Infracţiunea de contrabandă, art. 270, art. 274 din Legea 86/2006 privind Codul vamal al României, comisă de mai multe persoane. Achitarea pt infracţiunea de constituire a unui grup infracţional – art. 7 din Legea 39/2003 privind prevenirea şi comb...

Titlul: Infracţiunea de contrabandă, art. 270, art. 274 din Legea 86/2006 privind Codul

vamal al României, comisă de  mai multe persoane. Achitarea pt infracţiunea de

constituire a unui grup infracţional – art. 7 din Legea  39/2003 privind prevenirea şi

Dosar nr. 6989/121/2011

Prin Sentinţa penală nr. 606/12.09.2011 a Tribunalului Galaţi, definitiva la 22.05.2012 s-au dispus

următoarele:

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală, raportat la art. 10 alin. 1

lit. a Cod de procedură penală, achită pe inculpatul V T- mun. Galaţi,  jud. Galaţi, necăsătorit,

studii  superioare, agent de poliţie, nu are antecedente penale, in prezent deţinut in

Penitenicarul Galaţi-  pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003

privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.

Condamnă pe inculpatul V T la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b Cod penal, pe

o perioadă de 2 (doi) ani, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 Cod penal, raportat

la art. 270 alin. 1 în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al

României, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, în referire la art. 76 alin. 1 lit. b Cod

penal (faptă săvârşită la data de 13/14.05.2011).

Condamnă pe inculpatul V T la o pedeapsă de 2 (două) luni închisoare, pentru

săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 Cod penal, raportat la art. 70 alin. 1 din O.U.G. nr.

105/2001 privind frontiera de stat a României, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, în

referire la art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal (faptă săvârşită la data de 13/14.05.2011).

În temeiul art. 33 lit. a Cod penal, în referire la art. 34 lit. b Cod penal, contopeşte

pedepsele de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a teza a II-a şi b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, respectiv 2 luni închisoare,

urmând ca inculpatul V T să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare şi

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b Cod

penal, pe o perioadă de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, aplică inculpatului V T, pe perioada executării

pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b Cod penal.

În temeiul art. 350 Cod de procedură penală, menţine starea de arest a inculpatului, iar

în temeiul art. 88 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării

preventive, de la data de 14.05.2011, până la zi.

2. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod de procedură penală, raportat la art. 10 alin. 1 lit. a

Cod de procedură penală, achită pe inculpatul D C– domiciliat în mun. Galaţi, agent de

poliţie, necăsătorit, studii postuniversitare,  in prezent deţinut in Penitenciarul Galaţi- pentru

săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi

combaterea criminalităţii organizate.

Condamnă pe inculpatul D C la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b Cod penal, pe

o perioadă de 2 (doi) ani, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 Cod penal, raportat

la art. 270 alin. 1 în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al

României, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, în referire la art. 76 alin. 1 lit. b Cod

penal (faptă săvârşită la data de 13/14.05.2011).

Condamnă pe inculpatul D C la o pedeapsă de 2 (două) luni închisoare, pentru

săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 Cod penal, raportat la art. 70 alin. 1 din O.U.G. nr.

105/2001 privind frontiera de stat a României, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal, în

referire la art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal (faptă săvârşită la data de 13/14.05.2011).

În temeiul art. 33 lit. a Cod penal, în referire la art. 34 lit. b Cod penal, contopeşte

pedepsele de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a teza a II-a şi b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani, respectiv 2 luni închisoare,

urmând ca inculpatul D C să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare şi

pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b Cod

penal, pe o perioadă de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal, aplică inculpatului D C, pe perioada executării

pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b Cod penal.

În temeiul art. 350 Cod de procedură penală, menţine starea de arest a inculpatului, iar

în temeiul art. 88 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării

preventive, de la data de 14.05.2011, până la zi.

Respinge ca nefondată acţiunea civilă formulată de partea civilă Autoritatea Naţională

a Vămilor – Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi.

În temeiul art. 13 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea

criminalităţii organizate, în referire la art. 118 alin. 1 lit. a Cod penal, dispune confiscarea de la

inculpaţi a următoarelor bunuri depuse la Camera de corpuri delicte a I.J.P.F. Galaţi, conform

dovezii de primire seria AAA, nr. 07195 din 16.05.2011 (fila 42 din dosarul nr. 175/D/P/2011

al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul

Teritorial Galaţi):

- 5.000 pachete de ţigări marca „Winston”;

- 13.125 pachete de ţigări marca „Plugarul”.

În temeiul art. 357 alin. 2 lit. e Cod de procedură penală, în referire la art. 169 alin. 1

Cod de procedură penală, dispune restituirea către inculpatul D C, după rămânerea definitivă a

prezentei sentinţe penale, a sumei de 1.350 lei, indisponibilizată în contul …(cod, deschis la

CEC Bank, Sucursala Galaţi (recipisa de consemnare nr.).

În temeiul art. 357 alin. 2 lit. c Cod de procedură penală, dispune ridicarea – la

momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe penale – a sechestrului asigurător instituit

prin Ordonanţa nr. 175/D/P/2011 din data de 05.07.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Galaţi, cu privire la autoturismul

marca Ford Mondeo, cu numărul de înmatriculare GL (serie şasiu), aparţinând inculpatului V

T.

În temeiul art. 357 alin. 2 lit. c Cod de procedură penală, dispune ridicarea – la

momentul rămânerii definitive a prezentei sentinţe penale – a sechestrului asigurător instituit

prin Ordonanţa nr. 175/D/P/2011 din data de 05.07.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Galaţi, cu privire la autoturismul

marca Skoda Octavia, cu numărul de înmatriculare GL (serie şasiu), aparţinând inculpatului D

C.

În temeiul art. 191 alin. 1 şi 2 Cod de procedură penală, obligă pe fiecare dintre

inculpaţii V T şi D C la plata a câte 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această soluţie s-a susţinut următoarea situaţie de fapt de drept:

Prin rechizitoriul nr. 175/D/P/2011 din 07.07.2011 al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate

Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Galaţi, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de

arest preventiv, a inculpaţilor V T şi D C. În sarcina ambilor inculpaţi s-a reţinut săvârşirea, în

concurs real, prevăzut de art. 33 lit. a C.pen., a infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. 1 din

Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, art. 26 C.pen.,

raportat la art. 270 alin. 1 în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al

României şi art. 26 C.pen., raportat la art. 70 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera

de stat a României.

Totodată, prin acelaşi act de inculpare s-a mai dispus disjungerea cauzei în vederea

continuării cercetărilor faţă de făptuitorii, cetăţeni moldoveni, rămaşi neidentificaţi, precum şi

faţă de făptuitorii, cetăţeni români, cunoscuţi cu apelativele „S”, „P” şi „P”, sub aspectul

săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi

combaterea criminalităţii organizate, art. 270 alin. 1 în referire la art. 274 din Legea nr.

86/2006 privind Codul vamal al României şi art. 70 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 privind

frontiera de stat a României.

În concret, în sarcina inculpaţilor V T şi D C s-a reţinut că, în luna aprilie 2011, ar fi

constituit împreună şi cu alte persoane neidentificate încă, un grup infracţional în scopul

obţinerii de importante foloase materiale din contrabanda cu ţigări. Acţionând în cadrul

grupului infracţional astfel constituit, în noaptea de  13/14.05.2011, cei doi inculpaţi ar fi

ajutat alte persoane, prin promisiunea anterioară, îndeplinită ulterior, a primirii ţigărilor pe

malul românesc al râului Prut, la introducerea – în mod ilegal – pe teritoriul României, prin

trecerea frauduloasă a frontierelor de stat ale României şi Republicii Moldova, a cantităţii de

18.125 pachete de ţigări mărcile „Plugarul” şi „Winston”, cu o valoare în vamă de 13.610 lei,

prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin comiterea faptei fiind în valoare totală de

159.861,29 lei. În fine, s-a mai reţinut în sarcina inculpaţilor că, în noaptea de 13/14.05.2011,

acţionând în cadrul aceluiaşi grup infracţional, a ajutat alte persoane – prin acordarea unui

sprijin moral – la traversarea în mod ilegal a frontierei de stat româno-moldovenească, prin alte

locuri decât cele anume prevăzute pentru controlul de frontieră.

