Desfiintarea servitutii de vedere.

Sentinţă civilă 559 din 29.05.2009


Sentinta civila  nr. 559

Desfiintarea servitutii de vedere.

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub numarul de mai sus  reclamantul R. E. a solicitat obligarea pârâtului M. V. la desfiintarea servitutii de vedere facuta contrar legii si la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de proces.

În motivarea cererii reclamantul a aratat ca a pârâtul dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în satul P., comuna P., judetul Neamt ce se învecineaza cu proprietatea sa prin cumparare de la numitul M.iar la momentul construirii casei nu detinea autorizatie de construire si certificat de urbanism, edificânduti astfel ferestre la distanta mai mica decât cea legala. Spre deosebire de autorul sau, pârâtul, cu ocazia extinderii casei, a deschis noi ferestre în zidul din casa cumparata, care nu respecta distanta de 19 decimetri prevazuta de art. 612 Cod civil.

În drept a invocat dispozitiile art. 611 – 614 Cod civil.

În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri, expertiza tehnica, fotografii si martori.

Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru în cuantum de 19 lei si timbru judiciar de 1 leu.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata si obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.

În motivare a aratat ca la momentul achizitionarii imobilului din satul P.casa era construita, dar nefinalizata, recunoscând ca el a fost cel care a montat tâmplaria însa, cum casa era deja construita si acoperita, nu a putut sa modifice pozitia peretilor. Ferestrele locuintei, la care face referire reclamantul, au montat geam mat si sunt blocate în holsuruburi, nepermitând vederea spre proprietatea reclamantului, fiind doar simple deschizaturi pentru lumina.

Arata ca în privinta acestora nu sunt aplicabile dispozitiile art. 612 Cod civil invocate de catre reclamant, întrucât acesta se aplica doar ferestrelor facute spre vedere, ceea ce nu e cazul în cauza.

Fara a contesta ca între doua dintre ferestrele casei sale si proprietatea reclamantului este o distanta variabila între 15-16 decimetri, mentioneaza ca nu exista posibilitate de vedere catre proprietatea reclamantului prin aceste ferestre (ele fiind mate si fixate), iar a trai într-o casa fara lumina este de natura sa degradeze rapid sanatatea fizica si psihica a oricarei persoane.

În dovedire a solicitat proba cu înscisuri, interogatoriu si cercetare la fata locului.

La termenul din data de 17.04.2008 pârâtul a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului, exceptia respinsa ca neîntemeiata la data de 19.06.2008 (fila 54) fata de actele de proprietate depuse de catre reclamant.

La data de 22.05.2008 a formulat cerere de interventie în interes propriu sotia reclamantului, cererea ce a fost admisa în principiu la data de 19.06.2008.

Instanta a administrat, la solicitarea partilor, proba cu înscrisuri, proba cu expertiza tehnica judiciara (fila 71, fila 97 supliment expertiza) si s-a efectuat o cercetare la fata locului, procesul-verbal încheiat cu aceasta ocazie si fotografiile executate aflându-se la filele 102 – 121 dosar).

Analizând materialul probator administrat în cauza instanta retine urmatoarele:

Proprietatie partilor se învecineaza în mod direct, din fotogrfaia aflata la fila 105 din dosar rezultând ca de la ferestrele casei pârâtului la proprietatea reclamntului este o distanta destul de redusa. Procedându-se la masurarea acesteia, expertul tehnic numit în cauza  a constatat ca distanta de la fereastra casei pârâtului la proprietatea reclamantului si a intervenientei variaza, existând portiuni în care aceasta este de 1,54 ml.

În ceea ce priveste identificarea ferestrelor existente la casa pârâtului instanta observa ca, în schita de la fila 75 dosar se face referire la trei ferestre, pozitionate, astfel cum rezulta si din fotografia aflata la fila 79 dosar astfel: f3  - în partea din fata (vezi si foto fila 80 jos si fila 105, 106)- necontestându-se distanta acesteia fata de proprietatea reclamantului, iar f2 si f3 pozitionate în partea laterala a casei (fila 79 partea de jos, fila 104, 106) – acestea fiind ferestrele deschise la o distanta de 1.54 ml fata de proprietatea reclamantului si a intervenientei.

