ale sotilor. Regimul comunitatii de bunuri este unul legal si unic , reglementat prin norme imperative, bunurile proprii constituind exceptia .

Calitatea de bun comun a imobilelor supuse partajarii nu poate fi contestata în cauza , în raport de prevederile art.30 din Codul familiei , în speta putându-se pune în discutie doar contributia sotilor la dobândirea bunurilor comune .

Din materialul probator administrat în cauza se retine ca pârâtul a probat o contributie diferita la dobândirea bunurilor comune ,  prin activitatile apicole desfasurate si producatoare de venituri , probând veniturile pretinse prin borderourile de achizitii cât si prin depozitiile martorilor audiati , martorii reliefând ca pârâtul a desfasurat o activitate  apicola ce a fost preluata de catre fratele sau , la plecarea sa în Franta , veniturile realizate anterior încheierii  casatoriei , respectiv în perioada concubinajului , cât si dupa , fiind probate prin  borderourile de achizitii catre societatea sus mentionata .

De asemenea sustinerile pârâtului cu privire la înstrainarea utilajelor agricole proprii contra sumei de 15.000.000 lei rol , cât si cele cu privire la investirea sumei proprii de 17.224 euro au fost probate în cauza prin înscrisuri si depozitii de martori .

Reclamanta nu a facut dovada încadrarii sale în munca , depunând un contract de munca ce dateaza din anul 2008  , ulterior separarii în fapt a partilor , în cauza urmând a se retine ca munca depusa în cadrul gospodariei este de natura sa constituie în mod indirect o contributie la dobândirea bunurilor , declaratia extrajudiciara a reclamantei prin care sustine ca ar fi prestat munca în calitate de menajera cu jumatate de norma , pe o anumita  perioada , neputându-se retine a fi o proba concludenta , în conditiile în care nu a fost administrata cu respectarea principiului consfintit în art.169 cod pr.civila .

Retinând o  contributie diferita a sotilor la dobândirea bunurilor comune , cotele de proprietate se vor stabili asupra universalitatii acestora .

Raportând contributia pârâtului dovedita , la universalitatea masei de partaj , se retine ca pârâtul are o cota de contributie de 59,84 la dobândirea bunurilor comune , iar reclamanta o cota de contributie de 40,16% .

Retinând ca masa de partaj se compune din cele trei imobile sus mentionate si apreciind temeinicia cererii de partaj , se va admite cererea referitoare la partajul judiciar , iar ca efect al partajului se va atribui reclamantei apartamentul situat la adresa sus mentionata , în valoare de 55.493,6 euro , iar pârâtului i se vor atribui  cele doua terenuri ce compun masa de partaj, valoarea totala a masei de partaj retinându-se ca este de 186.428,9 euro .

Partile nu s-au învoit asupra modalitatii de atribuire a bunurilor , reclamanta  solicitând ca modalitate de partajare în principal , atribuirea apartamentului si cota de 1/2 din fiecare lot de teren , iar în subsidiar atribuirea apartamentului acesteia , pârâtului solicitând a i se atribui terenurile.

Solutia atribuirii imobilului catre reclamanta se apreciaza ca se justifica  prin luarea în considerare a criteriilor ce tin de faptul ca reclamantei i-a fost încredintat minorul rezultat din casatoria partilor , aceasta fiind în nevoie de a locui cu minorul , nici una din parti  nelocuind în apartament  , acestea aflându-se la munca în strainatate , astfel cum s-a retinut , context în care se apreciaza astfel ca reclamanta este mai îndreptatita sa i se atribuie locuinta în disputa , data fiind încredintarea minorului catre aceasta , nevoia de locuinta a minorului si posibilitatea redusa a acesteia de dobândire a unei alte locuinte .

Dând eficienta principiului  consfintit în art.741 cod civil  , principiu ce calauzeste sistarea starii de coproprietate si regulilor ce guverneaza împartirea bunurilor , respectiv regula egalitatii în natura cât si în valoare , se apreciaza ca se impune, justificat si de  solicitarea pârâtului dar si de considerente de ordin economic pentru evitarea divizarii si farâmitarii terenurilor , care ar deveni astfel inapte ,  de a-i fi atribuite acestuia cele doua terenuri retinute a face parte din masa de partaj .

Pentru egalizarea valorica a loturilor  urmeaza a obliga pârâtul la 18.611,76 euro catre reclamanta cu titlu de sulta.

Urmeaza a lua act de renuntarea pârâtului - reconvenient la judecata cererii de partajare a autoturismului marca Audi .

În temeiul art.276 cod pr.civila se va proceda la compensarea cheltuielilor de judecata si ca efect al compensarii urmeaza a obliga reclamanta la 70,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre pârât.

Domenii speta

Spete similare