Actele efectuate în cursul urmăririi penale s-au concretizat în următoarele mijloace

materiale de probă: proces-verbal de depistare (filele 2-6 dosar urm. pen.), proces-verbal de

percheziţie autoturisme şi proces-verbal de cercetare la faţa locului (filele 7-26 dosar urm.

pen.), declaraţiile martorilor D J (filele 46-48 dosar urm. pen.), M P (filele 49-51 dosar urm.

pen.), D C-I (filele 52-55 dosar urm. pen.) şi O G (filele 70-71 dosar urm. pen.), precum şi

declaraţiile inculpaţilor V T (filele 101-108 dosar urm. pen.) şi D C (filele 134-136 dosar urm.

pen.).

Inculpaţilor le-a fost prezentat materialul de urmărire penală, la data de 07.07.2011,

astfel cum rezultă din procesele-verbale aflate la filele 127 şi 144 din dosarul de urmărire

penală.

În faza cercetării judecătoreşti, în faţa instanţei, au fost audiaţi inculpaţii V T (fila 30

dosar fond) şi D C (fila 31 dosar fond). De asemenea, au fost audiaţi martorii M P (fila 60

dosar fond), D J (fila 61 dosar fond), O G (fila 62 dosar fond) şi D C-I (fila 63 dosar fond).

În vederea soluţionării cauzei, instanţa a dispus ataşarea la dosar a fişelor de cazier

judiciar ale inculpaţilor (filele 54 şi 55 dosar fond).

Cu acordul instanţei, inculpaţii au depus la dosarul cauzei acte în circumstanţiere (filele

64-117 dosar fond).

Prin actul de inculpare s-au reţinut următoarele aspecte de fapt şi de drept:

Profiturile importante obținute din comercializarea „la negru” a țigărilor introduse în

România, în mod ilegal, respectiv prin derularea unor activități de contrabandă au determinat

o rapidă dezvoltare a grupurilor infracționale, ce acționează în acest scop. Pentru a aprecia în

mod corect veniturile obținute din valorificarea țigărilor de contrabandă, s-a precizat că în

țările de origine, respectiv Republica Moldova sau Ucraina, acestea se comercializează cu

preţuri mai mici cu 70-80% față de cele practicate în România.

Profiturile obţinute din activitatea de contrabandă sunt mari nu numai datorită

diferenţelor dintre preţurile la ţigări practicate în Republica Moldova şi Ucraina, pe de o parte,

şi România, pe de altă parte, ci şi faptului că, prin introducerea acestora în ţară, în mod ilicit,

sunt sustrase de la plata taxelor vamale de import, a T.V.A.-ului la import şi a accizei. De

asemenea, și prin comercializarea lor ulterioară „la negru” se obţin profituri importante, având

în vedere că se eludează plata impozitului pe profit şi a T.V.A.-ului.

În acest context şi urmărind obţinerea unor profituri importante, prin introducerea şi

comercializarea în România, în mod ilicit, a unor cantităţi mari de ţigări, s-a iniţiat şi dezvoltat

o „colaborare”, pe de o parte între cetăţeni moldoveni şi ucraineni, ori cetăţeni cu dublă

cetăţenie româno-moldoveană sau româno-ucraineană şi pe de altă parte cetăţeni români.

Această „colaborare” a vizat pe de o parte găsirea unor modalităţi optime de introducere în

România a unor importante cantităţi de ţigarete, fie prin ocolirea punctelor destinate

controlului de frontieră, fie prin trecerea acestora prin punctele destinate controlului de

frontieră disimulate sub sau în diverse mărfuri ori mijloace de transport, iar pe de altă parte

constituirea unor reţele de distribuţie rapide şi eficiente a cantităţilor de ţigări introduse în

mod fraudulos pe teritoriul naţional.

În urma investigaţiilor specifice efectuare de organele de cercetare penală, s-a stabilit

că pe raza judeţului Galaţi îşi desfăşura activitatea un grup infracţional organizat ce viza

obţinerea de importante profituri băneşti, prin introducerea şi comercializarea ilicită a unor

cantităţi de ţigări, prin trecerea acestora, în mod fraudulos, peste frontiera de stat a României

cu Republica Moldova, respectiv râul Prut, prin utilizarea unor ambarcațiuni.

Cercetările efectuate în cauză au evidențiat faptul că membrii grupului infracțional

acționau în mod conjugat în vederea trecerii peste frontiera de stat a unor importante cantități

de țigări, prin alte locuri decât cele destinate controlului de frontieră, respectiv prin trecerea

acestora cu ambarcațiuni peste râul Prut.

S-a arătat în actul de inculpare că, din grupul infracțional organizat făceau parte mai

mulți cetățeni români, dintre care în urma cercetărilor efectuate s-a reușit identificarea

inculpaților D C și V T (ambii lucrători de poliție), precum și cetățeni moldoveni a căror

identificare nu s-a reușit până în prezent, membrii români ai grupului infracțional având rolul

de a organiza primirea pe teritoriul național a cantităților de țigări și de a le transporta spre

municipiul Galați, unde acestea erau valorificate.

S-a reţinut de către procuror că din ramura românească a grupul infracțional fac parte

mai mulți făptuitori neidentificați (cunoscuți doar sub apelativele de „S”, „P” şi „Pl”), precum

și inculpații D C și V T, ambii lucrători de poliție (primul în cadrul I.P.J. Galați, iar cel de al

doilea în cadrul I.J.P.F. Galați), iar din ramura moldovenească a grupului infracțional fac parte

cel puțin cinci făptuitori, neidentificați.

Potrivit rechizitoriului, rolul făptuitorilor „S”, „P” și „Pl” în cadrul grupului infracțional

ar fi acela de a organiza introducerea în România, în mod fraudulos, a cantităților de țigări,

sens în care contactau furnizorii acestora aflați în Republica Moldova, cu care stabilea

cantitățile ce urmau a fi livrate, data realizării activității de contrabandă, precum și locul de pe

malul românesc al râului Prut în care acestea trebuiau a fi debarcate.

Pentru realizarea cu succes a activităților infracționale, cei trei făptuitori – membri ai

„palierului de comandă” ai grupului infracțional – s-au orientat spre atragerea în activitățile

infracționale a inculpaților D C și V T, care, ca urmare a calităților lor de agenți de poliție,

puteau pătrunde mult mai ușor în zona de frontieră și de asemenea puteau realiza în condiții

de siguranță transportul țigărilor de la locul de debarcare al acestora spre locul de depozitare

de pe raza municipiului Galați.

Inculpatul V T, care are în prezent gradul de agent în cadrul I.J.P.F. Galați – S.P.F.

Galați, P.T.F. Galați rutier, a lucrat o lungă perioadă de timp în cadrul Sectorului Poliției de

Frontieră Foltești, astfel că acesta cunoștea îndeaproape modul în care își desfășurau

activitatea lucrătorii de poliție însărcinați cu paza și supravegherea frontierei de stat, traseele

de patrulare urmate de aceștia, punctele de supraveghere precum și orele la care se schimbau

turele de serviciu, perioadă în care se putea acționa relativ „în liniște”, în scopul introducerii în

România a cantităților de țigarete.

În timp, inculpații V T și D C și-au creat în rândul lucrătorilor de poliție o serie de

cunoștințe despre care presupuneau că, în cazul în care i-ar fi depistat, nu ar fi semnalat acest

lucru organelor de urmărire penală, mergând pe „principiul colegialității”.

Cei doi inculpați aveau în cadrul grupului infracțional rolul de a stabili locul unde

urmau să fie livrate țigările și de a se deplasa la malul râului Prut în vederea preluării țigărilor

livrate de membrii moldoveni ai grupului infracțional și de a le transporta spre locul de

depozitare de pe raza municipiului Galați, de unde apoi acestea urmau să fie valorificate.

