Încredintare minor

Sentinţă civilă 933 din 29.09.2010


Dosar nr.1253/179/2010

Domeniu alocat : Minori

Tip speta : sentinta civila

Data spetei : s.c. nr. 933/29.09.2010

Titlu: încredintare minor

Prin cererea adresata acestei instante la data de 20.08.2010 si înregistrata sub nr.1253/179/2010, reclamantul G.G. a chemat în judecata pe pârâta D.L., solicitând, în principal, încredintarea spre crestere si educare a minorei G.A.-I., nascuta la data de 20 august 2009, iar, în subsidiar, stabilirea unui program de vizitare a minorei, astfel: la fiecare sfârsit de saptamâna, de vineri orele 1400 pâna duminica orele 1400, prin preluare la domiciliu, în vacanta de iarna 7 zile în intervalul 20 decembrie - 10 ianuarie, prin preluare la domiciliu, si în vacanta de vara 30 de zile în intervalul 15 iunie - 15 septembrie, prin preluare la domiciliu.

În motivarea actiunii, reclamantul a învederat ca partile au avut o relatie de concubinaj din care a rezultat minora G.A. -I., nascuta la data de 20 august 2009, relatie care a încetat din vina exclusiva a pârâtei.

Astfel, pe data de 13.10.2009, a plecat în Spania cu contract de munca pentru o perioada de 9 luni, iar imediat dupa acest moment, pârâta a intrat într-o alta relatie de concubinaj, frecventând împreuna cu actualul concubin barurile si discotecile si neglijând copilul care ramânea în grija altor persoane.

 A mai aratat reclamantul ca a contribuit la cresterea si educarea minorei, el trimitând anumite sume de bani în tara la solicitarea pârâtei care sustinea ca este bolnav copilul, ulterior, aflând ca respectivele sume au avut alta destinatie, iar urmare a faptului ca a refuzat sa-i mai trimita bani, reclamantul sustine ca pârâta nu îl mai lasa sa-si viziteze fetita, iar familia acesteia îl ameninta.

A mai învederat reclamantul ca pârâta provine dintr-o familie dezorganizata, aceasta fiind cunoscuta la Postul de politie din Beidaud, iar singurul venit al acestei familii îl reprezinta alocatia în valoare de 200 lei a fetitei, urmând sa fie evidentiate aspectele grave ale mediului inadecvat în care este crescuta minora si în ancheta sociala ce se va efectua în cauza.

A mai precizat ca el dispune de toate conditiile necesare unei bune cresteri si educari a minorei, are o situatie materiala buna si îi poate oferi acesteia un camin primitor, dragoste parinteasca si stabilitate, fiind ajutat în toate aceste demersuri de parintii sai.

În drept si-a întemeiat cererea pe dispozitiile art.65 raportat la art.42 - art.44 Codul Familiei.

În sustinerea actiunii, s-a depus certificatul de nastere al minorei G.A.-I., solicitându-se administrarea probei cu înscrisuri, martori si ancheta sociala.

Pârâta, prezenta în cursul judecatii cauzei, a sustinut ca nu este de acord cu încredintarea minorei G.A.-I. spre crestere si educare reclamantului si ca achieseaza la solicitarea reclamantului privind încuviintarea dreptului acestuia de a avea legaturi personale cu minora în modalitatea programului de vizitare învederat în actiune.

În cauza a fost administrata proba testimoniala cu martori propusa de parti si ancheta sociala spre verificarea modului de întretinere, crestere si educare a minorei, care este comportarea parintilor fata de acestea, conditiile de viata ale acesteia atât din punct de vedere moral, cât si material.

Din evaluarea judiciara a materialului probator administrat în cauza se retine ca partile au trait în relatii de concubinaj, începând cu anul 2007, iar din aceasta relatie a rezultat minora G.A. - I., nascuta la data de 20 august 2009.

La o luna dupa nasterea minorei, reclamantul a plecat la munca în Spania de unde s-a reîntors în cursul lunii aprilie 2010, perioada în care minora s-a aflat în grija pârâtei, aceasta locuind la mama pârâtei, în localitatea Neatârnarea, comuna Beidaud, judetul Tulcea.