Cu privire la tipul de geam al acestor ferestre expertul a

mentionat ca ferestrele ce se solicita a fi închise, respectiv f1 si f2 sunt cu geamuri mate (lucru constatat si de catre instanta cu ocazia cercetarii la fata locului) astfel încât nu permit vederea înspre proprietatea reclamantului si a intervenientei ( lucru evidentiat si în fotografiile de la filele 108, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117 – executate attt din interuor cât si din exteriorul locuintei). Vederea este asigurata prin fereastra identificata de expert f1 si care e pozitionata în partea din fata a casei – fila 118, 119, 121, 80 partea de jos). În extinderea casei s-a construit si o magazie, ale carei ferestre se afla la o distanta de peste 2 ml fata de proprietatea reclamantului (facându-se masurari cu ocazia cercetarii la fata locului în prezenta tuturor partilor) si care au geam ce asigura vederea ( a se vedea foto fila 120).

Tot cu ocazia cercetarii la fata locului s-a putut observa si

modul de închidere si fixare a ferestrelor a caror închidere se solicita: ele sunt încastrate în geam si fixate în holsuruburi, cu câte 8 coltare – foto 111, 112, 113, 114, 115, 116 – nu permit vederea sau deschiderea, asigurând doar luminarea camerei care este cu trecere o camera de trecere între camera de zi si holul ce duce la magazie – în partea opusa peretelui pe care sunt montate ferestrele fiind peretele ce desparte cele doua camere.

Cu ocazia cercetarii la fata locului instanta a putut constata în mod direct toate cele expuse mai sus, fiind fara îndoiala ca intentia pârâtului nu este aceea de a vedea în proprietatea reclamantului, ci de a-si lumina încaperea în care îsi desfasoara viata de familie. Atât vederea, cât si aerisirea se fac prin fereastra f1, a carei închidere nu s-a solicitat, si care asigura o vedere chiar spre casa reclamantului (fila 118, 119).

Potrivit dispozitiilor art. 612 Cod civil, nimeni nu poate avea vedere sau ferestre asupra proprietatii îngradite sau neîngradite a vecinului sau la o distanta mai mica de 19 decimetri atunci când vederea este dreapta.

Desi, atunci când a precizat temeiurile pe care si-a întemeiat cererea, reclamantul a invocat art. 611 – 614 Cod civil, având în vedere ca în speta nu este vorba de o deschidere într-un zid comun, instanta va analiza cererea din prisma art. 612 – 614 Cod civil care reglementeaza distantele dintre vederea spre proprietatea învecinata.

Astfel cum s-a statuat, legea foloseste termenul de „vedere” în sensul de deschidere a unei ferestre apre fondul vecin, prin care sa se poata privi spre acesta, si nu pentru lumina, cum este în cazul analizat. Dreptul de a practica deschideri pentru lumina la orice distanta si înaltime de fondul vecin este un atribut al dreptului de proprietate, care nu aduce nici un prejudiciu vecinului. Se asigura astfel protectia dreptului de proprietate al fiecaruia dintre vecini, neputându-se impune proprietarului unui imobil închiderea ferestrelor ce servesc doar pentru lumina, neasigurând vederea spre proprietatea vecina.

Solicitarea reclamantului ca pârâtul sa îsi înlocuiasca ferestrele existente cu unele executate din caramida translucida nu are nici un suport legal si nicio logica în conditiile în care rezultatul ar fi acelasi; desi recunoaste, în concluziile scrise, ca una dintre cele doua ferestre este singura modalitate de luminare a uneia dintre încaperi, reclamantul doreste cu orice pret modificarea situatiei actuale, solicitându-i pârâtului alte solutii, respectiv zidarii transparente sau constructii fixe.

Pentru aceste considerente, instanta va respinge, atât actiunea principala, cât si cererea de interevntie în interes propriu, ca neîntemeiata, retinând ca ferestrele existente la locuinta pârâtului sunt unele pentru luminat, care nu asigura vederea sau deschiderea, si carora nu le sunt aplicabile prevederile art. 611-614 Cod civil.