Aceste activități trebuiau să fie efectuate de cei doi inculpați întrucât, pe de o parte,

dețineau informațiile necesare pentru efectuarea în condiții optime a activităților de

contrabandă, iar pe de altă parte aveau calitățile necesare realizării în bune condițiuni a

activităților de preluare și transport a cantităților de țigarete.

Dobândind – prin prisma atribuțiilor de serviciu – informații despre modul în care

acționează organele de urmărire penală, inculpații D C și V T au dezvoltat în cadrul grupului

infracțional un sistem de comunicații eficient și securizat, menit să împiedice interceptarea

comunicațiilor telefonice, să îngreuneze depistarea lor și respectiv probarea activităților

infracționale.

Astfel, în timpul derulării activităților infracționale, inculpații D C și V T, care se

deplasau spre locul de debarcare a țigărilor, urmau să folosească sistemul de telefonie publică,

sens în care și-au achiziționat o cartelă necesară pentru purtarea convorbirilor în acest sistem.

În paralel, făptuitorii „S”, „P” și „Pl”  țineau legătura între ei prin utilizarea unor cartele

prepay, folosite doar în acest scop și pentru purtarea doar a convorbirilor legate de activitatea

infracțională.

În ceea ce îi privește pe membrii grupului infracțional aflați în Republica Moldova,

aceștia aveau rolul de a procura țigările, de a le ambala, de a le transporta până la malul

moldovenesc al râului Prut și apoi de a le traversa frontiera de stat, prin utilizarea unor

ambarcațiuni, spre locul stabilit în prealabil cu membrii români ai grupului infracțional.

Referitor la locurile de debarcare a țigărilor pe malul românesc al râului Prut, s-a

menționat prin actul de inculpare că inculpații D C și V T s-ar fi preocupat de găsirea unui

astfel de loc încă din cursul toamnei anului 2010, respectiv în cursul lunilor octombrie –

noiembrie, când – sub pretextul faptului că doreau să pescuiască – s-au deplasat împreună, cu

două autoturisme marca Dacia Logan, pe malul românesc al râului Prut, unde au fost

observați, în apropierea stâlpului de frontieră (SF) 1303, în jurul orelor 18:45, de martorii D J

și M P,  lucrători de poliție în cadrul I.J.P.F. Galați – S.P.F. Foltești, aflați în serviciul de

patrulare. Cu această ocazie, inculpatul V T le-a comunicat celor doi agenți de poliție că,

împreună cu prietenul său, „tot polițist”, se afla pe malul râului pentru a pescui, aspect nefiresc

pentru ora la care aceștia au fost semnalați.

În cursul lunii mai 2011, membrii grupului infracțional au luat decizia introducerii în

țară a unei cantități de țigarete, prin trecerea acestora, în mod ilegal, peste frontiera de stat,

respectiv peste râul Prut. Astfel, în timp ce membrii români din „palierul de comandă” al

grupului infracțional, împreună cu membrii moldoveni ai acestuia au făcut „aranjamentele”

necesare în vederea procurării cantității de țigări în Republica Moldova, inculpații Dimitri C și

V T s-au preocupat de găsirea locului propice pentru descărcarea acestora pe malul românesc al

râului.

Având în vedere experiența căpătată în activitatea desfășurată în cadrul S.P.F. Foltești

de inculpatul V T, acesta – împreună cu coinculpatul D C – a decis că locul cel mai indicat

pentru debarcarea țigărilor și preluarea acestora în vederea transportului spre municipiul Galați

era în incinta Fermei Piscicole Vlădești.

Ferma Piscicolă Vlădești este dispusă între râul Prut și DN 26, accesul în incinta

acesteia făcându-se în mod facil și ca urmare a faptului că societatea care o administrează se

află în procedura de reorganizare judiciară, situație în care efectivele de pază au fost mult

reduse. Inculpații V T și D C și-ar fi putut justifica cu ușurință prezența în zonă, putând

motiva în fața paznicilor că, în calitatea pe care o aveau, efectuau investigații cu privire la

comiterea unor activități de contrabandă.

În alegerea locului de debarcare a țigărilor a cântărit în mod favorabil și faptul că

inculpații se puteau deplasa în mod facil cu autoturismele până în apropiere de malul râului

Prut, pe digurile ce separă bazinele piscicole. De asemenea malul împădurit al râului Prut le

oferea atât acestora, cât și membrilor moldoveni ai grupului infracțional, protecția vizuală în

momentele debarcării țigărilor și al transportului acestora spre mijloacele de transport. S-a mai

avut în vedere și faptul că Ferma Piscicolă Vlădești se află amplasată la limitele de

competență ale S.P.F. Foltești și S.P.F. Oancea, fapt care presupunea, în viziunea celor doi

inculpați, că aceasta ar fi fost supravegheată superficial.

Acționând în vederea realizării rolului pe care îl aveau în cadrul grupului infracțional,

inculpații D C și V T s-au preocupat de găsirea mijloacelor de transport cu care să realizeze

transportul țigărilor de la locul de debarcare spre locul de depozitare, mijloace de transport al

căror posesori să fie greu de identificat în cazul unei verificări operative efectuate de organele

de urmărire penală. În acest scop, cei doi inculpați s-au orientat spre închirierea a două

autovehicule de la S.C.p S.R.L. Galați. Astfel, în cazul unei verificări operative efectuate de

organele de urmărire penală, s-ar fi stabilit că cele două autoturisme aparțineau societății

comerciale susmenționate, iar pentru stabilirea exactă a posesorilor acestora era necesară

contactarea reprezentantului societății comerciale, care să indice persoanele cărora le fuseseră

închiriate autoturismele, timp suficient pentru inculpați să declare pierderea actelor de

identitate.

Tot în scopul de a-și pregăti activitatea infracțională inculpatul V T a solicitat șefului

P.T.F. Galați rutier, în care își desfășura activitatea, respectiv martorului O G, acordarea unei

învoiri pentru tura de serviciu ce urma să o execute în noaptea de 12/13.05.2011, motivând

faptul că urma să participe la înmormântarea unei rude pe raza județului Brașov.

Inculpatul D C i-a solicitat tatălui său, D P, să facă demersurile necesare închirierii de

la S.C. P S.R.L. Galați a autoturismelor marca Opel Astra Caravan și, respectiv, marca Skoda

Octavia, care se aflau expuse în acest sens în parcarea hotelului Dunărea din municipiul Galați.

În cursul zilei de 13.05.2011, numitul D P l-a contactat telefonic pe martorul D C-I,

administratorul S.C. P S.R.L. Galați, arătându-se interesat de închirierea pentru o durată de 24

de ore a celor două autoturisme. Numitul D P s-a deplasat la întâlnirea cu martorul D C-I,

însoțit fiind de inculpatul V T. Susnumitul a solicitat închirierea celor două autoturisme, însă

întrucât inculpatul V T a motivat că nu avea asupra sa actele de identitate, acesta a reușit să

închirieze doar autoturismul marca Skoda Octavia, cu numărul de înmatriculare GL...

Inculpatul V T a refuzat să închirieze autoturismul „pe numele său”, întrucât urmărea să

împiedice eventuala sa identificare în cazul în care ar fi fost semnalat transportul țigărilor cu

cele două autoturisme.

Ulterior, în după amiaza zilei de 13.05.2011, inculpații D C și V T s-au întâlnit cu

martorul D C-I, de la care au închiriat și autoturismul marca Opel Astra Caravan cu numărul

de înmatriculare GL...

Cei doi inculpați s-au deplasat apoi spre locuința inculpatului D C, în apropierea căreia

acesta avea parcat autoturismul proprietate personală, marca Skoda Octavia, cu numărul de

înmatriculare GL…. Pentru a transporta o cantitate cât mai mare de țigări, aceștia au scos

banchetele din spate ale autoturismelor închiriate pe care le-au depozitat în autoturismul

proprietatea inculpatului D C.