În timpul derularii relatiilor de concubinaj partile nu au avut un domiciliu stabil, locuind alternativ la parintii ambelor parti.

Probele administrate au reliefat ca relatiile dintre parti s-au deteriorat odata cu plecarea reclamantului în Spania, partile nemaireluând relatia de concubinaj la întoarcerea reclamantului în tara, ambele parti nemaidorind o reconciliere a relatiei.

Martorul V.I. audiat la cererea reclamantului, a sustinut ca a fost plecat la munca în strainatate împreuna cu reclamantul si ca la întoarcerea în tara l-a însotit pe reclamant spre a-si vizita copilul, ocazie cu care a constatat ca pârâta ofera conditii materiale inferioare celor pe care le poate oferi reclamantul.

Au  sustinut în esenta  martorii reclamantului ca reclamantul a contribuit la cresterea si educarea minorei, acesta trimitând în tara diverse sume de bani, si dispune de conditii materiale mai bune decât cele oferite minorei de pârâta, acesta urmând a fi sustinut si de parintii lui, daca îi va fi încredintat copilul, ca minora ar beneficia de un climat familial caracterizat de normalitate.

Martorul N.N. a sustinut ca pârâta manifesta dezinteres fata de minora si are un comportament îndoielnic, copilul fiind neglijat de pârâta si nu foarte bine îngrijit de mama pârâtei.

Au mai afirmat ca pârâta s-a opus, din luna aprilie 2010 de când a venit reclamantul în tara si pâna la promovarea actiunii, în a avea legaturi personale cu minora, relatiile dintre acestia fiind tensionate de la începerea procesului.

Martorii pârâtei, R.I. si U.D.-I. au declarat ca minora se afla în îngrijirea pârâtei de la nastere si ca locuieste cu acesta la parintii pârâtei, sustinând ca pârâta îi ofera minorei conditii optime de crestere si educare, un climat moral si material corespunzator si nu-si neglijeaza fetita care este foarte atasata afectiv de mama sa.

Au mai sustinut martorii ca relatiile dintre parti sunt tensionate si ca pârâta nu-l împiedica pe reclamant sa-si viziteze copilul, iar comportamentul acesteia si al familiei sale este corespunzator în societate.

Ancheta sociala efectuata la domiciliul reclamantului a conchis, din relatarile reclamantului, ca acesta a avut o relatie de concubinaj cu pârâta în urma careia a rezultat minora G.A.-I., nascuta la data de 20 august 2009, relatie care a început din anul 2007 si s-a terminat la sfârsitul anului 2009, data de la care relatiile dintre parti s-au deteriorat, creându-se stari conflictuale, minora locuind la mama pârâtei. Cu privire la conditiile materiale oferite de reclamant, s-a concluzionat ca reclamantul domiciliaza în imobilul proprietatea parintilor sai, compus din sapte camere, imobil în care mai locuiesc si un frate împreuna cu sotia acestuia si la care s-au adus îmbunatatiri fiind în constructie alte doua camere, ca familia se ocupa cu cresterea animalelor. Reclamantul detine în proprietate 50 de capre, venitul lunar din cresterea acestora fiind de 1.000 lei, are încheiat contract de munca în Spania ca fasonator mecanic, venitul acestuia pornind de la 1750 euro, si un comportament corespunzator în societate, aspectele privind venitul realizat în strainatate nefiind probate.

Din ancheta sociala întocmita la domiciliul pârâtei rezulta ca pârâta D.L. si fiica sa locuiesc împreuna cu parintii pârâtei si cei doi frati ai acesteia, într-un imobil format din trei camere, având conditii bune de trai. Minora beneficiaza permanent de atentia mamei si a bunici materne, fiind bine îngrijita, neexistând conditii de neglijare. Din punct de vedere material, pârâta se întretine din alocatia de stat a minorei, fiind ajutata în mare masura si de familia sa.

Din punct de vedere al moralitatii, pârâta si familia sa nu au creat probleme autoritatilor publice locale fiind cunoscuti ca buni cetateni ai localitatii în care traiesc.

Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului dispune ca orice reglementari adoptate în domeniul respectarii si promovarii drepturilor copilului se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului. Acest principiu va prevala în toate demersurile ce privesc copiii, întreprinse chiar si de instantele judecatoresti.

Interesul copilului trebuie apreciat prin examinarea criteriilor prevazute de legea 272/2004 cât si de  art.42 din Codul familiei. 

Potrivit art.65 din Codul familiei, daca filiatia copilului din afara casatoriei este stabilita fata de ambii parinti, încredintarea lui, precum si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, învatatura si pregatire profesionala, se vor hotarî potrivit dispozitiilor art. 42 - 44 inclusiv, care se aplica prin asemanare.

Din evaluarea judiciara a probelor administrate, se apreciaza ca interesul copilului, în vârsta de 1 an, reclama ca acesta sa fie încredintat spre crestere si educare mamei.

Raportat la vârsta frageda a minorei, nevoia îngrijirii materne, atasamentul manifestat de mama, faptul ca înca de la nastere minora s-a aflat în grija pârâtei, reclamantul plecând la munca în strainatate la o luna de la nasterea minorei, învederând cu ocazia judecatii ca intentioneaza sa plece din nou la munca în strainatate, se apreciaza ca în cauza este mai oportuna încredintarea spre crestere si educare a minorei mamei.

Apreciind astfel ca interesul în ocrotirea minorei s-ar satisface mai corespunzator prin încredintarea minorei mamei, se va dispune încredintarea minorei pârâtei, aceasta stare de fapt apreciind ca asigura stabilitate si confortul emotional necesar.

Pentru ca ambii parinti sunt deopotriva datori sa contribuie la cresterea si educarea copiilor minori, fata de prevederile art.42 alin.3 coroborat cu art.86 si 94 din Codul Familiei, urmeaza a obliga reclamantul la 150 lei lunar în favoarea minorei, pensie stabilita în raport de venitul minim pe economie, reclamantul si pârâta nefacând dovada unor venituri realizate de reclamant, începând cu data pronuntarii hotarârii si pâna la intervenirea unei cauze de modificare sau de stingere a pensiei de întretinere.

Referitor la  încuviintarea dreptului de a avea legaturi personale cu minora prin preluare la domiciliu, în fiecare sfârsit de saptamâna, de vineri orele 1400 pâna duminica orele 1400 , în vacanta de iarna 7 zile în intervalul 20 decembrie - 10 ianuarie si în vacanta de vara 30 de zile în intervalul 15 iunie - 15 septembrie, potrivit prevederilor art.43 alin. ultim din Codul familiei, parintele, caruia nu i s-a încredintat copilul, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, învatatura si pregatirea profesionala.

Acest drept urmeaza, însa, sa fie exercitat în asa masura, încât sa nu aiba o influenta negativa asupra cresterii copilului, trebuind sa fie respectate conditiile normale în privinta întretinerii acestor legaturi.

Din prevederile art.97 si 98 ale Codului familiei rezulta ca ambii parinti au aceleasi drepturi si îndatoriri fata de copiii lor si ca, de comun acord, stabilesc masurile privitoare la persoana si bunurile copiilor. Aceasta înseamna ca parintii pot stabili prin conventie programul în cadrul caruia parintele caruia nu i s-a încredintat copilul pastreaza cu el legaturile personale. Conventia produce pe deplin efecte între parti si trebuie sa fie executata întocmai si cu buna-credinta, dar numai în masura în care nu afecteaza în nici un fel interesele copilului.

Pârâta a achiesat la capatul de cerere privind încuviintarea dreptului reclamantului de a avea legaturi personale cu minora, în modalitatea sus retinuta.

Astfel fiind, pe cale de consecinta, si tinând seama de conventia partilor asupra programului de vizitare, urmeaza a încuviinta ca reclamantul sa aiba legaturi personale cu minora la fiecare sfârsit de saptamâna de vineri orele 1400 pâna duminica orele 1400, în vacanta de iarna 7 zile în intervalul 20 decembrie - 10 ianuarie si în vacanta de vara 30 de zile în intervalul 15 iunie - 15 septembrie prin preluare la domiciliu, cu obligatia readucerii minorei la domiciliul pârâtei.