Ulterior, cei doi inculpați au luat legătura cu membrii „palierului de comandă” a

grupului infracțional, cărora le-au comunicat tipurile de autoturisme închiriate, precum și

faptul că acestora le fuseseră scoase banchetele din spate, pentru ca aceștia din urmă să

comunice membrilor moldoveni ai grupului infracțional cantitatea de țigări  pe care să o livreze

pe malul românesc al râului Prut. Totodată inculpații D C și V T au luat mai multe pături și

cârpe cu care urmau să acopere baxurile de țigări pentru a nu fi vizibile din exteriorul

autoturismelor și au învelit spătarele scaunelor din față cu saci din plastic de culoare neagră.

Conform înțelegerii, la orele 19:56 cei doi inculpați au plecat din municipiul Galați

spre locul convenit cu membrii moldoveni ai grupului infracțional pentru livrarea țigărilor,

inculpatul V T conducând autoturismul marca Opel Astra Caravan, cu numărul de

înmatriculare GL…….., iar inculpatul D C autoturismul marca Skoda Octavia, cu numărul de

înmatriculare GL……...

Inculpații au ajuns pe raza comunei Vlădești, după care s-au îndreptat spre Ferma

Piscicolă, pătrunzând în incinta acesteia prin poarta ce face legătura cu DN 26. În continuare,

cei doi s-au deplasat pe digurile ce despart bazinele piscicole, până pe malul râului Prut, în

dreptul stâlpului de frontieră (SF) 1277, unde erau așteptați de trei membri moldoveni ai

grupului infracțional care între timp trecuseră cu ambarcațiunile un număr de 30 de baxuri de

țigări ambalate în saci din plastic de culoare neagră. Atât inculpații cât și membrii moldoveni

ai grupului infracțional au încărcat țigările în cele două autoturisme, aspect surprins și

înregistrat cu camera de supraveghere pe principiul termoviziunii din dotarea I.J.P.F. Galați –

S.P.F. Oancea.

În aceste circumstanțe, a fost alertat dispozitivul operativ, care a procedat la realizarea

prinderii în flagrant. Astfel, au fost depistați cei doi inculpați în momentul în care intenționau

să părăsească incinta Fermei Piscicole Vlădești.  În momentul realizării acțiunii de prindere în

flagrant, inculpatul D C scosese autoturismul marca Skoda Octavia, cu numărul de

înmatriculare GL… din fermă și ținea deschisă, în același scop, poarta de acces inculpatului V

T, ce se afla la volanul autoturismului Opel Astra Caravan, cu numărul de înmatriculare GL-

….

La momentul depistării inculpaţilor, s-a procedat la controlul amănunțit al celor două

autoturisme, ocazie cu care în interiorul autoturismului marca Skoda Octavia, cu numărul de

înmatriculare GL.., au fost găsite și ridicate un număr de 15 baxuri cu țigări ce conțineau un

număr de 8.875 pachete de țigări ce aveau aplicate timbre de accizare emise de autoritățile

Republicii Moldova, din care un număr de 2.000 pachete de țigări marca „Winston”

(corespondente unui număr de 4 baxuri) și un număr de 6.875 pachete țigări marca „Plugarul” 

(corespondente unui număr de 11 baxuri), iar în interiorul autoturismului marca Opel Astra

Caravan, cu numărul de înmatriculare GL…, au fost găsite și ridicate un număr de 16 baxuri

cu țigări ce conțineau un număr de 9.250 pachete de țigări ce aveau aplicate timbre de accizare

emise de autoritățile Republicii Moldova, din care un număr de 3.000 pachete de țigări marca

„Winston” (corespondente unui număr de 6 baxuri) și un număr de 6.250 pachete țigări marca

„Plugarul”  (corespondente unui număr de 10 baxuri).

În cursul cercetărilor, a fost efectuată o conducere în teren, ocazie cu care pe malul

râului Prut au fost identificate și fixate prin fotografiere mai multe urme plantare ce prezintă

elemente de identificare asemănătoare cu încălțările purtate de inculpații D C și V T la

momentul depistării în flagrant. De asemenea, în apropierea porții de acces în Ferma Piscicolă

Vlădești au fost găsite, fixate prin fotografiere și ridicate o cartelă „Romtelecom” și un

fragment de hârtie în formă dreptunghiulară, pe care erau înscrise numele de „P”, „P” și „S”,

precum și trei numere de telefon. Fiind audiat, inculpatul V T a precizat că la cele trei posturi

telefonice menționate ar fi trebuit să-i contacteze pe ceilalți membri români ai grupului

infracțional, folosind posturi telefonice publice pentru care urma să utilizeze cartela

„Romtelecom”.

Țigările depistate în autoturismele conduse de cei doi inculpaţi au fost depuse în

Camera de corpuri delicte a I.J.P.F. Galați, în baza dovezii seria AAA nr. 07195/16.05.2011

(fila 42 dosar urm. pen.). Potrivit relaţiilor furnizate de Direcţia Regională pentru Accize şi

Operaţiuni Vamale Galaţi prin adresa nr. 18084/05.07.2011 (filele 43-45 dosar urm. pen.),

valoarea în vamă a celor 18.125 pachete de ţigări depistate în autoturismele folosite de cei doi

inculpaţi se ridică la suma totală de 13.610,82 lei.

Apreciindu-se ca fiind dovedită situaţia de fapt mai sus prezentată, s-a considerat de

către procurorii care au instrumentat cauza că, în cauză, în sarcina fiecăruia dintre inculpaţii V

T şi D C se poate reţine săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. 1

din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, art. 26 C.pen.,

raportat la art. 270 alin. 1 în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al

României şi art. 26 C.pen., raportat la art. 70 alin. 1 din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera

de stat a României.

În urma cercetării judecătoreşti efectuate în cauză, analizând şi coroborând

mijloacele de probă administrate, instanţa apreciază ca fiind parţial corectă situaţia de

fapt reţinută prin actul de inculpare. În opinia instanţei, materialul probator administrat în

cauză demonstrează în mod suficient şi convingător existenţa infracţiunilor prevăzute de art.

26 C.pen., raportat la art. 270 alin. 1 în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul

vamal al României şi, respectiv, de art. 26 C.pen., raportat la art. 70 alin. 1 din O.U.G. nr.

105/2001 privind frontiera de stat a României, însă nu şi existenţa infracţiunii prevăzute de art.

7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.

Astfel, potrivit art. 270 alin. 1 din Legea nr. 86/2006, constituie infracţiunea de

contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice

mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal.

Art. 274 din acelaşi act normativ arată că faptele prevăzute la art. 270 - 273, săvârşite de una

sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc

cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Pe de altă parte, potrivit art. 270

alin. 3 din Legea nr. 86/2006, sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit

alin. 1 colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea,

desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal

cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.

În cauză, este în afara oricărei îndoieli faptul că inculpaţii V T şi D C au participat la

activitatea de contrabandă, aceştia recunoscând de altfel implicarea lor în săvârşirea acestei

infracţiuni. Astfel, inculpaţii au fost depistaţi în apropierea Fermei Piscicole Vlădeşti, în timp

ce transportau ţigări având timbru de accizare din Republica Moldova, după ce, în prealabil, au

fost observaţi şi înregistraţi, cu ajutorul camerelor de supraveghere, încărcând în două

autoturisme (pe care le închiriaseră anterior de la o firmă din municipiul Galaţi) mai multe

baxuri de ţigări.

În opinia instanţei, activitatea infracţională a celor doi inculpaţi se circumscrie

dispoziţiilor art. 26 C.pen., raportat la art. 270 alin. 1 din Legea nr. 86/2006, iar nu dispoziţiilor

art. 270 alin. 3 din acelaşi act normativ, astfel cum a solicitat să se constate inculpatul V T,

prin apărător ales.

Practic, dispoziţiile art. 270 alin. 3 din Legea nr. 86/2006, introduse prin O.U.G. nr.

54/2010, asimilează infracţiunii de contrabandă şi activitatea specifică tăinuitorului în legătură

cu o infracţiune de contrabandă. Or, de principiu, tăinuitorul nu poate interveni decât după ce

s-a consumat infracţiunea în legătură cu care se săvârşeşte infracţiunea de tăinuire. În speţă

însă, este probat faptul că cei doi inculpaţi şi-au dat acordul să transporte ţigările de

contrabandă, de pe malul râului Prut până în municipiul Galaţi, înainte ca respectivele bunuri

să fi fost introduse în ţară, aşadar înainte ca infracţiunea de contrabandă să se fi săvârşit.

Astfel fiind, activitatea infracţională a celor doi inculpaţi apare ca fiind una de complicitate la

infracţiunea de contrabandă (prin promisiunea anterioară, îndeplinită ulterior, a primirii

ţigărilor pe malul românesc, după introducerea acestora în mod ilegal pe teritoriul României,

prin trecerea frauduloasă a frontierelor de stat ale  României şi Republicii Moldova), iar nu una

de tăinuire, astfel cum s-a susţinut de către inculpatul V T, prin apărător ales. Promisiunea de

ajutor din partea inculpaţilor a determinat, de fapt, declanşarea activităţii de contrabandă,

făptuitorii din Republica Moldova implicaţi în această activitate neputând trece la înfăptuirea

planului infracţional decât în momentul în care aveau certitudinea că pe malul românesc al

râului Prut erau aşteptaţi de una sau mai multe persoane care să preia ţigările ce urmau a fi

introduse în mod fraudulos pe teritoriul României.

În acelaşi timp, activitatea celor doi inculpaţi apare ca fiind una de complicitate la

infracţiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României, săvârşită de către făptuitorii

care au introdus ţigările de contrabandă pe teritoriul României. Dând asigurări că vor fi

prezenţi la locul stabilit pentru a prelua ţigările de contrabandă, inculpaţii au contribuit la

întărirea rezoluţiei infracţionale în persoana făptuitorilor localizaţi în Republica Moldova, care

au trecut la punerea în practică a planului infracţional, plan care presupunea – în mod invariabil

– trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României cu Republica Moldova. În privinţa

acestei infracţiuni, activitatea celor doi inculpaţi apare ca fiind mai degrabă una de

complicitate la complicitate, promisiunea lor de ajutor fiind adusă la cunoştinţa făptuitorilor

din Republica Moldova prin intermediul numitului „S”. Activitatea infracţională desfăşurată

de inculpaţii V T şi D C a îmbrăcat forma unei complicităţi morale anterioare, întrucât aceştia

au întărit şi întreţinut hotărârea făptuitorilor, rămaşi neidentificaţi, de a săvârşi fapte de natură

penală, înainte ca aceştia să fi păşit la efectuarea unor acte de executare, dar în vederea acestei

executări.

Din modalitatea în care s-au petrecut faptele deduse judecăţii în prezenta cauză rezultă,

în afara oricărei îndoieli, că inculpaţii au participat la săvârşirea unei infracţiuni de contrabandă

în condiţiile art. 274 din Legea nr. 86/2006, aceştia având reprezentarea faptului că în

activitatea infracţională sunt implicate mai multe persoane, acţionând cu intenţie directă, iar

acţiunile lor, săvârşite în scopul ducerii la bun sfârşit a activităţii infracţionale, fiind corelate

din punct de vedere subiectiv.

Pe de altă parte, în sarcina celor doi inculpaţi nu poate fi reţinută săvârşirea infracţiunii

de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr.

39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, mijloacele de probă

administrate în cauză nesusţinând – în mod neechivoc – existenţa unui astfel de grup

infracţional organizat, aşa cum este definit de art. 2 lit. a din legea menţionată. Astfel, potrivit

art. 2 lit. a teza I din Legea nr. 39/2003 prin grup infracţional organizat se înţelege grupul

structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează

în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine

direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, în teza a II-a a aceluiaşi

aliniat prevăzându-se că nu constituie grup infracţional organizat, grupul format ocazional în

scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are conţinut sau o

structură determinată, ori roluri prestabilite pentru membrii său în cadrul grupului.

După cum se poate observa din analiza acestui text de lege, este necesar ca grupul

infracţional organizat să fie format din trei sau mai multe persoane şi să funcţioneze pe o

anumită perioadă de timp şi în mod coordonat, în cadrul grupului să existe o subordonare

ierarhică prestabilită, o ierarhizare în rândul membrilor grupului, respectiv rolul fiecărui

membru în comiterea infracţiunilor să fie dinainte cunoscut.

Instanţa apreciază că, în cauza de faţă, condiţiile prevăzute de lege pentru existenţa

grupului infracţional organizat nu au fost probate în mod neîndoielnic, în speţă existând doar

indicii în acest sens.

Astfel, una dintre condiţiile de existenţă a grupului infracţional organizat impune ca

acesta să nu aibă caracter ocazional, ci trebuie să aibă o continuitate în timp, să fie constituit pe

baza unei înţelegeri prealabile, în care membrii să aibă roluri prestabilite şi reguli specifice unei

unităţi structurate. Or, din declaraţiile date de inculpaţi pe parcursul procesului penal de faţă

rezultă că activitatea desfăşurată de ei a avut caracter ocazional, neavând continuitate în timp,

în cauză neexistând vreun mijloc de probă care să conducă la concluzia că vreunul dintre

inculpaţi ar fi desfăşurat anterior activităţi infracţionale similare celor de care sunt acuzaţi în

prezentul dosar, depoziţiile martorilor D J şi M P (lucrători de poliţie în cadrul I.J.P.F. Galaţi –

S.P.F. Folteşti), potrivit cărora, într-una din zilele din perioada octombrie – noiembrie 2010

(aşadar, cu mai mult de şase luni înainte de data la care s-au petrecut faptele deduse judecăţii

în prezenta cauză), i-ar fi observat pe cei doi inculpaţi pe malul românesc al Prutului, în zona

stâlpului de frontieră 1303, nefiind suficient de relevante în acest sens.

În opinia instanţei, organele de urmărire penală au presupus, în mod rezonabil, că

activitatea de contrabandă, prin complexitatea ei, fiind o activitate infracţională

transfrontalieră, implică existenţa, de regulă, a unui grup infracţional organizat (în cauză fiind

chiar mai multe indicii în acest sens, respectiv prezenţa, în locul de unde au fost preluate

ţigările de către inculpaţi, a încă 3-4 alte persoane, probabil din Republica Moldova, dar şi

faptul că, în mod obişnuit, pentru valorificarea ulterioară a ţigărilor de contrabandă este

necesară o bună organizare a reţelelor de distribuţie), însă nu au reuşita să probeze, dincolo de

orice îndoială, că activitatea infracţională a inculpaţilor V T şi D C constituie mai mult decât o

simplă complicitate la infracţiunea de contrabandă, astfel cum am arătat mai sus.

În ceea ce priveşte atitudinea psihică, membrii grupului trebuie să cunoască faptul că

fac parte dintr-o grupare creată tocmai pentru comiterea unor infracţiuni grave, precum şi rolul

şi atribuţiile pe care le vor avea în cadrul grupului, ori din mijloacele de probă administrate în

cauza de faţă nu rezultă că inculpaţii ar fi avut roluri prestabilite sau că ar fi acţionat în mod

coordonat o anumită perioadă de timp în cadrul unei ierarhii prestabilite, activităţile

infracţionale pe care le-au desfăşurat aceştia, astfel cum au fost prezentate, fiind specifice, mai

degrabă, complicităţii la infracţiunile de contrabandă şi trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Este evident că între inculpaţi, pe de o parte, şi celelate persoane (rămase

neidentificate) participante la activitatea de contrabandă, pe de altă parte, a existat o

cooperare, însă – în lipsa altor elemente probatorii – instanţa nu poate reţine decât că această

colaborare este specifică pluralităţii ocazionale în forma complicităţii, legătura subiectivă dintre

participanţi fiind, deopotrivă, condiţie de existenţă şi a acestei forme de participaţie, care nu

trebuie confundată cu forma de organizare necesară unei pluralităţi constituite, care presupune

şi alte condiţii suplimentare de genul celor enunţate anterior.

Pentru aceleaşi considerente, instanţa apreciază că în cauză nu se poate reţine nici

săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 în

modalitatea aderării la un grup infracţional organizat, atâta vreme cât existenţa grupului

infracţional organizat (situaţia premisă) nu a fost dovedită, ci doar prezumată.

Astfel fiind, instanţa va dispune achitarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii

prevăzute de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii

organizate, soluţia de achitare urmând a se întemeia pe dispoziţiile art. 11 pct. 2 lit. a

C.proc.pen., raportat la art. 10 alin. 1 lit. a C.proc.pen. (fapta nu există).

Pentru aceleaşi considerente, instanţa apreciază că în cauză nu sunt întrunite nici

elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 8 alin. 1 din Legea nr. 39/2003,

raportat la art. 323 C.pen. Astfel cum a fost dovedită în cauza de faţă, participarea celor doi

inculpaţi la activitatea infracţională a constat în aceea că, după ce şi-au dat acordul faţă de

numitul „S” să transporte ţigările introduse fraudulos pe teritoriul României, de pe malul râului

Prut, până în municipiul Galaţi, aceştia s-au prezentat cu două autoturisme închiriate la locul

convenit, de unde au şi preluat ţigările. Or, în lipsa altor elemente sau fapte probatorii, nu se

poate trage concluzia unei pluralităţi constituite de făptuitori (prin „asociere”, în sensul art. 323

C.pen., înţelegându-se o structură organică, o repartizare a atribuţiilor între membrii grupării,

un program de activitate în care trebuie să intre săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni), ci

doar cel mult a unei colaborări ocazionale, necesară pentru realizarea laturii obiective a însăşi

infracţiunii de contrabandă, fără această colaborare neputându-se realiza practic asigurarea

folosului obţinut din săvârşirea infracţiunii de contrabandă.

Aşadar, coeziunea subiectivă a inculpaţilor V T şi D C în comiterea infracţiunii de

contrabandă a existat şi va fi reţinută de către instanţă, însă ca o condiţie necesară a

participaţiei penale, respectiv a complicităţii la infracţiunea de contrabandă, iar nu ca şi

element constitutiv al unei infracţiuni săvârşite într-o pluralitate constituită.

Astfel fiind, în drept:

A - fapta inculpatului V T care, în noaptea de 13/14.05.2011, a  ajutat alte persoane,

prin promisiunea anterioară, îndeplinită ulterior, a primirii ţigărilor pe malul românesc, la

introducerea în mod ilegal pe teritoriul României, prin trecerea frauduloasă a frontierelor de

stat ale României şi Republicii Moldova, a cantităţii de 18.125 pachete de ţigări mărcile

„Plugarul” şi „Winston”, cu o valoare în vamă de 13.610,82 lei, întruneşte elementele

constitutive ale infracţiunii de complicitate la contrabandă, prevăzută de art. 26 C.pen.,

raportat la art. 270 alin. 1 în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al

României;

- fapta inculpatului V T care, în noaptea de 13/14.05.2011, a ajutat alte persoane, prin

acordarea unui sprijin moral, la traversarea în mod ilegal a frontierei de stat româno-

moldovenească, prin alte locuri decât cele anume destinate, în scopul introducerii în mod ilegal

pe teritoriul României a cantităţii de 18.125 pachete de ţigări mărcile „Plugarul” şi „Winston”,

cu o valoare în vamă de 13.610,82 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la trecerea frauduloasă a

frontierei de stat, prevăzută de art. 26 C.pen., raportat la art. 70 alin. 1 din O.U.G. nr.

105/2001 privind frontiera de stat a României;

B - fapta inculpatului D C care, în noaptea de 13/14.05.2011, a  ajutat alte persoane,

prin promisiunea anterioară, îndeplinită ulterior, a primirii ţigărilor pe malul românesc, la

introducerea în mod ilegal pe teritoriul României, prin trecerea frauduloasă a frontierelor de

stat ale României şi Republicii Moldova, a cantităţii de 18.125 pachete de ţigări mărcile

„Plugarul” şi „Winston”, cu o valoare în vamă de 13.610,82 lei, întruneşte elementele

constitutive ale infracţiunii de complicitate la contrabandă, prevăzută de art. 26 C.pen.,

raportat la art. 270 alin. 1 în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al

României;

- fapta inculpatului D C care, în noaptea de 13/14.05.2011, a ajutat alte persoane, prin

acordarea unui sprijin moral, la traversarea în mod ilegal a frontierei de stat româno-

moldovenească, prin alte locuri decât cele anume destinate, în scopul introducerii în mod ilegal

pe teritoriul României a cantităţii de 18.125 pachete de ţigări mărcile „Plugarul” şi „Winston”,

cu o valoare în vamă de 13.610,82 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de

întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la trecerea frauduloasă a

frontierei de stat, prevăzută de art. 26 C.pen., raportat la art. 70 alin. 1 din O.U.G. nr.

105/2001 privind frontiera de stat a României.

Infracţiunile au fost comise în concurs real, pentru fiecare dintre cei doi inculpaţi fiind

aplicabile dispoziţiile art. 33 lit. a C.pen.

Constatând aşadar că faptele deduse judecăţii în prezenta cauză prezintă gradul de

pericol social specific unor infracţiuni, faţă de împrejurările în care s-au comis faptele şi de

urmările produse, instanţa apreciază că, în cauză, se impune aplicarea – faţă de fiecare inculpat

– a câte unei pedepse cu închisoarea, pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina lor, o

atare pedeapsă constituind un mijloc apt de reeducare a acestora, astfel încât să se formeze o

atitudine corectă faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială.

La individualizarea şi dozarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpaţilor V T şi D C, în

conformitate cu prevederile art. 72 C.pen., instanţa va avea în vedere limitele de pedeapsă

prevăzute de lege pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina lor, pericolul social

concret al faptelor comise (apreciat, mai cu seamă, prin prisma cantităţii importante de ţigări

pentru care s-a încercat introducerea în ţară), modul de săvârşire al faptei (pe timp de noapte,

prin folosirea unor mijloace de transport închiriate), atitudinea fiecăruia dintre inculpaţi pe

parcursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti (niciunul dintre inculpaţi nu a fost pe

deplin sincer în faţa organelor de cercetare penală) şi persoana fiecărui inculpat (ambii inculpaţi

fiind lucrători de poliţie la momentul săvârşirii infracţiunilor, inculpatul D C în cadrul I.P.J.

Galați, iar inculpatul V T în cadrul I.J.P.F. Galați).

Observând că ambii inculpaţi se află la primul conflict cu legea penală şi că, astfel cum

rezultă din actele în circumstanţiere depuse la dosarul cauzei, anterior comiterii faptelor din

prezenta cauză, aceştia au avut un comportament corespunzător în societate, instanţa urmează

a reţine în favoarea lor circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a C.pen., urmând

a da relevanţă corespunzătoare prevederilor art. 76 din Codul penal în cadrul individualizării

pedepselor.

Pentru fiecare dintre cei doi inculpaţi instanţa va proceda la stabilirea câte unei

pedepse rezultante, în condiţiile art. 34 lit. b C.pen., fără însă a se mai adăuga vreun spor de

pedeapsă la pedeapsa cea mai grea ce va fi stabilită.

Pe de altă parte, raportat la criteriile şi împrejurările deja enunţate (importanţa valorilor

sociale lezate prin activitatea infracţională, valoarea însemnată a ţigărilor introduse în mod

ilegal pe teritoriul României, faptul că, la momentul săvârşirii faptelor, inculpaţii erau lucrători

de poliţie, etc.), instanţa apreciază că scopurile pedepselor ce vor fi aplicate inculpaţilor în

prezenta cauză, astfel cum sunt acestea prevăzute în art. 52 C.pen., nu pot fi atinse decât prin

privarea efectivă de libertate a acestora. În consecinţă, instanţa va interzice inculpaţilor – în

baza art. 71 alin. 2 C.pen., în considerarea naturii relaţiilor sociale încălcate prin activitatea

infracţională, a gravităţii faptelor reţinute în sarcina lor, dar şi a persoanei fiecăruia dintre ei –

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi b C.pen. De asemenea, pentru

infracţiunea referitoare la regimul vamal, observând dispoziţiile art. 65 C.pen., deşi va reţine în

favoarea inculpaţilor circumstanţe atenuante, instanţa va dispune aplicarea faţă de aceştia şi a

pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, conţinutul acesteia urmând a fi stabilit în

funcţie de gravitatea faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, dar şi de persoana fiecăruia dintre

ei.

Cu privire la măsura arestării preventive luate faţă de inculpat în cauză, instanţa

observă că aceştia au fost reţinuti pentru 24 de ore în baza ordonanţelor de reţinere nr. 33 şi 34

din data de 14.05.2011 (filele 109 şi 137 dosar urm. pen.), iar prin încheierea de şedinţă din

data de 14.05.2011 a Tribunalului Galaţi s-a dispus arestarea preventivă a acestora, pentru 29

de zile, emiţându-se mandatele de arestare preventivă nr. 67/U şi 68/U din 14.05.2011. La

baza luării măsurii arestării preventive a inculpaţilor au fost avute în vedere temeiurile

prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f C.proc.pen. Măsura preventivă a fost prelungită prin

încheierea din data de 06.06.2011 a Tribunalului Galaţi (dosar nr. 5419/121/2011). Pe

parcursul procesului penal, instanţa a verificat periodic legalitatea şi temeinicia măsurii arestării

preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept mai sus arătate cu privire la individualizarea

executării pedepsei, în temeiul art. 350 C.proc.pen., instanţa va menţine starea de arest

preventiv a celor doi inculpaţi, iar în temeiul art. 88 C.pen., va deduce din pedeapsa pe care o

va aplica durata reţinerii şi a arestului preventiv, de la data de 14.05.2011 la zi.

Pe latură civilă, instanţa observă că Autoritatea Naţională a Vămilor – Direcţia

Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi s-a constituit parte civilă în cauză cu

suma totală de 159.861,29 lei, reprezentând cuantumul drepturilor vamale şi al altor taxe

datorate în vamă, aferente ţigărilor introduse ilegal în ţară cu complicitatea celor doi inculpaţi.

Astfel, s-a precizat de către partea civilă că valoarea în vamă a celor 18.125 pachete de ţigări

marca „Plugarul” şi „Winston” identificate este de 13.610,82 lei, taxa vamală datorată

bugetului de stat, în condiţiile în care acestea sunt importate legal, este de 7.839,83 lei, acciza

datorată în aceleaşi condiţii este de 118.446,22 lei, iar T.V.A.-ul aferent este de 33.575,25 lei.

În aceste condiţii, potrivit susţinerilor părţii civile, prejudiciul total cauzat bugetului de stat

prin comiterea infracţiunii de contrabandă la care au participat şi inculpaţii V T şi D C ar fi de

159.861,29 lei.

În aprecierea instanţei, prin obligarea, pe de o parte, a inculpaţilor la plata sumei de

159.861,29 lei către partea civilă Autoritatea Naţională a Vămilor – Direcţia Regională pentru

Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi, reprezentând cuantumul drepturilor de import pentru cele

18.125 pachete de ţigări introduse fraudulos în ţară prin contrabandă şi prin confiscarea, pe de

altă parte, a celor 18.125 pachete de ţigări, s-ar ajunge în fapt la o dublă sancţionare, din punct

de vedere material, pentru una şi aceeaşi activitate infracţională. Astfel spus, instanţa opinează

că obligarea inculpaţilor la plata taxelor vamale, a accizelor şi a T.V.A.-ului aferent ce ar fi fost

datorate statului dacă ţigările ar fi fost introduse legal în ţară, ca şi sancţiune civilă reparatorie,

contravine principiilor răspunderii civile delictuale.

Pentru a putea fi atrasă răspunderea civilă delictuală a inculpaţilor, este necesară

întrunirea mai multor condiţii, respectiv:

-să se fi cauzat un prejudiciu;

-să se fi săvârşit o faptă ilicită;

-între fapta ilicită şi prejudiciu să existe raport de cauzalitate;

-fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu să fi fost săvârşită cu vinovăţie.

În cauza de faţă, instanţa apreciază că nu este îndeplinită condiţia privitoare la

existenţa prejudiciului. De principiu, prejudiciul material presupune o lezare certă şi actuală a

patrimoniului celui care pretinde producerea prejudiciului respectiv. Însă, în cazul infracţiunii

de contrabandă, care este o infracţiune de pericol, nu se poate vorbi despre producerea vreunui

prejudiciu, numai introducerea în ţară, în mod fraudulos, a unor mărfuri de contrabandă,

neurmată de introducerea respectivelor mărfuri în circuitul comercial, nefiind de natură a cauza

vreun prejudiciu bugetului de stat. Altfel ar fi stat lucrurile în cazul în care s-ar fi reuşit

introducerea mărfurilor de contrabandă în circuitul comercial, într-un asemenea caz fiind

evident că se produce o fraudare a bugetului de stat, prin neplata taxelor vamale, a accizelor şi

a T.V.A.-ului aferent. În cazul în care însă mărfurile de contrabandă sunt interceptate şi,

ulterior, confiscate de către autorităţi, prejudicierea bugetului de stat nu a apucat încă să se

producă, întrucât mărfurile respective nu au apucat să fie valorificate de către făptuitori, şi nici

nu mai există vreo posibilitate ca prejudiciul să se producă în viitor.

În opinia instanţei, o atare soluţie este şi în spiritul dispoziţiilor art. 277 din Legea nr.

86/2006 privind Codul vamal al României, potrivit cărora atunci când mărfurile sau alte bunuri

care au făcut obiectul infracţiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului

lor în lei. Per a contrario, atunci când mărfurile sau bunurile care au făcut obiectul infracţiunii

de contrabandă se găsesc şi sunt ulterior confiscate, infractorul nu va mai fi obligat la plata

echivalentului lor în lei. De altfel, în acelaşi sens s-a pronunţat şi instanţa supremă prin decizia

penală nr. 1644/2003 (publicată în Revista de Drept Penal nr. 3/2004, p. 164).

La stabilirea echivalentului în lei a mărfurilor sau bunurilor care au făcut obiectul

infracţiunii şi care nu se găsesc, trebuie avută în vedere, potrivit art. 654 din Regulamentul de

punere în aplicare a Codului vamal al României (adoptat prin H.G. nr. 707/2006), valoarea în

vamă a acestora, la care se adaugă drepturile de import şi alte drepturi legal datorate,

reprezentând impozite şi taxe ce se stabilesc la punerea în liberă circulaţie a mărfurilor, aşadar

tocmai ceea ce solicită partea civilă Autoritatea Naţională a Vămilor – Direcţia Regională

pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi în cauza de faţă. Or, în afara unor dispoziţii legale

exprese, nu se poate admite aceeaşi soluţie pentru două ipoteze diametral opuse.

Potrivit art. 256 alin. 1 din Legea nr. 86/2006, datoria vamală se stinge prin:

a) plata cuantumului drepturilor;

b) remiterea cuantumului drepturilor;

c) invalidarea declaraţiei vamale depuse pentru un regim vamal ce implică obligaţia de

plată a drepturilor;

d) confiscare;

e) distrugerea prin dispoziţia autorităţii vamale;

f) abandonul în favoarea statului;

g) pierderea mărfurilor datorită cazului fortuit sau forţei majore;

h) scăderea cantitativă a mărfurilor datorită unor factori naturali, pentru partea

corespunzătoare procentului de scădere.

Aşadar, prin confiscarea bunurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al României, se

realizează stingerea datoriei vamale aferentă bunurilor respective.

Deşi în alineatul 2 al aceluiaşi articol se prevede că stingerea datoriei vamale în cazurile

prevăzute la alin. (1) lit. d) - h) (n.n. - aşadar, şi în cazul confiscării) operează numai dacă

situaţiile s-au produs înainte de acordarea liberului de vamă, în cazul mărfurilor declarate

pentru un regim vamal ce implică obligaţia de plată a drepturilor, este evident că această

ipoteză nu se poate aplica în cazul mărfurilor introduse ilegal în ţară prin alte locuri decât cele

destinate controlului, fiind exclusă de plano într-o asemenea situaţie acordarea liberului de

vamă de către autorităţile vamale.

În rezolvarea acţiunii civile formulate în prezenta cauză, instanţa va avea în vedere

hotărârile pronunţate de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene în cauzele C-230/08

(Dansk Transport og Logistik împotriva Skatteministeriet), respectiv C-459/2007 (Veli Elshani

împotriva Hauptzollamt Linz) în care s-au stabilit, printre altele, următoarele:

- împrejurările în care mărfurile care sunt reţinute, în momentul introducerii pe teritoriul

vamal comunitar, de autorităţile vamale şi fiscale locale în zona în care se află primul birou

vamal situat la frontiera externă a Comunităţii şi care sunt distruse simultan sau ulterior de

autorităţile menţionate, mărfurile rămânând în permanenţă în posesia acestora, intră în cadrul

noţiunii de „mărfuri puse sub sechestru şi confiscate simultan sau ulterior” care figurează la

articolul 233 primul paragraf litera (d) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din

12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin

Regulamentul (CE) nr. 955/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 aprilie

1999, astfel încât datoria vamală se stinge în temeiul acestei dispoziţii;

- articolul 5 alineatul (1) al treilea paragraf şi articolul 6 alineatul (1) din Directiva

92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse

accizelor şi privind deţinerea, circulaţia şi monitorizarea acestor produse, astfel cum a fost

modificată prin Directiva 96/99/CE a Consiliului din 30 decembrie 1996, trebuie interpretate

în sensul că trebuie să se considere că mărfurile care sunt puse sub sechestru de autorităţile

vamale şi fiscale locale în momentul introducerii acestora pe teritoriul vamal al Comunităţii şi

care sunt distruse simultan sau ulterior de autorităţile menţionate fără a fi ieşit vreun moment

din posesia acestora nu au fost importate în Comunitate, astfel încât faptul generator al accizei

în privinţa acestora nu se produce. Mărfurile care sunt puse sub sechestru după ce au fost

introduse ilegal pe acest teritoriu, şi anume din momentul în care au ieşit din zona în care se

află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului respectiv, şi care sunt distruse simultan

sau ulterior de autorităţile menţionate fără a fi ieşit vreun moment din posesia acestora nu sunt

considerate într-un regim de „suspendare a accizelor”, în sensul dispoziţiilor coroborate ale

articolului 5 alineatul (2) primul paragraf şi ale articolului 6 alineatul (1) litera (c) din directiva

menţionată, precum şi ale articolului 84 alineatul (1) litera (a) şi ale articolului 98 din

Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 955/99, şi ale

articolului 867a din Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire

a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a

codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1662/1999 al

Comisiei din 28 iulie 1999, astfel încât faptul generator al accizei pentru aceste mărfuri se

produce şi, prin urmare, acciza devine exigibilă;

- articolul 2 punctul 2, articolul 7 şi articolul 10 alineatul (3) din A şasea directivă

77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislaţiilor statelor membre

referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată:

baza unitară de evaluare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 1999/85/CE a Consiliului

din 22 octombrie 1999, trebuie interpretate în sensul că trebuie să se considere că mărfurile

care sunt puse sub sechestru de autorităţile vamale şi fiscale locale în momentul introducerii

acestora pe teritoriul Comunităţii şi care sunt distruse simultan sau ulterior de autorităţile

menţionate fără a fi ieşit vreun moment din posesia acestora nu au fost importate în

Comunitate, astfel încât faptul generator al taxei pe valoarea adăugată nu se produce în

privinţa lor, şi că, prin urmare, această taxă nu devine exigibilă. Totuşi, dispoziţiile coroborate

ale articolului 10 alineatul (3) al doilea paragraf și ale articolului 16 alineatul (1)(B) litera (c)

din această directivă, precum și ale articolului 867a din Regulamentul nr. 2454/93, astfel cum

a fost modificat prin Regulamentul nr. 1662/1999, trebuie interpretate în sensul că pentru

mărfurile puse sub sechestru de aceste autorităţi după ce au fost introduse ilegal pe acest

teritoriu, şi anume din momentul în care acestea au trecut de zona în care se află primul birou

vamal situat în interiorul teritoriului respectiv, şi au fost distruse simultan sau ulterior de

autorităţile menţionate fără a fi ieşit vreun moment din posesia acestora, faptul generator al

taxei pe valoarea adăugată se produce şi această taxă este exigibilă, chiar dacă aceste mărfuri

sunt plasate ulterior într-un regim vamal.

În opinia instanţei, în speţa de faţă nu putem vorbi despre mărfuri introduse ilegal pe

teritoriul României, ci doar despre mărfuri cu privire la care s-a încercat introducerea pe

teritoriul României, atâta vreme cât inculpaţii au fost depistaţi în chiar momentul în care

încercau introducerea ţigărilor în România, însă au fost depistaţi de către autorităţile de

frontieră, într-o zonă care se află sub permanenta supraveghere a acestora. Or, întrucât

depăşirea zonei în care se afla primul birou vamal nu s-a produs (inculpaţii fiind depistaţi într-o

zonă aflată sub permanenta supraveghere a autorităţilor de frontieră), iar ţigările care au făcut

obiectul contrabandei nu au intrat în circuitul comercial, respectiv nu au fost distribuite pentru

a fi cumpărate de consumatori pe piaţa „neagră”, fiind indisponibilizate în vederea confiscării

de către autorităţi, inculpaţii nu pot fi obligaţi la plata taxelor vamale, a accizelor şi a T.V.A.-

ului aferente, astfel cum s-a solicitat de către partea civilă.

În consecinţă, instanţa va respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea

civilă Autoritatea Naţională a Vămilor – Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni

Vamale Galaţi.

În temeiul art. 118 alin. 1 lit. a C.pen., se va dispune confiscarea de la inculpaţi, în

folosul statului, a bunurilor depuse la Camera de corpuri delicte a I.J.P.F. Galaţi, conform

dovezii de primire seria AAA, nr. 07195 din 16.05.2011 (fila 42 din dosarul nr. 175/D/P/2011

al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul

Teritorial Galaţi), respectiv 5.000 pachete de ţigări marca „Winston” şi 13.125 pachete de

ţigări marca „Plugarul”. De asemenea, faţă de rezolvarea dată laturii civile a cauzei, în temeiul

art. 357 alin. 2 lit. e C.proc.pen., în referire la art. 169 alin. 1 C.proc.pen., instanţa va dispune

restituirea, după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale, către inculpatul D C, a sumei

de 1.350 lei , indisponibilizată în contul RON deschis la CEC Bank, Sucursala Galaţi (recipisa

de consemnare nr. din data de 05.07.2011). În fine, se va dispune ridicarea – la momentul

rămânerii definitive a prezentei sentinţe penale – a sechestrului asigurător instituit prin

Ordonanţa nr. 175/D/P/2011 din data de 05.07.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Galaţi, cu privire la autoturismul marca

Ford Mondeo, cu numărul de înmatriculare GL… (serie şasiu …), aparţinând inculpatului V T,

respectiv a sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa nr. 175/D/P/2011 din data de

05.07.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T.,

Serviciul Teritorial Galaţi, cu privire la autoturismul marca Skoda Octavia, cu numărul de

înmatriculare GL….. (serie şasiu ……), aparţinând inculpatului D C.

Domenii speta

Spete similare